Connect with us

Stiri economice

Florin Georgescu, numărul doi din BNR, a dat un avertisment scris Vista Bank, pentru un credit dat în lire sterline unei persoane – Finante & Banci

Publicat

pe

BNR a sancționat cu avertisment scris Vista Bank (fostă Marfin Bank), una din băncile mici din sistemul bancar local, după ce instituția de credit acordase un împrumut în lire sterline unei persoane- parte afiliată a băncii- în condițiile în care Procedura de lucru și Strategia privind administrarea riscurilor semnificative 2019-2020 au fost modificate chiar în ziua aprobării creditului, iar Departamentul Risc și Departamentul Conformitate și AML dăduseră aviz negativ cu privire la acordarea împrumutului. Florin Georgescu, numărul doi din BNR a transmis imediat Ordinul (98/2019) privind sancționarea Vista Bank.

Potrivit documentelor consultate de HotNews, sancțiunea a fost acordată și pentru:

  • nerespectarea prevederilor art.87 lit.e) și art.89 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere inexistența unui proces de monitorizare a creditelor acordate cu derogare de la Strategia privind administrarea riscurilor semnificative, aprobarea unor credite de valori mari fără să se ţină cont de opinia de risc nefavorabilă, respectiv aprobarea de facilități de credit fără o analiză corespunzătoare a capacității de rambursare a debitorilor, ceea ce nu asigură un mediu corespunzător și controlat în mod adecvat pentru riscul de credit;
  • nerespectarea prevederilor art.49 coroborat cu cele ale art.50 alin.3 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere existența unei funcții de conformitate ineficace, care nu a oferit susținere organului de conducere în procesul decizional, la nivelul instituției de credit fiind identificate numeroase nerespectări ale reglementărilor interne care guvernează activitatea de creditare.

Banca și-a anunțat nu demult ambițiile: dorește ca în cel mult un an și jumătate să urce de la actuala cotă de piață de 0.5% la 1%, atrăgând clienți persoane fizice dar și mici companii. Bancherii de la noua Vista Bank se uită după români care câștigă cel puțin 5000 de lei lunar și după firme cu vânzări de până la 50 de milioane de euro anual.

  • Ambiții optimiste, care urmează să fie confirmate sau nu de economia reală

Cu o rețea de 30 de sucursale în România, dintre care 9 în București și 21 în alte orașe, strategia băncii vizează deschiderea mai multor sucursale în orașe-cheie, așa cum este Bucureștiul, în conformitate cu modelul de business şi segmentele adresate. Conform noii strategii, banca folosește un model în care fiecare client are propriul său manager de servicii financiare și primește soluții personalizate, ceea ce înseamnă un proiect extrem de ambițios, dacă ne gândim la numărul de locuitori care ar reveni unei agenții bancare.

Trebuie de asemenea spus că fosta (de pe acum) Marfin s-a făcut remarcată și prin refuzul de a credita în franci elvețieni, deși centrala din Cipru o ceruse înainte de izbucnirea crizei. „Am preferat să pierdem cotă de piață și să rămânem la 0.5%, decât să vindem credite în CHF”, spune Cornel Stănescu, numărul doi al Vista Bank.

Bancherii Vista nu au dorit să ofere detalii cu privire la cum anume vor încerca să convingă populația și firmele să lucreze cu mica instituție de credit, știut fiind faptul că piața locală are cel mult 16.000 de firme bancabile, pentru ale căror conturi se bat toate băncile.

Marfin a fost achiziționată în 2018 de familia Vardinogiannis, care mai deține unul dintre cele mai mari conglomerate industriale din sud-estul Europei, cu activități care includ energia, rafinăriile petroliere, peste 1.400 de benzinării, producția și distribuția energiei electrice, transportul maritim, sectorul financiar, media și divertisment.

“Grație sprijinului mai puternic din partea unuia dintre cele mai mari grupuri din Europa de Sud-Est, noua Vista Bank Romania va oferi servicii personalizate, mai bune, mai aproape de clienţi prin înţelegerea nevoilor lor şi prezentând soluţii financiare personalizate. Avem o încredere puternică în potențialul pieței românești, unde suntem hotărâți să jucăm un rol crucial într-un mod durabil, cu perspective pe termen lung şi cu puterea de neegalat a Grupului Vardinogiannis”, a declarat Antonios Mouzas, CEO Vista Bank Romania.

Vista Bank Romania se situează pe locul 22 din cele 35 de bănci din România în funcție de valoarea activelor, iar obiectivul pe termen scurt este dublarea cotei de piață până la 1% și crearea unui model de afaceri profitabil și durabil pentru a putea participa la viitoarea consolidare a pieței.

Banca a încheiat anul 2018 cu un profit net de 10,7 milioane de lei și cu o valoare a capitalului de 295 milioane de lei. În primele patru luni ale anului 2019, veniturile din exploatare s-au dublat, nivelul creditelor neperformante a scăzut dramatic, iar raportul dintre valoarea creditelor și a depozitelor a ajuns la 55%, rezultate care indică excelenta rată de lichiditate a băncii. La sfârșitul lunii aprilie, soldul împrumuturilor a fost de 0,95 miliarde de lei, în timp ce valoarea cumulată a depozitelor a fost de 1,8 miliarde de lei.

  • O istorie bancară zbuciumată

Înainte de izbucnirea crizei, Marfin anunța intenția de a investi 4 miliarde euro în sud-estul Europei, inclusiv în România, prin intermediul companiei de servicii financiare Marfin Investment Group (MIG). „Intenţionăm să devenim una dintre cele mai mari firme de investiţii din sud-estul Europei. Anticipăm ca 80% din capital să fie plasat în primele şase luni”, afirmau la acea vreme oficialitățile de la conducerea băncii.

În septembrie 2007, analiștii Marfin întrevedeau „perspective stelare” pentru sectorul bancar românesc. „În ceea ce priveşte piaţa bancară din România, gradul de penetrare se menţine scăzut. Dezvoltarea pieţei bancare a început abia în ultimii ani, iar populaţia şi companiile din România, atât cele mari, cât şi cele mici şi mijlocii nu s-au familiarizat suficient cu produsele bancare, întrucât astfel de servicii au fost, până de curând, indisponibile, iar ratele foarte ridicate ale dobânzilor au limitat creditarea”, apreciau atunci analiştii Marfin.

Grupul Marfin deţinea acţiuni la fosta Egnatia Bank, prezentă pe piaţa românească din anul 2000, când a achiziţionat filiala comună din România a băncilor BNP Paribas şi Dresdner Bank.

În 2013, Bank of Cyprus închide temporar sucursala din România, depozitele respectivei bănci fiind mutate la Marfin.

La începutul lunii mai 2013, apare știrea că fondul de investiţii AnaCap negociază preluarea Marfin Bank România, Ktorides anunțând că banca urma să fie preluată în 2-3 luni, cel târziu până la finele anului.

În februarie 2016, Bank of Beirut încearcă să convingă Banca Naţională a României (BNR) să primească aprobarea pentru achiziţia Marfin Bank România, un proces destul de complicat având în vedere cei de la BNR erau și sunt destul de reticienţi în a permite in­trarea pe piaţa bancară ro­mâ­nească a unor acţionari din afara zonei euro.

De operaţiunile Marfin Bank România au fost inte­resaţi de-a lungul timpului mai mulţi investitori, printre care Banca Transilvania, fon­dul de investiţii american J.C. Flowers sau miliardarul american Wilbur Ross, unul dintre acţionarii Eurobank (acţionarul principal de la Bancpost).

În iulie 2018 se anunță că conglomeratul de business Vardinogiannis a finalizat achiziția Marfin Bank, după ce a primit avizul favorabil din partea Băncii Naționale a României (BNR). Marfin Bank ajunsese deja la 30 de sucursale și la un volum al activelor de aproape 2 miliarde lei. În 2017, banca a înregistrat un profit net de 5,7 milioane lei.

Grupul Vardinogiannis este acționarul majoritar al Motor Oil Hellas Corinth Refineries, companie listată la Bursa din Atena, cu o capitalizare de piață de peste două miliarde euro.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Românii ar avea nevoie de o PENSIE cu aproximativ 75% mai mare decât media pentru a duce un trai decent – STUDIU

Publicat

pe

Românii consideră că nivelul decent al unei pensii este de aproape 5.000 de lei, cu aproximativ 75% mai mare decât valoarea medie din prezent. Datele apar un sondaj al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

Conform analizei, 97% din respondenţi spun că au auzit de Pilonul II de pensii, iar 82% spun că acesta trebuie menţinut. Datele sondajului arată şi o îmbunătăţire a nivelului de cunoaştere a detaliilor despre Pilonul II de către majoritatea celor intervievaţi, arată analiza, citată de Rador.

Acelaşi studiu mai arată că 37% din români nu reuşesc să economisească niciodată, aproape jumătate economisesc de câteva ori pe an şi doar 16% spun că îşi permit să pună bani deoparte în fiecare lună.

Pentru comparație, ultimele date ale INS, în trimestrul IV din 2024, pensia medie lunară a fost de 2.898 lei, după o creștere de peste 12%, ca urmare a marii recalculări din toamna anului trecut. 

Citeste in continuare

Evenimente

Modificare majoră la voucherele de vacanță în 2025. Nu toți bugetarii vor primi tichete

Publicat

pe

Se schimbă modul în care se vor acorda voucherele de vacanță. Ministerul Economiei spune că formula de acordare a bonificațiilor va fi una cât mai simplă.

Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul, a spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan, joi, despre modalitatea de acordare a voucherelor de vacanță.

Întrebat când ar putea fi gata normele de aplicare pentru tichetele de vacanță, el a spus că „în cel mai scurt timp, săptămâna viitoare o să fie o întâlnire finală după ce colegii de la Ministerul Economie și Digitalizări au dezbătut cu colegii din Ministerul de Finanțe și cu toate structurile profesionale și cu companiile de e-ticheting”.

„Este evident că e o modificare care întâmpină anumite neplăceri pentru că nu vorbim direct de acele vouchere care se dădeau efectiv și se consumă. Va fi o formulă cât mai simplă tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente și automat pot să dovedească prin documente justificative că au folosit voucherele și o să primească automat acei bani înapoi”, a explicat Bogdan Ivan.

Citeste in continuare

Evenimente

Specialiștii acuză: Noile modificări fiscal vor afecta micile întreprinderi

Publicat

pe

Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanțelor în privința TVA vor afecta micile întreprinderi. Camera Consultanților Fiscali salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenția asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. 

Organizația precizează că Ministerul Finanțelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privința regulilor de depășire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA. ‘Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă. Dacă un operator economic a depășit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025. În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit’, se arată în comunicatul CCF.

CCF menționează că una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depășirii plafonului național de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA și aplică regimul de taxare începând cu data depășirii acestuia.

Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depășirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depășirii.

‘Totuși, Directiva (2020/285) prevede o serie de opțiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depășire a plafonului de scutire, deși ar fi putut fi aplicată cel mult o depășire de 25% a plafonului de scutire. De asemenea, înțelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depășirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui și comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depășirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să dețină cod de TVA’, atrag atenția reprezentanții organizației.

În subsidiar, în opinia CCF, ar fi corect să fie folosită sintagma ‘regimul normal de TVA’ în loc de ‘regimul de taxare’, întrucât nu toate operațiunile sunt taxabile.

Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depășirii plafonului și până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit și comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.

Organizația precizează că, la ora actuală, sistemul e-Factura nu permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.

În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depășirii plafonului.

‘Considerăm că trebuie reanalizate dispozițiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertență: Dacă un operator economic a depășit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înțelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi, înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii. Întrebările pe care ni le punem. Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înțelegere completă și corectă a noului mecanism: se au în vedere modificări în ceea ce privește Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi? Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar și în lipsa codului de TVA al furnizorului?
Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA și reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?’, se spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali recomandă Ministerului de Finanțe să aibă în vedere și posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depășirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit și comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăți de raportare și în Declarația 394.

Referitor la data depășirii plafonului, CCF înțelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).

‘Din perspectiva practică apare următoarea situație de fapt: în cursul zilei în care s-a depășit plafonul operatorul economic poate realiza operațiuni sub plafonul de 395.000 lei și ulterior să depășească acest plafon cu alte tranzacții. În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operațiunile realizate până în plafon, în ziua depășirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea și să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacției prin care se depășește plafonul, precum și celor ulterioare. În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacțiile din ziua depășirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depășirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii și ar lipsi de conținut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi’, se maia arată în documentul CCF.

Totodată, CCF menționează că nu identifică însă niciun impediment în ceea ce privește deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operațiunile din ziua în care plafonul este depășit, întrucât depășirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, și comunicată pe propria răspundere de către acesta. Organizația precizează că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar și dacă s-ar aplica TVA pentru toate operațiunile din ziua depășirii plafonului, fără nicio deosebire.

Potrivit sursei citate, în unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacție care depășește plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacției poate rămâne scutit, în funcție de legislația națională.

Exemple de astfel de tratamente specifice includ: în Germania, dacă o întreprindere depășește plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 euro pentru activitățile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depășește plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacții care face ca plafonul să fie depășit, partea de valoare care depășește limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacției poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autoritățile fiscale.

De asemenea, Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depășirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacție care depășește plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacție care depășește plafonul de scutire (care este de 65.000 euro pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depășește acest plafon, iar restul tranzacției ar putea rămâne scutit, cel puțin până la momentul înregistrării oficiale.

În Spania, legislația prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depășește plafonul de scutire (care este de 85.000 euro pentru activitățile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depășește plafonul, lăsând restul tranzacției scutit. Totuși, este important de menționat că în multe cazuri autoritățile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacției.

În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 euro. Dacă cifra de afaceri depășește acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depășește limita, în timp ce partea de tranzacție care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiții.

‘În concluzie, putem afirma că și din jurisprudența CJUE și din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operațiunilor anterioare depășirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente’, se mai spune în comunicat.

Camera Consultanților Fiscali este o organizație profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu și buget propriu. Este constituită din consultanți fiscali, consultanți fiscali asistenți care au dobândit această calitate, precum și societățile de consultanță fiscală, autorizate de Cameră, în condițiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE