Avem 55.000 de joburi neocupate și din cauza diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și a migrației. Zonele bogate au locuri de muncă disponibile, dar în sectoare mai prost plătite – Finante & Banci

0
62

Dificultatea de a găsi oameni pregătiți să ocupe joburile din economie a fost confirmată marți de Institutul Național de Statistică, care a publicat rata și a numărului de locuri de muncă vacante. Potrivit INS, rata locurilor de muncă vacante a rămas la nivelul din trimestrul anterior, adică 1.11% , iar numărul joburilor neocupate a fost de 55.000. Un job vacant apare în piață în următoarele situații: dacă ai fost concediat iar șeful tău îți caută un înlocuitor, dacă te pensionezi și lași astfel un loc liber de muncă în companie sau când o firmă se dezvoltă și are nevoie de noi salariați.

Crearea de locuri de muncă poate fi privită ca numărul total de locuri de muncă generate de firme (sau administrația publică) plus cele adăugate de noile firme intrate in piață.

Simetric, distrugerea locurilor de muncă reprezintă numărul total de joburi la care renunță companiile existente sau cele pierdute ca urmare a ieșirii firmelor din piață. Cele două procese -generarea de locuri de muncă și distrugerea lor- coexistă în economie și este natural ca într-un un sector să se creeze locuri de muncă, în timp ce în alt sector economic acestea să fie în parte eliminate.

O rată ridicată a locurilor de muncă vacante poate avea în spate o piață a muncii în efervescență, deși la fel de bine ar putea să nu semnaleze neapărat una care generează cu adevărat joburi, ci una cu o forță de muncă îmbătrânită, aflată în prag de pensionare și care trebuie prin urmare înlocuită. La fel, o piață a muncii care are o dinamică lentă, de cele mai mlte ori arată o piață a forței de muncă care ori a început ori va începe în curând un proces de distrugere de locuri de muncă

  • Ce arată datele de marți ale Institutului Național de Statistică și la ce ne putem aștepta în viitor?

În trimestrul III 2019, numărul locurilor de muncă vacante a fost 55.000, similar cu cel din trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 1,11%, menţinându-se la aceeaşi valoare ca şi cea din trimestrul precedent.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.700.
Rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,22%), respectiv în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,95%).

Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,30%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.600 joburi neocupate) .

Sectorul bugetar a însumat peste 26% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.500 de joburi libere se regăsesc în sănătate şi asistenţă socială, 6.100 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 2.000 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cea mai mică valoare ale ratei locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în industria extractivă (0,31%,), iar numărul total al locurilor de muncă vacante a avut cele mai mici valori în tranzacţii imobiliare şi industria extractivă (0.1 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

  • Ce sectoare ale pieței muncii se vor contracta și care vor crea joburi

Agricultura va continua să rămână cel mai mare angajator, deși se știe că într-o economie modernă asta nu e neapărat un lucru bun (pe fondul productivității scăzute și faptului că în agricultură veniturile generate sunt mici și incerte). Acest sector ar putea ”ține ocupați” până în 2030 aproximativ 2,2 milioane de români, se arată într-o prognoză transmisă autorităților europene, consultată de HotNews.ro.

Alt sector care s-ar putea contracta este cel al construcțiilor, unde prognozele indică o pierdere netă de circa 200.000 de joburi (distribuite în mod egal în actualul deceniu și în cel următor). De asemenea, creșterea economică din anii următori pare să fie mai lentă decât cea de dinaintea crizei, perioadă care a generat un boom în domeniul construcțiilor și imobiliarelor.
Pierderi de joburi vor fi și în sectorul mineritului, dar nu neapărat din cauza epuizării rezervelor naturale, cât mai ales prin creșterea automatizării proceselor și a trecerii spre energia verde.

Ingineria va fi unul dintre sectoarele care vor genera joburi , estimîrile indicând 26.000 de joburi nete în plus pânî în 2030.

Zona de comerț cu amănuntul (alimente, băuturi și tutun) vor fi angajator net în vitor, în vreme ce producția de energie va pierde circa 43.000 din joburi în următorii 10 ani ( tot pe fondul automatizării și modernizării proceselor de producție)

Un sector care va deveni un mare angajator net în deceniul următor va fi va fi distribuția care include toate tipurile de activități legate de depozitare, logistică ș.a. Acestea vor adăuga pe piața muncii circa 237.000 de locuri de muncă. La fel și sectorul de servicii prestate întreprinderilor ar putea adăuga 270.000 de noi locuri de muncă. Aceste ultime două sectoare vor reprezenta practic 56,4% din totalul locurilor de muncă pe care economia românească le va adăuga pe tot parcursul acestui deceniu și în cel următor.

Alte sectoare care vor avea câștiguri nete de locuri de muncă sunt transporturile și telecomunicațiile, acestea urmând să adauge 129.000 de joburi. Sunt așteptate noi joburi și din partea sectorului hotelier (și restaurante) – circa 67.000 până în 2030.

Băncile și asigurătorii vor pierde în jur de 2.000 de locuri de muncă, în vreme ce educația ar putea deveni un angajator net pozitiv (4000 de joburi) . Cu mențiunea că în educație, până în 2020 se va înregistra o contracție a personalului, aceasta fiind compensată în decursul următorului deceniu.

De asemenea, sănătatea și asistența socială vor adăuga aproximativ 13.000 de locuri de muncă, deși acest lucru va însemna că vor trebui luate măsuri pentru a stopa fluxul tot mai mare de personal din străinătate. Altfel, ar urma ca România să importe literalmente personalul medical. Administrația publică și apărarea care, în vârful crizei, au suportat principalele măsuri de austeritate și au asistat la cele mai profunde reduceri ale personalului vor genera și ele circa 4000 de joburi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here