Connect with us

Stiri economice

Florin Georgescu, numărul doi din BNR, a dat un avertisment scris Vista Bank, pentru un credit dat în lire sterline unei persoane – Finante & Banci

Publicat

pe

BNR a sancționat cu avertisment scris Vista Bank (fostă Marfin Bank), una din băncile mici din sistemul bancar local, după ce instituția de credit acordase un împrumut în lire sterline unei persoane- parte afiliată a băncii- în condițiile în care Procedura de lucru și Strategia privind administrarea riscurilor semnificative 2019-2020 au fost modificate chiar în ziua aprobării creditului, iar Departamentul Risc și Departamentul Conformitate și AML dăduseră aviz negativ cu privire la acordarea împrumutului. Florin Georgescu, numărul doi din BNR a transmis imediat Ordinul (98/2019) privind sancționarea Vista Bank.

Potrivit documentelor consultate de HotNews, sancțiunea a fost acordată și pentru:

  • nerespectarea prevederilor art.87 lit.e) și art.89 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere inexistența unui proces de monitorizare a creditelor acordate cu derogare de la Strategia privind administrarea riscurilor semnificative, aprobarea unor credite de valori mari fără să se ţină cont de opinia de risc nefavorabilă, respectiv aprobarea de facilități de credit fără o analiză corespunzătoare a capacității de rambursare a debitorilor, ceea ce nu asigură un mediu corespunzător și controlat în mod adecvat pentru riscul de credit;
  • nerespectarea prevederilor art.49 coroborat cu cele ale art.50 alin.3 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere existența unei funcții de conformitate ineficace, care nu a oferit susținere organului de conducere în procesul decizional, la nivelul instituției de credit fiind identificate numeroase nerespectări ale reglementărilor interne care guvernează activitatea de creditare.

Banca și-a anunțat nu demult ambițiile: dorește ca în cel mult un an și jumătate să urce de la actuala cotă de piață de 0.5% la 1%, atrăgând clienți persoane fizice dar și mici companii. Bancherii de la noua Vista Bank se uită după români care câștigă cel puțin 5000 de lei lunar și după firme cu vânzări de până la 50 de milioane de euro anual.

  • Ambiții optimiste, care urmează să fie confirmate sau nu de economia reală

Cu o rețea de 30 de sucursale în România, dintre care 9 în București și 21 în alte orașe, strategia băncii vizează deschiderea mai multor sucursale în orașe-cheie, așa cum este Bucureștiul, în conformitate cu modelul de business şi segmentele adresate. Conform noii strategii, banca folosește un model în care fiecare client are propriul său manager de servicii financiare și primește soluții personalizate, ceea ce înseamnă un proiect extrem de ambițios, dacă ne gândim la numărul de locuitori care ar reveni unei agenții bancare.

Trebuie de asemenea spus că fosta (de pe acum) Marfin s-a făcut remarcată și prin refuzul de a credita în franci elvețieni, deși centrala din Cipru o ceruse înainte de izbucnirea crizei. „Am preferat să pierdem cotă de piață și să rămânem la 0.5%, decât să vindem credite în CHF”, spune Cornel Stănescu, numărul doi al Vista Bank.

Bancherii Vista nu au dorit să ofere detalii cu privire la cum anume vor încerca să convingă populația și firmele să lucreze cu mica instituție de credit, știut fiind faptul că piața locală are cel mult 16.000 de firme bancabile, pentru ale căror conturi se bat toate băncile.

Marfin a fost achiziționată în 2018 de familia Vardinogiannis, care mai deține unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din sud-estul Europei, cu activități care includ energia, rafinăriile petroliere, peste 1.400 de benzinării, producția și distribuția energiei electrice, transportul maritim, sectorul financiar, media și divertisment.

“Grație sprijinului mai puternic din partea unuia dintre cele mai mari grupuri din Europa de Sud-Est, noua Vista Bank Romania va oferi servicii personalizate, mai bune, mai aproape de clienţi prin înţelegerea nevoilor lor şi prezentând soluţii financiare personalizate. Avem o încredere puternică în potențialul pieței românești, unde suntem hotărâți să jucăm un rol crucial într-un mod durabil, cu perspective pe termen lung şi cu puterea de neegalat a Grupului Vardinogiannis”, a declarat Antonios Mouzas, CEO Vista Bank Romania.

Vista Bank Romania se situează pe locul 22 din cele 35 de bănci din România în funcție de valoarea activelor, iar obiectivul pe termen scurt este dublarea cotei de piață până la 1% și crearea unui model de afaceri profitabil și durabil pentru a putea participa la viitoarea consolidare a pieței.

Banca a încheiat anul 2018 cu un profit net de 10,7 milioane de lei și cu o valoare a capitalului de 295 milioane de lei. În primele patru luni ale anului 2019, veniturile din exploatare s-au dublat, nivelul creditelor neperformante a scăzut dramatic, iar raportul dintre valoarea creditelor și a depozitelor a ajuns la 55%, rezultate care indică excelenta rată de lichiditate a băncii. La sfârșitul lunii aprilie, soldul împrumuturilor a fost de 0,95 miliarde de lei, în timp ce valoarea cumulată a depozitelor a fost de 1,8 miliarde de lei.

  • O istorie bancară zbuciumată

Înainte de izbucnirea crizei, Marfin anunța intenția de a investi 4 miliarde euro în sud-estul Europei, inclusiv în România, prin intermediul companiei de servicii financiare Marfin Investment Group (MIG). „Intenţionăm să devenim una dintre cele mai mari firme de investiţii din sud-estul Europei. Anticipăm ca 80% din capital să fie plasat în primele şase luni”, afirmau la acea vreme oficialitățile de la conducerea băncii.

În septembrie 2007, analiștii Marfin întrevedeau „perspective stelare” pentru sectorul bancar românesc. „În ceea ce priveşte piaţa bancară din România, gradul de penetrare se menţine scăzut. Dezvoltarea pieţei bancare a început abia în ultimii ani, iar populaţia şi companiile din România, atât cele mari, cât şi cele mici şi mijlocii nu s-au familiarizat suficient cu produsele bancare, întrucât astfel de servicii au fost, până de curând, indisponibile, iar ratele foarte ridicate ale dobânzilor au limitat creditarea”, apreciau atunci analiştii Marfin.

Grupul Marfin deţinea acţiuni la fosta Egnatia Bank, prezentă pe piaţa românească din anul 2000, când a achiziţionat filiala comună din România a băncilor BNP Paribas şi Dresdner Bank.

În 2013, Bank of Cyprus închide temporar sucursala din România, depozitele respectivei bănci fiind mutate la Marfin.

La începutul lunii mai 2013, apare știrea că fondul de investiţii AnaCap negociază preluarea Marfin Bank România, Ktorides anunțând că banca urma să fie preluată în 2-3 luni, cel târziu până la finele anului.

În februarie 2016, Bank of Beirut încearcă să convingă Banca Naţională a României (BNR) să primească aprobarea pentru achiziţia Marfin Bank România, un proces destul de complicat având în vedere cei de la BNR erau și sunt destul de reticienţi în a permite in­trarea pe piaţa bancară ro­mâ­nească a unor acţionari din afara zonei euro.

De operaţiunile Marfin Bank România au fost inte­resaţi de-a lungul timpului mai mulţi investitori, printre care Banca Transilvania, fon­dul de investiţii american J.C. Flowers sau miliardarul american Wilbur Ross, unul dintre acţionarii Eurobank (acţionarul principal de la Bancpost).

În iulie 2018 se anunță că conglomeratul de business Vardinogiannis a finalizat achiziția Marfin Bank, după ce a primit avizul favorabil din partea Băncii Naționale a României (BNR). Marfin Bank ajunsese deja la 30 de sucursale și la un volum al activelor de aproape 2 miliarde lei. În 2017, banca a înregistrat un profit net de 5,7 milioane lei.

Grupul Vardinogiannis este acționarul majoritar al Motor Oil Hellas Corinth Refineries, companie listată la Bursa din Atena, cu o capitalizare de piață de peste două miliarde euro.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ipocrizie fără margini a lui Bolojan. „Dumnezeu cu mila, că Ilie n-are așa ceva” – ANALIZĂ

Publicat

pe

Directorul Bibliotecii Universitare din Sibiu  demontează retorica austerității „necruțătoare” a premierului Ilie Bolojan. Într-o analiză postată pe rețelele de socializare, Valer Simion Cosma invocă răspunsul cinic oferit de șeful guvernului senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care i-a cerut public să nu taie din beneficiile bolnavilor oncologici, pentru a arăta că dincolo de pretinsa imparțialitate, Bolojan ocolește cu grijă o serie de privilegii fiscale acordate celor cu venituri foarte mari.

„Lista excepțiilor și privilegiilor de care nu se atinge necruțătorul Bolojan este mult mai lungă. Alături de proprietarii de mașini istorice, putem să-i adăugăm pe cei cu venituri foarte mari din profesii independente – avocați, notari, consultanți financiari –, dar și pe cei care încasează rente sau dividende”, scrie Cosma.

Acesta atrage atenția asupra modului în care contribuția la sănătate (CAS), teoretic de 10%, este plafonată pentru veniturile din activități independente și din capital. „Legea stabilește plafoane raportate la salariul minim brut pe economie. În prezent, salariul minim este de 4.050 lei pe lună, ceea ce înseamnă că baza maximă anuală de calcul este de 97.200 lei. Contribuția maximă la sănătate ajunge astfel la 9.720 lei pe an”, explică el.https://www.facebook.com/cosma.simionvaler/posts/pfbid0tpcu3sE15E3Nvh7oP3i5c6jzQPDvKNrwiV9fMARWt1ZWeEQ4eQuYmsRvzDp89gRgl

Consecințele sunt evidente: „Un notar, un avocat de top sau un medic cu practică privată care câștigă 100.000 de lei pe an plătește aproape 10% din venit pentru sănătate. Dar cine câștigă 200.000, 400.000 sau chiar 1 milion de lei pe an plătește exact aceeași sumă. Diferența nu este în valoarea absolută, ci în procentul real: la 200.000 de lei, contribuția efectivă scade spre 4–5%; la 400.000, spre 2–2,5%; la venituri și mai mari, devine aproape simbolică.”

Cosma subliniază că acest regim fiscal avantajează în mod vădit elitele economice: „Plafonarea face ca, dincolo de un anumit nivel, contribuția la sănătate să nu mai crească deloc, astfel încât veniturile foarte mari ajung să fie taxate cu 1–2% în termeni reali, mult sub nivelul plătit de salariați, pensionari sau persoane cu venituri mici.”

„După atingerea plafonului, solidaritatea fiscală se oprește”, conchide Cosma, acuzând guvernul Bolojan că închide ochii la aceste privilegii în timp ce impune măsuri dure celor vulnerabili.

Reacția profesorului sibian vine după ce, potrivit stenogramelor de la ultima ședință a liderilor PNL, Ilie Bolojan i-a răspuns senatoarei Nicoleta Pauliuc că nu vrea să-i excepteze pe bolnavii cronici sau pe persoanele vulnerabile de la noile măsuri de austeritate, preferând să fie „omul rău din sală”. Cu toate acestea, Bolojan a evitat un răspuns când i s-a atras atenția că există excepții, dar pentru privilegiați.

Bolojan, pus la zid! Liderii PNL, val de reproșuri la adresa premierului: STENOGRAME explozive din ședința liberalilor de la Vila Lac

Citeste in continuare

Evenimente

Inflație record în România. Petrișor Peiu (AUR): La noi, prețurile cresc de două ori mai rapid decât în alte state UE

Publicat

pe

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, susține că România a devenit campioana inflației în Uniunea Europeană, cu o rată anuală de 8,6%, de două ori mai mare decât în următoarele state din clasament.

„Oficiul de Statistică al Uniunii Europene a publicat astăzi cele mai recente date privind rata anuală a inflaţiei din statele membre. România rămâne ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 8,6%, o rată dublă faţă de următoarele două state clasate în ierarhie: Slovacia, cu 4,1%, şi Estonia, cu 4%. Media Uniunii Europene este mult mai scăzută, de doar 2,3%”, spune Petrişor Peiu într-un comunicat.

”Aici ne-au adus politicile fiscale pompieristice adoptate de coaliţia PSD–PNL–USR–UDMR. Inflaţia este taxa ascunsă pe care românii o plătesc de fiecare dată când achiziţionează un bun sau un serviciu, taxă care se adaugă celorlalte majorări împovărătoare de impozite, taxe şi accize impuse de guvernanţi sub pretextul corecţiei deficitului bugetar”, afirmă senatorul.

Potrivit lui Peiu, ”problema majoră este că Guvernul Bolojan continuă să îşi finanţeze cheltuielile publice prin inflaţia galopantă, prin tăierea facilităţilor fiscale şi prin creşterea taxelor şi impozitelor locale, în loc să oprească robinetul banilor publici care se scurg lunar către instituţiile şi autorităţile neperformante ale statului român”.

”Pentru statele membre ale UE, inflaţia din România este un exemplu cât se poate de clar de „aşa nu”, iar pentru români a venit momentul ca partidele care au aruncat economia naţională în aer să devină un exemplu de „aşa nu” la viitoarele alegeri parlamentare”, subliniază liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu.

 

Citeste in continuare

Evenimente

Aurul și argintul ating noi maxime istorice pe fondul tensiunilor geopolitice

Publicat

pe

Prețul aurului a atins marți dimineața un nou maxim istoric, depășind pentru prima dată pragul de 4.700 de dolari pe uncie, în contextul intensificării tensiunilor tarifare și geopolitice la nivel global. La ora 06:06 GMT, uncia de aur a urcat până la 4.717,16 dolari, peste recordul anterior de 4.690,59 dolari stabilit cu doar o zi înainte, potrivit datelor Bloomberg compilate de EFE.

Și argintul a urmat aceeași tendință ascendentă, atingând un nou record istoric de 94,72 dolari pe uncie marți dimineața, depășind ușor maximul de 94,68 dolari pe uncie consemnat în sesiunea precedentă. Evoluția celor două metale prețioase reflectă interesul crescut al investitorilor pentru active considerate de refugiu în perioade de incertitudine.

Noile recorduri vin după anunțul făcut în weekend de președintele SUA, Donald Trump, privind introducerea, din luna februarie, a unei taxe vamale de 10% asupra importurilor din țările care susțin Groenlanda. Analistul XTB, Adrian Hostaled, subliniază că aurul reacționează la pozițiile conflictuale dintre Europa și Statele Unite, care sporesc riscul unei destabilizări a NATO. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană ia în calcul impunerea unor tarife de până la 93 de miliarde de euro asupra importurilor din SUA, inclusiv posibilitatea utilizării instrumentului anticoercitiv, ce ar putea limita accesul companiilor americane pe piața unică europeană.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE