În luna ianuarie 2013, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanța de urgență nr. 1. Pe lângă semnătura lui Victor Ponta, mai apar cele ale Marianei Câmpeanu, Adriana Doina Pană, Daniel Chiţoiu, Liviu Voinea, Mircea Duşa și Radu Stroe.
Atunci s-a introdus în legea pensiilor un așa-numit „indice de corecție” prin care să se calculeze pensiile, concomitent cu mărirea punctului de pensie de la 732,8 lei, la 762,1 lei.
Am încercat să înțelegem care a fost motivul, iar nota de fundamentare nu doar că este seacă, dar lipsesc și informații cu privire la impact bugetar. (Vezi documentul).
Senzația unor specialiști e că înainte de 2010, punctul de pensie era procent din salariu și probabil au observat că pe noua lege nu se mai întâmplă așa. Astfel, au rezultat niște discrepanțe între ceea ce era în trecut și au vrut să împace și capra și varza.
E adevărat, atunci această Ordonanță i-a avantajat pe cei deja pensionați, nu și pe următorii.
Prin acea OUG s-a întâmplat ca pensia inițială să nu depindă de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării acelei persoane.
Bogdan Dumitrescu de la Consiliul Fiscal spunea anul trecut că această modificare a formulei de calcul a rupt legătura dintre determinarea inițială a pensiei pe baza punctului de pensie și este de natură a crea diferențe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Mai mult aceste diferențe se pot majora în timp.
Nu este obligatoriu ca cineva care iese azi la pensie să primească mai puțin decât cel care iese anul viitor, dar acest lucru s-a întâmplat în practică în ultimii ani, spune Bogdan Dumitrescu
Ar fi putut să fie și invers dacă punctul de pensie ar fi crescut mai mult decât dinamica salariilor, doar că în practică nu a fost.
„E adevărat că în anul 2013 s-a introdus această ineficiență, în sensul valorizării punctajului de la momentul ieșirii la pensie la nivelul unui procent din salariul mediu brut, dar introducerea indicelui de corecție a avantajat pe toată lumea. A avantajat pe toată lumea, dar pe unii mai mult decât alții”, explică el.
Acum, cineva care s-a pensionat în 2019 va avea o pensie mai mare cu circa 12%, decât cineva care s-a pensionat în 2014, iar în timp distorsiunile au potențialul să se majoreze.
Noua lege a pensiilor, adoptată în 2018 și publicată în Monitorul Oficial, după ce a trecut prin Parlament, în ianuarie 2019, prevede, pe lângă celebrele măriri ale punctului de pensie cu 15% în 2019, care a fost, și 40% în 2020.
Noua formulă de calcul din 2021 este: Pensie = Punctaj total * Valoare punct de referință (VPR). VPR = Valoare punct din 2021 / 25 = 75 de lei.
Conform unei prezentări a lui Bogdan Dumitrescu, aceasta generează pensii egale la punctaje totale egale.
Presupune o recalculare a tuturor pensiilor și îndreptarea inechităților generate de vechea formulă.
Noua formulă de calcul va crește pensiile cu până la 31%, chiar dacă s-ar aplica înainte de 2021
„Prin noua formulă pensia nu poate să scadă. Ideea de a trece la noua formulă este foarte bună, însă corectarea problemelor din trecut necesită creșteri între 0 – 31% ale pensiilor și implicit costuri bugetare destul de mari”, a mai arătat Bogdan Dumitrescu.
În noua formulă indicele de corecție dispare și prin urmare nu mai rezultă aceste probleme.
Pensia va fi determinată în funcție de punctajul total care se valorizează la nivelul punctului de referință.
„Această formulă se poate aplica încă de acum, împărțind punctul de pensie la 25. Se poate face trecerea la noua formulă și fără să crești mai întâi punctul de pensie cu 40%”, explică reprezentantul Consiliului Fiscal.
În concluzie, spune el, poate mai întâi ar fi trebuit rezolvată această discrepanță, și abia mai apoi să crească pensiile procentual cu cât se dorește, deși 40% într-un singur an este prea mult din perspectiva efortului bugetar.
Avertismentele din ultima perioadă, ale diferiților economiști, cu privire la buget arată că situația de la finanțe ar deveni o problemă pentru întreaga economie dacă pensiile cresc cu 40% din 2020: inflație, leu în depreciere etc. Pentru plata pensiilor mărite cu acest procent, statul va trebui să se împrumute mai mult și la costuri mai mari și vor fi mai puțini bani pentru educație, sănătate, cercetare-dezvoltare, infrastructură.
