​99% din publicul românesc nu înțelege dimensiunea problemei, iar ca să înțelegi gravitatea unei probleme, trebuie să înțelegi dimensiunea ei, susține Valentin Lazea, economist șef al BNR. Potrivit acestuia, orice depășire a limitei de 3% implică recurgerea la împrumuturi externe tot mai scumpe pentru finanțarea eventualului deficit suplimentar.

„Este puțin probabil ca fondurile de investiții străine, agențiile de rating, Comisia Europeană sau FMI să lase nepenalizată o astfel de depășire a limitei de deficit bugetar de 3% din PIB. Preocuparea oricăror decidenți responsabili ar fi trebuit să fie găsirea unei modalități de reducere a deficitului bugetar, nicidecum de creștere sau la limită, dacă era avută în vedere o depășire a deficitului bugetar, aceasta ar fi trebuit să aibă ca scop investiții productive care să genereze valoare adăugată care să poată fi utilizată ulterior pentru rambursarea acelor împrumuturi”, a spus Lazea.

Potrivit acestuia, creșterea pensiilor nu constituie o asemenea investiție productivă.

„Din creșterea pensiilor nu vei putea să rambursezi împrumuturile pe care trebuie să le faci pentru a le finanța. Acesta este fundalul macroeconomic, ignorat de decidenți atunci când au adoptat legea 127/2015 privind sistemul public de pensii. Spun ignorat, pentru că la articolul 86, alineatul 2, litera a se prevede majorarea punctului de pensie la 1265 lei începând cu 1 septembrie 2019, care s-a făcut deja, lucru care rezultă într-un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele 4 luni din acest an, respectiv 10 miliarde lei, sau 0,9% din PIB pentru 2020.”, a arătat el.

Astfel, spune Lazea, depășirea limitei de 3% din PIB devine o cvasicertitudine atât în acest an cât și în anul următor. Asta fără a mai vorbi de datoriile neplătite: rambursări de TVA, bani la PNLD etc.

„Mai grav, la articolul 86, alineatul 2, litera b, se prevede majorarea punctului de pensie la 1775 lei, adică cu 40% într-un singur an. Adică o cifră care în Europa nu există. Oricunde v-ați duce în orice țară și spuneți că ceva crește cu 40%, oamenii ăia o să se uite cruciș. Va avea ca efect un deficit suplimentar de circa 10,6 miliarde lei, 0,96% din PIB în cele 4 luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde lei, 2,7% din PIB, pentru întregul an 2021. Asta este dimensiunea problemei”, a explicat economistul șef al BNR.

Alte declarații importante ale acestuia, care arată dimensiunea problemei:

• (Doar luâd în considerare legea pensiilor n.r.) în loc de un deficit bugetar de 3% din PIB într-un scenariu nemodificat, vom avea doar ca efect al legii pensiilor deficite de aproximativ 3,6% din PIB în acest an, el va fi mai mare datorită acelor (plăți precum rambursări de TVA etc. n.r.), 4,5% din PIB anul viitor, 5,7% din PIB în 2021. Toate acestea că nu va fi recesiune în 2020 – 2021 iar PIB-ul va fi robust.
• Ca să fie cireașa de pe tort nu iau în considerare o altă bombă cu fitil aprins care stă sub bugetul consolidat al României, anume planificata recorelare a pensiilor, presupusă a avea loc în anul 2021 pentru a corecta inegalitățile dintre persoane ieșite la pensie în ani diferiți care va mai adăuga un deficit suplimentar necesar a fi finanțat din surse externe de circa 1 punct procentual din PIB, astfel încât în 2022 deficitul ar fi de 6,5% din PIB. Asta e aritmetica curată, nici de stânga, nici de dreapta.
• Sunt mulți decidenți, dar și cetățeni mulți care își închipuie că o ajustare bugetară de 2,5 – 3% din PIB este floare la ureche, că se face ușor printr-o colectare mai bună a impozitelor, taxarea suplimentară a pensiilor speciale, concedierea masivă a personalului bugetar și așa mai departe. Numai cine nu a lucrat la finanțe și care nu știe cât de greu se colectează un 0,1% din PIB, 1 miliard de lei. A te juca cu cifre de magnitudinea de 2,7% din PIB, adică 27 miliarde lei sau 5,5 miliarde euro înseamnă că trăiești pe o altă lume. Pur și simplu nu ai dimensiunea problemelor.

• „O taxare suplimentară a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult 1 miliard de lei, adică 0,1% din PIB în fiecare an.”

• „O colectare mai bună a TVA ar putea aduce cel mult 5 miliarde lei, adică 0,5% din PIB dacă e urmărită cu multă perseverență timp de mai mulți ani.”

• „Revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un alt miliard de lei, adică un alt 0,1% din PIB anual.”

• „Concedierea a circa 5% din bugetari ar aduce circa 0,6% din PIB”