Connect with us

Stiri economice

Opt din zece români ar vrea să fie premiați pentru că își plătesc ratele. Jumătate dintre bărbați n-ar renunța la cheltuielile de îngrijire personală ca să-și achite datoriile – Finante & Banci

Publicat

pe

Mi s-a părut interesant. Circa 8 din 10 români preferă să primească premii sau reduceri dacă își plătesc ratele la timp, potrivit unui studiu transmis luni de reprezentanții iSense Solutions, o firmă de consultanță care a realizat o cercetare în luna octombrie despre românii și comportamentul la plată. De regulă, în perioade de creștere economică, oamenii rambursează mai mult din datorii în vreme ce în perioade de recesiune rambursările încetinesc și se diminuează. Circa un român din cinci nu ar vrea să achite rate lunare ci să plătească la fiecare 2-3 luni ratele, chiar dacă acestea ar fi mai mari.

Deși surveyul încearcă să acrediteze ideea că românii sunt mai educați financiar, asemenea date nu pare să confirme acest scenariu.

Ce mai arată cercetarea iSense, realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel urban:

  • aproximativ trei sferturi preferă să aibă rate cu valoare fixă, în fiecare lună
  • 16% dintre ei preferă să plătească o rată mai mare la fiecare 2-3 luni, fără a plăti rate lunare.
  • Când vine vorba de cheltuielile la care ar renunța pentru a-și achita din datorii, 66% dintre persoane au menționat petrecerea timpului liber, vacanțele și renovarea casei. Un procent destul de mare, 70% dintre bărbați au spus că vor renunța la cheltuielile pentru renovarea casei, dar numai 49% dintre bărbați ar renunța la cheltuielile de îngrijire personală, comparativ cu doar 36% dintre femei.
  • Un român din cinci preferă să plătească datoriile mai mici, iar apoi pe cele mari
  • În ceea ce privește urgența cheltuielilor, plățile utilităților se situează pe primul loc (pentru 3 români din 4), urmate de plata ratelor (la fel), cheltuielile efectuate cu copiii (60% dintre români), cheltuieli pentru îmbrăcăminte (9%), în timp ce 17% dintre respondenți au menționat cheltuielile cu animalele de companie.
  • Cât despre plata ratelor, 8 din 10 persoane au menționat că acesta este primul lucru pe care îl achită chiar dacă rămân cu mai puțini bani pentru a plăti alte cheltuieli.
  • Ca surse de încredere în oferirea de ajutor pentru mai buna gestionare a finanțelor, familia și prietenii sunt pe primul loc, pentru 51% dintre românii din mediul urban. Doar 7% dintre aceştia au menționat consilieri financiari ai instituțiilor financiare nebancare ca surse de încredere și 6% au numit consilierii financiari ai agențiilor de colectare a datoriilor.
  • Atunci cand doresc sa plătească o datorie, fără a fi nevoiți să aplice pentru un nou împrumut, economiile reprezintă principala sursă de rambursare a datoriilor pentru 64% dintre românii din mediul urban, în timp ce 54% dintre aceștia ar mai căuta şi alte venituri. În același timp, 23% ar negocia valoarea datoriei cu creditorul sau cu firma de colectare a datoriilor.

N.Red. Cercetarea „Reciclarea datoriilor” a fost realizată de iSense Solutions în octombrie 2019 pe un eșantion cu vârste între 25 și 55 de ani, reprezentativ urban. Metodologia folosită pentru cercetare a fost colectarea datelor CAWI.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025

Publicat

pe

România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.

În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.

În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).

În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).

Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”

Publicat

pe

Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.

Călin Georgescu: Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”

”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi. 

Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”

În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist. 

Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.

În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.

Citeste in continuare

Evenimente

De ce românii câștigă puțin și după mica recalculare. Profesorul Anton Hadăr, calcule în studioul Realitatea PLUS

Publicat

pe

Profesorul Anton Hadăr a explicat, în exclusivitate la Realitatea PLUS, de ce românii câștigă puțin și după mica recalculare. Motivul ar fi faptul că mulți dintre pensionari ar fi luat puțin timp al 13-lea salariu sau prime, susține specialistul. Potrivit lui, la mica recalculare sunt calculate pensiile în funcție de anumite beneficii primite în câmpul muncii. 

„Luăm ca studiu de caz o persoană cu un punct socotit pe lună, adică astăzi ar veni cam să aibă 9.000 de lei brut. Astăzi. Altfel zis, în limbaj mai popular, la un punct ar fi avut mereu salariul mediu brut ca retribuție.

Dacă, spre exemplu, a avut salariul al 13-lea, asta știți ce înseamnă? Că într-o lună a mai luat încă un salariu mediu. 1/12. Asta înseamnă, de ce am împărțit la 12? Pentru că acel punct este doar pe o lună din cele 12 și se face suma: 1 + 0 + 0…$ de 11 ori și dă 1/12$. Adică 0,083 de puncte, care înmulțite cu 81 dau 6,75 lei. Atât este creșterea.

Din mica recalculare, numită bine mica recalculare, cine i-a zis nu știu, n-ai cum dacă ai avut ici-colo câte o primă sau un salariu al 13-lea…

Potrivit calculelor, din anul 2026 trebuia să fie 101 sau 100, 100,7 mi-a ieșit mie pe 2026. Deci, iarăși minus 10. Deja vorbim de 20 de lei pierduți pe un punct din VPR (Valoarea Punctului de Referință). Adică cine are 50 de puncte a pierdut minus cât? 1.000 de lei? Da, e un om cu o pensie de vreo 4.500.

Iar cel cu pensia minimă a pierdut și el foarte mult, pentru că la pensia minimă de 1.281, dacă îi aplicam de două ori 1,1, creșteri cu 10%, se duce undeva la 1550 – 1560 de lei”, a declarat Anton Hadăr. 

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE