Evenimente
PNRR-ul României se prezintă ca o ciorbă proastă, în care Ghinea a băgat de toate, inclusiv sondaje, nenică/O rușine – Ziarul Incisiv de Prahova
Iata ca ce dezvaluiam acum un an se adevereste! Abuzul in drepturile si libertatile cetatenilor aplicat de catre decidentii executivului asupra cetatenilor in perioada martie-iulie 2020, ar trebui sa fie drastic sanctionat de cei in drept, in principal de catre Parchetul General cu atributii constitutionale si legale in acest sens!
Oricum e un inceput timid de revenire la statul de drept, precizeaza expertul SRI, col (R) Ion Dedu!
Reamintim: carantina Covid-19 din Romania a fost ilegala din martie pana in iulie 2020. Judecatoria Brasov a desfiintat un dosar penal in care un barbat a fost acuzat de zadarnicirea combaterii bolilor: „Masura carantinarii nu poate rezulta din vointa unilaterala a unei autoritati, ci trebuie sa decurga din lege… Nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate din ratiuni de sanatate publica”, conform dezvaluirilor celor de la Lumea Justitiei.
Precizam ca Incisiv de Prahova a dezvaluit de la inceput, pe lege, ca aceasta carantinare este ilegala!
Concret, barbatul trimis in judecata a revenit in 31 martie 2020 in tara din Suedia, si a intrat in izolare. In 11 aprilie 2020, politistii au constatat ca acesta nu se afla la adresa de domiciliu, astfel ca, in momentul in care organele au ajuns la adresa la care barbatul a declarat ca se va autoizola au constatat lipsa acestuia. Dupa circa 15 minute, conform sentintei pe care o prezentam in exclusivitate, barbatul a revenit la adresa de domiciliu, motivand ca s-ar fi aflat intr-o anexa a imobilului.
In urma acestei „razii”, politistii au sesizat Directia de Sanatate Publica, care a dispus introducerea in carantina a acestuia pentru 14 zile la caminul unui liceu din localitate. Ulterior, barbatul a fugit din acest centru, astfel ca a fost trimis in judecata pentru combaterea zadarnicii bolilor.
Puscarie ilegala
Judecatoria Brasov a desfiintat insa rechizitoriul procurorilor si a scos la iveala abuzul facut de regimul Iohannis. Instanta a retinut in sentinta de achitare ca desi a existat o actiune de sustragere de la masura carantinei, instanta apreciaza ca acestei fapte nu i se pot conferi valente penale, atata vreme cat „nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate din ratiuni de sanatate publica”.
Judecatorul a aratat in hotararea sa ca la data la care inculpatul a fost introdus in carantina si a parasit spatiul amenajat cu aceasta destinatie, nu erau trasate, la nivelul legislatiei primare, masurile pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de pandemia de COVID-19, reglementare care sa se completeze cu legislatia secundara deja existenta, si nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate a persoanei din ratiuni de sanatate publica. Aceasta reglementare a fost introdusa abia in 21 iulie 2020! Ceea ce face ca masura carantinarii fortate a cetatenilor, din simplul ordin al autoritatilor, precum si dosarele penale constituite pentru combaterea zadarnicirii bolilor sa fie lipsite de temei in perioada martie-iulie 2020.
„Obligarea inculpatului la masura carantinarii constituie o privare de libertate”, a punctat Judecatoria Brasov.
Iata pasaje din sentinta Judecatoriei Brasov, pe care o publicam integral la finalul articolului:
„Desi a existat o actiune de sustragere de la masura carantinei, instanta apreciaza ca acestei fapte nu i se pot conferi valente penale. (…)
Situatia premisa pentru a se retine infractiunea prevazuta prin dispozitiile art. 352 alin. 1 C.pen. este transpusa in preexistenta unor dispozitii obligatorii in materie de preventie si incalcare intentionata sau din culpa a acestor dispozitii. Prin diferite acte normative (ordonante militare, ordonante de urgenta), Guvernul Romaniei a dispus luarea unor masuri apreciate drept necesare pentru prevenirea raspandirii virusului SARS Cov 2 in Romania, fiind impuse, gradual, mai multe restrictii privind dreptul de circulatie ori de intrunire a cetatenilor.
Prin Ordinul nr. 414/11.03.2020 al Ministrului Sanatatii, modificat la data de 25.03.2020, au fost stabilite modalitatile de carantinare, izolare si internare a persoanelor suspecte de infectare cu acest tip de coronavirus sau care s-au intors din tari in care pandemia afectase un numar important de persoane, considerate rosii sau galbene, in functie de numarul de persoane confirmate ca avand COVID-19.
Dispozitiile art. 1 alin. 3 lit. a) din Ordinul nr. 414/11.03.2020 al Ministrului Sanatatii, conform carora masura izolarii la domiciliu se instituie asupra persoanelor care au calatorit in ultimele 14 zile in localitati din zonele afectate de COVID-19, altele decat cele cu transmitere comunitara extinsa (zona galbena), s-au aplicat in cazul inculpatului, ce a revenit pe teritoriul Romaniei la data de 31.03.2020 din Suedia. In baza prevederilor art. 3 din Ordonanta Militara nr. 4, pe fondul nerespectarii conditiilor izolarii la domiciliu, inculpatul a fost introdus in carantina pentru o perioada de 14 zile, cu suportarea cheltuielilor aferente. Prin adresa remisa la dosarul cauzei de catre Directia de Sanatate Publica a Judetului B_____ (f. 22), s-a reliefat maniera de aplicare a prevederilor din actele normative indicate in cazul inculpat (…).
Prin decizia nr. 458 din data de 25.06.2020, publicata in M. Of. nr. 581/2.07.2020, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si a constatat ca dispozitiile art. 25 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 95/2006 si ale art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 11/2020 sunt neconstitutionale. Art. 25 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 statueaza ca masurile privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii. Conform art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 11/2020, in cazul epidemiilor/pandemiilor sau situatiilor de urgenta de sanatate publica internationale declarate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, daca exista un risc iminent pentru sanatatea publica, cu respectarea Regulamentului sanitar international (2005), la propunerea Grupului tehnic de experti ai Ministerului Sanatatii, ministrul sanatatii instituie carantina pentru persoanele care… din zonele afectate, ca masura de prevenire si limitare a imbolnavirilor. (…).
Instanta constata ca la data la care inculpatul a fost introdus in carantina si a parasit spatiul amenajat cu aceasta destinatie, nu erau trasate, la nivelul legislatiei primare, masurile pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de pandemia de COVID-19, reglementare care sa se completeze cu legislatia secundara deja existenta, si nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate a persoanei din ratiuni de sanatate publica. Obligarea inculpatului la masura carantinarii constituie o privare de libertate, prin raportare la o ________ factori precum tipul, durata, efectele si maniera de implementare a masurii respective, iar afectarea drepturilor sau a libertatilor fundamentale nu se poate realiza decat prin lege, ca act formal al Parlamentului. Actele dosarului intaresc ipoteza conform careia inculpatul nu a fost de acord cu masura carantinarii sale si acesta a fost motivul pentru care a fugit din centrul in care fusese introdus, intentie comunicata de inculpat in prealabil martorilor.
In acelasi timp, inculpatul nu a avut posibilitatea contestarii in justitie a masurii detentiei de ordin medical social, planand un dubiu cu privire la nesocotirea carantinei in situatia in care inculpatul ar fi avut o cale efectiva de a contesta legalitatea si temeinicia masurii in discutie in fata unei instante independente si impartiale.
In esenta, inculpatul nu a beneficiat de nicio garantie edictata printr-o dispozitie legala primara pentru respectarea dreptului sau fundamental la libertate. De asemenea, la data adoptarii conduitei ce se reproseaza inculpatului prin rechizitoriu, nu erau stabilite printr-o lege care sa respecte exigentele de claritate si previzibilitate conditiile de instituire si de incetare a carantinei, formele pe care aceasta masura le poate imbraca si procedura ce se impune a fi parcursa in functie de situatia in care se afla persoana supusa acestei masuri.
Ulterior, legiuitorul s-a aliniat cerintelor constitutionale si internationale si a fost adoptata Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, care a intrat in vigoare la data de 21.07.2020 si in cuprinsul careia se expliciteaza notiunea de carantina, se prevad situatiile in care se poate institui carantina persoanelor, pasii procedurali ce trebuie urmati, necesitatea confirmarii deciziei de carantinare a persoanei de catre un medic sau de organele de control si posibilitatea contestarii masurii de catre persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim in fata instantei”. (Cristina T.).
Evenimente
LIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
Liviu Șotre, CEO LIDAS, vorbește despre visul unui antreprenor tulcean, o fabrică de peste 100 de milioane de euro și curajul de a nu se opri. Este povestea omului din spatele pâinii pe care mulți dintre noi o mâncăm, chiar dacă nu știm cine o frământă.
Dincolo de antreprenorul care a creat la Tulcea cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată, dincolo de tânărul de 42 de ani care a dus visul părinților la alt nivel, dincolo de studiile care l-au pregătit pentru orice drum în viață, oricât de sus, oricât de greu, oricât de neprevăzut și oricât de grele ar fi greutățile foarte mari pe care le ridici zilnic când construiești ceva cu adevărat măreț , dincolo de soțul și tatăl care vrea un oraș mai bun și mai dezvoltat pentru familia sa și pentru toată comunitatea în care s-a născut, Liviu Șotre este modelul antreprenorului român dispus să lupte.
Liviu Sotre vrea mai mult și mai bine pentru cei de lângă el, și pentru asta nu se dă înapoi de la muncă, de la sacrificii personale care pot schimba destine.
Ne-a arătat, în discuțiile la fabrica de la Cataloi, fața nevăzută a microeșecurilor care fac posibil succesul. A drumului greu și cu provocări neprevăzute, necesar pentru a-ți îndeplini visul, și, mai ales, cât de important este să te focusezi pe călătorie mai mult decât pe destinație.
La marginea Deltei Dunării, departe de marile centre industriale ale României, un om a ales să construiască poate cea mai modernă fabrică de panificație congelată din Europa. A crescut în brutăria familiei, a crezut în pâine și în oameni. Astăzi, LIDAS traversează cea mai dificilă perioadă din istoria sa, dar povestea e departe de a se fi terminat.
Citește un amplu interviu în NewsWeek.
Evenimente
Alergie vs. intoleranță alimentară: cum le deosebești corect
Știai că până la 1 din 5 persoane din Europa declară că are o reacție adversă la alimente, dar doar o parte dintre acestea sunt alergii reale? Creșterea numărului de persoane care elimină alimente din dietă fără un diagnostic confirmat reflectă o confuzie tot mai frecventă între alergia alimentară și intoleranță. Deși pot avea simptome similare, cele două condiții sunt fundamental diferite, atât ca mecanism, cât și ca impact asupra sănătății.
Diferența dintre alergie și intoleranță alimentară
Deși la prima vedere simptomele pot părea similare, alergia și intoleranța alimentară au mecanisme complet diferite.
Alergia alimentară este o reacție a sistemului imunitar. Organismul identifică greșit o proteină din aliment ca fiind periculoasă și declanșează un răspuns defensiv. Acest proces implică anticorpi, în special imunoglobulina E (IgE), care determină eliberarea de histamină și alți mediatori inflamatori. Atfel, apare o reacție rapidă și poate afecta simultan mai multe sisteme ale organismului.
În schimb, intoleranța alimentară nu implică sistemul imunitar. Ea este, de cele mai multe ori, rezultatul unei incapacități a organismului de a digera sau procesa corect anumite substanțe. Un exemplu clasic este intoleranța la lactoză, cauzată de deficitul enzimei lactază.
Această diferență explică de ce alergia este, în general, mai imprevizibilă și mai severă decât intoleranța.
Cum se manifestă alergia alimentară
Alergia alimentară poate apărea rapid, uneori în câteva minute după ingestie, și chiar la cantități foarte mici din alimentul respectiv.
Manifestările pot include:
- mâncărimi sau furnicături la nivelul gurii
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- erupții cutanate sau urticarie
- dificultăți de respirație
- greață, vărsături sau diaree
- amețeală sau scăderea tensiunii arteriale
În formele severe, reacția poate evolua către anafilaxie, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Un element esențial este faptul că reacția apare de fiecare dată când organismul este expus la alergen, indiferent de cantitate.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Spre deosebire de alergie, intoleranța alimentară are o evoluție mai lentă și simptome predominant digestive.
Cele mai frecvente manifestări sunt:
- balonare
- crampe abdominale
- gaze intestinale
- diaree
- disconfort general după masă
Simptomele pot apărea la interval de câteva ore sau chiar până la 24–48 de ore după consum, ceea ce face identificarea alimentului responsabil mai dificilă.
Un aspect important este că intoleranța este adesea dependentă de doză. Multe persoane pot consuma cantități mici fără simptome semnificative.
De ce apare confuzia între alergie și intoleranța alimentară
Simptomele pot fi similare în unele cazuri, în special la nivel digestiv, ceea ce face diferențierea dificilă fără evaluare medicală.
Totodată, accesul rapid la informații online și tendința de autodiagnostic contribuie la etichetarea greșită a unor reacții drept „alergii”. Mulți pacienți elimină complet anumite alimente fără o confirmare medicală, ceea ce poate duce la dezechilibre nutriționale, mai ales la copii.
Există și situații în care simptomele sunt cauzate de alte afecțiuni, precum:
- sindromul de intestin iritabil
- intoleranța la histamină
- sensibilitatea la aditivi alimentari
- infecțiile digestive
Cum se pune diagnosticul corect
Diagnosticul nu ar trebui stabilit pe baza unei bănuieli sau a unui test interpretat izolat. Primul pas este istoricul clinic: ce aliment a fost consumat, în ce cantitate, cât de repede au apărut simptomele, ce manifestări au existat și dacă reacția s-a repetat.
În suspiciunea de alergie alimentară, medicul poate recomanda teste cutanate de tip prick, determinarea anticorpilor IgE specifici sau paneluri alergologice. Prezența IgE specifice indică sensibilizare, dar nu confirmă întotdeauna alergia clinică. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu simptomele pacientului.
În unele situații pot fi utile testele de alergologie moleculară, investigațiile funcționale sau testele de provocare orală, realizate exclusiv în mediu medical controlat.
Pentru intoleranțe, abordarea poate include jurnal alimentar, dietă de eliminare și reintroducere controlată, teste pentru intoleranța la lactoză sau investigații specifice pentru boala celiacă ori alte afecțiuni digestive.
Ce rol are IgE în această diferențiere
Imunoglobulina E (IgE) este unul dintre cei mai importanți markeri utilizați în evaluarea reacțiilor alergice de tip imediat. În alergiile alimentare mediate imunologic, acest tip de anticorp este implicat direct în declanșarea răspunsului inflamator, prin activarea celulelor care eliberează histamină și alți mediatori chimici responsabili de simptomatologie.
În practica medicală, determinarea nivelului de IgE, fie total, fie specific pentru anumiți alergeni, reprezintă un instrument util în orientarea diagnosticului, mai ales în contextul unor simptome sugestive pentru o reacție alergică.
Astfel, testele rapide pentru determinarea IgE total, destinate utilizării profesionale, pot reprezenta un prim pas în evaluarea unui posibil teren alergic. De exemplu, testele dezvoltate de DDS Diagnostic sunt concepute pentru a oferi o evaluare rapidă, în punctul de îngrijire, facilitând trierea pacienților care necesită investigații alergologice suplimentare.
Este important de subliniat că aceste teste nu identifică alergenul responsabil și nu stabilesc un diagnostic de certitudine. Rolul lor este orientativ, contribuind la decizia medicală privind necesitatea unor analize mai detaliate, precum determinarea IgE specifice sau alte investigații alergologice.
Interpretarea rezultatelor trebuie realizată întotdeauna în context clinic, de către personal medical calificat, prin corelarea valorilor obținute cu istoricul pacientului și tabloul simptomatic.
Concluzie
Deși sunt frecvent confundate, alergia alimentară și intoleranța alimentară reprezintă două realități clinice diferite, cu mecanisme distincte și implicații importante asupra sănătății. În timp ce alergia implică un răspuns imun care poate evolua rapid și, uneori, sever, intoleranța este, în general, rezultatul unor mecanisme digestive sau metabolice și are un impact mai degrabă funcțional.
Evenimente
The Biggest Meeting Invasion 2: Pasiunea pentru motorsport rescrie regulile în Râmnicu Vâlcea
Sâmbătă, 25 aprilie, Râmnicu Vâlcea încetează să mai fie doar un punct pe hartă și devine epicentrul culturii auto din România. The Biggest Meeting Invasion 2 este mai mult decât un eveniment, este un manifest al comunității pasionate de fenomenul custom, un spațiu unde ingineria întâlnește arta și performanța se măsoară în bătăile inimii.
Mai mult decât un Show: Un stil de viață
Shopping City Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască o invazie spectaculoasă de mașini modificate, proiecte deosebite și peste 2000 de entuziaști care transformă metalul în emoție. Fiecare vehicul prezent este rezultatul a sute de ore de muncă, sacrificii personale și o atenție obsesivă la detalii.
La această ediție, nu vorbim doar despre cai putere, ci despre povestea din spatele a peste 250 de maşini de lux și despre dorința de a ieși din anonimat.
Program și Activități: Adrenalină până după miezul nopții
Începând cu ora 17:00, atmosfera va fi definită de vibrația motoarelor și strălucirea proiectoarelor. Participanții și vizitatorii se vor bucura de un program intens, conceput pentru a celebra cultura auto în toate formele sale.
• Competiții și probe tehnice: Provocări care vor testa limitele mașinilor și vor separa estetica de performanța pură.
• Showcase de mașini modificate: O expoziție a celor mai spectaculoase proiecte din regiune și nu numai.
• Interacțiune și comunitate: Un prilej de a lega prietenii noi și de a face schimb de experiențe cu oameni care împărtășesc aceleași valori.
• Show-uri dinamice: Momente menite să ridice publicul în picioare și să creeze amintiri memorabile.
Detalii Eveniment




The Biggest Meeting Invasion 2 este locul unde respectul între participanți primează, iar adrenalina se îmbină armonios cu distracția. Nu este zgomot; este simfonia unei comunități unite.
• Dată: 25 Aprilie
• Interval orar: 17:00 – 01:00
• Locație: Shopping City Râmnicu Vâlcea
Rămâi Conectat

Dacă simți că o mașină este mai mult decât un simplu mijloc de transport și dacă rezonezi cu sunetul unui motor bine reglat, locul tău este alături de noi.
Urmărește-ne pentru noutăți și înscrieri:
Instagram: @FamousRally | @Cars_international5
The Biggest Meeting Invasion 2 – Nu lăsa pe alții să-ți povestească. Vino să-l trăiești!
-
Uncategorizedacum 24 de oreAgenda GPeC SUMMIT 26 Mai 2026 este publicată: 16 speakeri, Conferință, Expo, Networking și content practic despre ce funcționează acum și ce urmează în E-Commerce & Digital Marketing
-
Evenimenteacum 2 zileLIDAS Cea mai mare și mai modernă fabrică de panificație și patiserie congelată în Europa. Ridicată la Tulcea
-
Companiiacum 22 de orePop Up Spider: sistemul modular care redefinește flexibilitatea la stand
-
Uncategorizedacum o ziLansarea oficială a One UI 8.5 de la Samsung începe pe 6 mai
-
Imobiliareacum 27 de minuteLocuințele riscă să devină un lux în România: piața imobiliară intră într-o zonă de accesibilitate critică
-
acum 19 minuteProfituri pe hârtie, pierderi în realitate: HoReCa crește doar in statistici, statisticile nu iau in calcul scumpirile, iar în acest timp piața intră într-o zonă de risc major




