În privința calificărilor profesionale, Comisia Europeană a decis să trimită avize motivate – un pas în procedura de infringement – către 22 de state membre UE, printre care și România, să respecte normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale. Vizate mai sunt Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Suedia. Pentru alte două țări, Germania și Malta, se trimit scrisori suplimentare de punere în întârziere, în procedura de infringement.

Această procedură de sancționare a fost demarată de CE în legătură cu conformitatea legislației și practicilor lor naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CE, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE).

Prin aceste norme, UE a pus în aplicare un sistem modern, care ajută piețele forței de muncă să devină mai flexibile, facilitează și mai mult furnizarea de servicii între statele membre și stabilește recunoașterea automată a calificărilor profesionale în țările UE pentru anumite profesii, cum ar fi arhitecții, medicii sau asistenții medicali.

Comisia a trimis aceste avize motivate și scrisori suplimentare de punere în întârziere în ceea ce privește normele privind libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii, recunoașterea automată a calificărilor, facilitarea cerințelor administrative pentru procedurile de recunoaștere, recunoașterea stagiilor profesionale și cooperarea administrativă.

Toate statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie.

În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat Germaniei și Maltei sau să trimită cazurile în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul României și al celorlalte state membre destinatare ale avizului motivat.

A doua procedură de infringement de joi, față de România, vizează domeniul impozitării. Mai exact, Comisia cere României să alinieze la legislația UE normele sale privind tratamentul TVA aplicat obiectelor second-hand care conțin metale prețioase sau pietre prețioase.

Comisia a decis astăzi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru nepunerea în aplicare în mod corect a normelor UE (Directiva 2006/112/CE a Consiliului) privind tratamentul TVA aplicat obiectelor second-hand care conțin metale prețioase sau pietre prețioase.

Dreptul Uniunii prevede o schemă specială de TVA destinată facilitării comerțului de bunuri de consum de ocazie în ceea ce privește aceste obiecte.

Normele din România exclud toate obiectele second-hand care conțin metale prețioase, pietre prețioase sau pietre semiprețioase de la regimul special de TVA și creează dificultăți pentru întreprinderile din acest sector. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.

Cea de-a treia procedură de infringement împotriva României se referă tot la impozitare. În acest caz, Comisia cere României să respecte calendarul convenit pentru dezvoltarea unui nou sistem informatic pentru monitorizarea circulației produselor accizabile.

Comisia a decis astăzi să trimită o scrisoare de punere în întârziere României pentru că nu a finanțat și dezvoltat la timp noile versiuni ale unui sistem informatic pentru monitorizarea circulației produselor accizabile (alcool, tutun și produse energetice) la nivelul UE.

Normele UE (în principal Directiva 2008/118/CE a Consiliului) permit produselor accizabile să circule în regim de amânare a plății accizelor, cu condiția ca documentele electronice să fie prelucrate în mod corespunzător în statele membre de expediere și de sosire.

De asemenea, sistemul informatic le permite statelor membre să comunice informații cu privire la operatorii autorizați să pună în circulație astfel de produse și să coopereze între ele pentru a combate frauda.

România utilizează deja o versiune perimată a sistemului informatic și nu a luat măsurile necesare pentru a utiliza noua versiune.

Faptul că România nu a acționat în timp util ar putea avea consecințe grave asupra pieței interne, deoarece produsele accizabile nu ar fi autorizate să circule, în mod normal, către sau dinspre România decât odată ce acciza a fost achitată în mod corespunzător – susține CE.

Aceasta poate afecta, de asemenea, toate celelalte state membre care au nevoie să trimită și să primească informații administrative din România.

În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române, etapa următoare a procedurii de infringement.

În cadrul acestor proceduri de infringement, dacă România nu introduce măsurile cerute de Bruxelles, va fi dată în judecată la Curtea de Justiție a UE, care poate decide fie achitarea țării, fie condamnarea, inclusiv cu sancțiuni pecuniare care pot ajunge la milioane sau zeci de milioane de euro, în funcție de cât timp trece până când România se conformează cerințelor UE.