Connect with us

Stiri economice

Cristian Socol și Anca Alexandrescu, dați afară de la Fondul Român de Contragarantare (surse) – Finante & Banci

Publicat

pe

Profesorul ASE Cristian Socol, care deținea funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere la Fondul Român de Contragarantare, și Anca Alexandrescu, care era membru, au fost eliberați din funcții de către guvernul Orban, potrivit unor surse oficiale.

Cine este Cristian Socol

Cristian Socol, este profesor la Academia de Studii Economice, cunoscut pentru faptul că și-a pus întreaga știință economică în slujba PSD. ”Practic, Darius Vâlcov propunea iar Socol justifica economic”, spun unii economiști.

Socol a adoptat o teorie denumită „wageledgrowth”, adică creșterea economică bazată pe creșterea salariilor. Mai tot timpul trimitea publicațiilor de economie și nu numai tot felul de analize care să justifice că majorarea salariilor bugetarilor are doar efecte pozitive. De multe ori, la finalul articolului punea o listă de publicații internaționale care, chipurile, susțin teoria. O analiză pe această temă poate fi citită aici.

Într-un articol publicat în iulie, HotNews.ro a scris că are circa 40 de conturi în lei la o singură bancă, la BCR. Aproape toate sunt conturi de depozit, iar vreo 2 sunt conturi curente.

A pornit în 2011 cu un singur cont, iar la început a deschis câteva conturi/an și a crescut treptat. Din 2016, s-a înmulțit exponențial numărul: a deschis 8 noi conturi. 2017, primul an de guvernare PSD, i-a adus 15 noi conturi. În total sunt peste 867.000 lei în acele conturi. Se apropie de un milion de lei. De remarcat că declarația de avere a fost depusă anul trecut. Mai are încă două conturi la Banca Românească, din 2014, în sumă de circa 50.000 lei. Dacă luăm în considerare și proprietățile, a depășit milionul.

În rest, mai deține câteva proprietăți: un teren intravilan în București de 185 metri pătrați, iar împreună cu soția mai are un teren agricol la Prahova de 5.000 metri pătrați și tot acolo un teren intravilan de 300 metri pătrați, iar în județul Argeș, un teren intravilan de 375 metri pătrați.

De asemenea, cei doi au o casă dobândită în 2007 de 173 metri pătrați în București. Venituri anuale: peste 68.000 lei de la ASE din învățământ și cercetare (care i-a adus recunoaștere „pe piața plagiatului”, dar voi dezvolta acest subiect mai jos), peste 10.000 lei – indemnizație de membru în Consiliul de Administrație la Salrom și 6.000 lei – indemnizație de la Fundația Friedrich Ebert.

Soția sa, Aura Socol, încasează peste 64.000 de la ASE, circa 220.000 de la ASF și 5.000 lei de la Institutul European din România.

Cine este Anca Alexandrescu

Fiică a cunoscutului jurnalist Horia Alexandrescu (admirator declarat al lui Ion Iliescu), aceasta a devenit consilier pe comunicarea cu presa în 2000 în Guvernul lui Adrian Năstase și era cunoscută printre reporterii de teren drept cenzorul premierului. Alexandrescu reușea să blocheze și să controleze eficient accesul jurnaliștilor la informațiile privind activitatea premierului și a miniștrilor.

În perioada 2000-2004 Anca Alexandrescu este consilierul pe probleme de comunicare al premierului Adrian Năstase.

După decăderea lui Adrian Năstase, Anca Alexadrescu s-a reorientat și a intrat în 2004 în echipa lui Sorin Oprescu, pe vremea când acesta era primar al Capitalei.

În 2012 premierul Victor Ponta o aduce în Guvern pe post de consilier de stat remunerat.

În 2016 este numită director al departamentului de relatii publice din cadrul KMG Rompetrol.

După plecarea lui Ponta din PSD, Liviu Dragnea o aduce în partid și se ocupă de departamentul de comunicare al PSD; devine, neoficial, șefa de cabinet a lui Liviu Dragnea la Camera Deputaților. În februarie 2018 este recomandată și impusă de Dragnea noului premier al Guvernului, Viorica Dăncilă.


Rolul Ancăi Alexandrescu în Guvern și cum a evoluat relația cu Viorica Dăncilă

Potrivit surselor HotNews.ro, dincolo de „gestionarea” comunicării care presupunea cenzurarea știrilor despre Guvern și blocarea acordării interviurilor, Anca Alexandrescu avea rolul de a controla și monitoriza activitatea Vioricăi Dăncilă.

„Alexandreasca, așa cum i se spunea, decidea toată agenda de lucru a premierului, întâlnirile cu miniștrii erau strict monitorizate de ea, chiar și actele normative puse pe ordinea de zi a ședințelor Executivului. Nimic nu mișca în Guvern fără știrea ei și a lui Darius Vîlcov, iar premierul era doar executantul. Mai mult de atât, premierul nu primea liderii locali în audiență, iar miniștrilor li s-a interzis orice comunicare oficială sau neoficială cu presa fără avizul Alexandreascăi”, susțin sursele HotNews.ro.

Influența Ancăi Alexandrescu a început să scadă odată cu declanșarea conflictului Dăncilă – Dragnea. În plin conflict între premier și peședintele PSD, consiliera a început să dispară de la întâlnirile oficiale ale șefului Executivului. De asemenea, în presă au apărut înformații că Dăncilă caută soluții pentru îndepărtarea acesteia din funcție.

Încă de la începutul anului, conducerea PSD a pus presiune constantă pe premier și ministrul Justiției pentru avizarea ordonanțelor de urgență privind Codurile Penale. Din postura de șef al Guvernului care deține președinția Consiliului UE, Viorica Dăncilă a promis liderilor PSD că va face tot posibiliul să-i convingă pe liderii europeni de necesitatea OUG privind legile justiției.

PSD, ajutat de televiziunile de casă, a dus o adevărată campanie propagandistică privind abuzurile făcute în justiție și a promovat intens necesitatea adoptării Codurilor Penale. De asemenea, fostul ministru și cel care a pregătit Guvernul pentru Președinția Consiliului European, Victor Negrescu, a fost cel care a plănuit si turneul european și a intermediat întâlnirile Vioricăi Dăncilă cu înalți oficialii europeni pentru a discuta despre legile justiției.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE