Stiri economice
magician al fraudelor cibernetice, arestată după 2 ani – Capital
Dubla viaţă a Nataliei, hackerul rus din Genova: magician al fraudelor cibernetice, arestată după 2 ani
Femeia a fost prinsă după doi ani de investigații demarate după zeci de plângeri sosite din întreaga Italie, dar mai ales din Genova și Liguria. Fraude împotriva pensionarilor, bijutierilor, a proprietarilor de buticuri importante și a unor enoteci renumite. Înșelaţi cu toţii de această rusoaică în vârstă de patruzeci de ani, cu un curriculum care include o diplomă în inginerie computerizată, pe care a folosit-o cu mult talent în munca de hacking, scrie corriere.it
Timp de patru ani Natalia – acesta este prenumele ei – mama a două fetiţe, a locuit la Genova, nu departe de zona Porto Vecchio. În timpul zilei era o mamă care în fiecare dimineață îşi ducea fetitele la școală, grijulie, ținându-le de mână, iar după amiază le readucea acasă. Pentru ca apoi, noaptea să se transforme, orchestrând tot felul de înșelăciuni online, furând identități sau folosind documente false pe care reușea să le obțină graţie complicității sale cu lumea interlopă est-europeană. Luni dimineaţă, poliția poștală din Genova, condusă de Lucia Muscari a arestat-o pe Natalia în casa sa „deloc fastuoasă”.
Ce infracțiuni apar în mandatul emis de Parchet?
În mandatul emis de Parchet apar infracțiunile de înșelăciune pe computer, tăinuirea de bunuri furate și spălare de bani și suspiciunea că inginerul ar fi fost unul dintre terminalele italiene ale unei asociații criminale – condusă din Est – dedicată escrocheriilor online la scară largă. Înainte de a apărea în Liguria, femeia fusese implicată – tot în Italia – în alte investigații referitoare la escrocherii pe web. „Numai că apoi a dispărut”, spune unul dintre anchetatorii care a demarat ancheta după ce a catalogat toate plângerile colectate de Poliția Poștală. Natalia opera pe mai multe fronturi. Cu clasicul „phishing” – trimiterea de e-mailuri care proveneau aparent doar de la instituțiile financiare – a reușit să se „strecoare”, golindu-le, în conturile curente ale celor care aveau ideea naivă de a-i răspunde. Însă talentul inginerului rus strălucea cel mai mult în achizițiile pe internet.
Adresându-se unor bănci online din Elveția – destul de „îngăduitoare” în solicitarea documentelor – a reușit să obțină carduri de credit pe care le-a înregistrat pe numele unor personalităţi din lumea spectacolului, evident fără știrea lor și care nu aveau nicio legătură cu activitățile de hacking. Printre numele fictive folosite de Natalia pentru obținerea cardurilor de credit s-au numărat cele ale lui Roberto Bolle, Malika Ayane și Nina Zilli. Apoi, pe site-urile de tranzacționare, femeia „jefuia” totul, de la îmbrăcăminte scumpă, la bijuterii și șampanie. Adresele de livrare ale obiectelor care nu au fost plătite niciodată erau fixate mereu în puncte precum „un bar sau o tutungerie”, aşa cum observă un investigator, din Genova și din locațiile apropiate.
În cazul în care se prezenta chiar ea, venea cu documente false; dar de cele mai multe ori recrutata terțe persoane care, contra cost, ridicau coletele în locul său. Pentru a-şi desfăşura mai bine activitățile, Natalia primea de la complicii săi telefoane de ultima generaţie și instrumente electronice de cea mai bună calitate. Toate obiectele au fost confiscate împreună cu zeci de documente de identitate, Pos și sute de carduri de credit activate special pentru spălarea caştigurilior dobândite prin achiziționări frauduloase de criptomonede. Şi acum, care va fi soarta celor două fiice ale Nataliei? Nu sunt excluse acţiuni de intimidare din partea organizației. Aşa că fetele au fost transferate într-un centru protejat.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
