Rata anuală a inflației IPC a scăzut în luna septembrie la 3,5 la sută, de la 3,9 la sută în luna august, revenind astfel la limita de sus a intervalului de variație al țintei. Evoluția s-a datorat în principal diminuării accentuate a dinamicii anuale a prețurilor alimentare volatile și a celei a prețului combustibililor. Față de finalul trimestrului anterior, când s-a situat la 3,8 la sută, rata anuală a inflației s-a redus astfel ușor peste așteptări. Descreșterea ei s-a datorat scăderilor de dinamică consemnate de prețurile legumelor, prețurile administrate și de prețul combustibililor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească în trimestrul III, deși mai lent decât s-a anticipat, urcând de la 3,3 la sută în iunie, la 3,4 la sută în septembrie. Avansul a reflectat influențe opuse venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor serviciilor de telecomunicații, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă în septembrie până la 3,8 la sută, de la 3,9 la sută în luna august, iar rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum s-a redus la 3,9 la sută, de la valoarea de 4,0 la sută consemnată în intervalul iulie-august.

Noile date statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2019 confirmă decelerarea ușoară a PIB real, la 4,4 la sută, de la 5 la sută în trimestrul anterior (variații anuale). Potrivit datelor revizuite, contribuția consumului gospodăriilor populației a rămas majoritară, fiind urmată de cea a formării brute de capital fix. În comparație cu versiunea anterioară, exportul net și-a redus aportul negativ la dinamica PIB, în contextul restrângerii mai accentuate a ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor. Evoluția s-a regăsit și în temperarea ritmului anual de creștere a soldului negativ al balanței comerciale. Dinamica anuală a deficitului de cont curent a rămas totuși la nivelul trimestrului anterior, pe fondul deteriorării semnificative a balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

Cele mai recente date statistice evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției în intervalul iulie-august: dinamizarea vânzărilor cu amănuntul concomitent cu slăbirea ritmului anual de creștere a serviciilor prestate populației comparativ cu cel înregistrat în trimestrul II, intensificarea activității în sectorul construcții, dar și amplificarea contracției producției industriale, îndeosebi pe seama segmentului prelucrător.

Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea în luna septembrie, la 7,7 la sută, de la 8 la sută în luna august. Pe ansamblul trimestrului III, dinamica lui medie a crescut totuși la 7,9 la sută, de la 7,5 la sută în trimestrul anterior. Ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în septembrie la nivelul de 66,6 la sută, față de 65,4 la sută în aceeași lună a anului trecut (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012).

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2019, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noua prognoză relevă perspectiva plasării ratei anuale a inflației ușor deasupra intervalului țintei la finele anului curent, urmată de revenirea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, pe o traiectorie inferioară celei previzionate anterior.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, mai ales în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar nivelul și tendința deficitului de cont curent rămân preocupante. Incertitudini sporite generează și slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro și a celei globale, precum și creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial și al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condițiile păstrării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 8 noiembrie 2019, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 13 noiembrie 2019, la ora 15:00.

Următoarea şedință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 ianuarie 2020.