Connect with us

Stiri economice

Cum atacă infractorii cibernetici clienții site-urilor de comerț electronic în perioadele de reduceri – IT

Publicat

pe

​În perioada de vânzări ocazionate de Black Friday și de sărbătorile de iarnă, infractorii cibernetici vizează clienții site-urilor de comerț electronic – în special cele de îmbrăcăminte, încălțăminte, cadouri, jucării și bijuterii. Utilizatorii care caută oferte în aceste domenii în următoarele săptămâni sunt sfătuiți să fie atenți atunci când fac cumpărături online, spun cei de la Kaspersky Lab. Botnet-urile sunt rețele de computere infectate cu malware și ele vizează interceptarea datelor de identificare ale utilizatorilor pentru a obține într-un fnal acces la detalii despre cardurile bancare.

Acestea sunt principalele concluzii ale raportului Black Friday Alert 2019: Bagajul de amenințări asociate cumpărăturilor pe Internet, pregătit de experții Kaspersky, pentru a evalua riscurile cu care utilizatorii se pot confrunta în timpul sezonului de reduceri de iarnă.

Black Friday, care în SUA se ține pe 29 noiembrie, este, foarte probabil, cea mai așteptată perioadă de reduceri din lume, în care mărcile au cele mai bune oferte promoționale. În același timp, infractorii cibernetici consideră și ei fructuoasă această perioadă, urmărind să-i atragă pe oameni în scheme suspecte și să le fure banii. Pentru a înțelege amploarea activității infractorilor, cercetătorii Kaspersky au analizat amenințările de Black Friday, inclusiv activitățile botnet-urilor care distribuie troieni bancari – malware ce urmărește să fure datele de autentificare și cele financiare ale utilizatorilor.

Botnet-urile sunt rețele de computere infectate cu malware. În funcție de alegerea creatorului botnet-ului, programul malware poate descărca și module infectate suplimentare, pentru a le folosi în alte scopuri. Utilizând o tehnologie de ultimă generație, Kaspersky urmărește activitatea mai multor botnet-uri și poate să afle atunci când o anumită rețea este schimbată și i se adaugă noi funcții.

Recent, cercetătorii Kaspersky au observat botnet-uri formate din computere infectate cu programe malware vizând interceptarea datelor de identificare ale utilizatorilor pentru a obține acces la site-uri de comerț electronic și implicit (în unele cazuri) la detalii despre cardurile bancare, asociate conturilor de utilizator din magazinele electronice. Kaspersky a găsit 15 familii de malware care vizau un total de 91 de site-uri de comerț electronic și aplicații mobile din întreaga lume.

Dintre acestea, bunurile de larg consum – cum ar fi magazinele de îmbrăcăminte, bijuterii și jucării – par a fi principalul obiectiv al operatorilor de botnet-uri financiare în acest sezon, 28 de site-uri din această categorie făcând parte din familiile de malware menționate mai sus. Pe locul al doilea s-a clasat segmentul de divertisment – filme, muzică și jocuri (cu 20 de site-uri vizate). Utilizatorii mărcilor de comerț electronic care se ocupă de industria de turism, cum ar fi comercianții de vânzare a biletelor de transport, servicii de taxi și hoteluri sunt, de asemenea, pe lista site-urilor de top vizate, cu 15 site-uri populare.

Anul trecut situația a fost diferită: numărul total de mărci vizate a fost mai mic, de doar 67, în timp ce topul celor mai „vânate” a fost condus de site-uri de îmbrăcăminte, divertisment și electronice pentru consumatori. În acest an, doar două site-uri din ultima categorie au fost identificate printre cele vizate de una dintre cele 15 familii periculoase.

„Interesul din ce în ce mai mare al infractorilor cibernetici în ceea ce privește obținerea datelor de autentificare ale utilizatorilor pentru mărcile de comerț electronic este ușor de înțeles. În unele cazuri, există detalii despre cardul de credit sau despre cardul programului de fidelitate legat de aceste conturi și obținerea accesului la contul unui utilizator ar însemna, de asemenea, accesul la banii săi. Și chiar dacă nu există niciun câștig financiar direct, conturile personale de utilizator conțin o mulțime de informații valoroase, cum ar fi istoricul achizițiilor sau informații personale asociate unei adrese de livrare etc. Aceste informații sunt foarte apreciate pe piața neagră și își vor găsi, inevitabil, un cumpărător. Cu toate acestea, vestea bună este că, prin măsuri simple de precauție și rămânând atenți, clienții site-urilor de e-commerce pot rămâne în siguranță”, explică Oleg Kupreev, security researcher la Kaspersky.

Pentru a fi în siguranță în perioada de Black Friday și în sezonul care urmează, Kaspersky le recomandă cumpărătorilor:

• Evitați să cumpărați de pe site-uri care par suspecte sau au orice fel de probleme, indiferent cât de bune sunt ofertele lor de Black Friday.
• Nu faceți click pe link-urile pe care le primiți în e-mail-uri sau în mesaje pe social media, chiar și de la persoane pe care le cunoașteți, cu excepția cazului în așteptați mesajul respectiv.
• Verificați de două ori adresa de e-mail a expeditorului. Dacă nu este domeniul site-ului oficial al mărcii, nu faceți click pe link.
• Alegeți serviciile de procesare a plăților care utilizează autorizarea în mai multe etape, dacă sunt disponibile.
• Utilizați o soluție de securitate specializată pe dispozitive, cu funcții încorporate pentru a crea un mediu sigur pentru toate tranzacțiile financiare și pentru a preveni fraudele.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

acturile la gaze „bubuie” de la 1 aprilie după ce expiră plafonarea – CALCULE

Publicat

pe

Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.

Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.

Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare

Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.

Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.

Haosul legislativ și „factura” incertitudinii

Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).

Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.

Imagine

Cât ne costă neatenția?

Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.

Estimările costurilor suplimentare pe an:

  • Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
  • Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
  • Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Citeste in continuare

Evenimente

UE a hotărât sistarea oricăror importuri de gaze naturale din Rusia

Publicat

pe

Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.

Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.

2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova

Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.

De la dependență totală la procente reziduale

Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.

Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”

Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.

Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară

Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.

Citeste in continuare

Evenimente

Guvernul dorește să definitiveze săptămâna aceasta măsurile pentru relansarea economiei

Publicat

pe

Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.

PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.

El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.

Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE