Connect with us

Stiri economice

Acuzații grave față de Cloud-ul guvernamental de 375 milioane de euro: SRI și STS ar obține control discreționar asupra datelor cetățenilor – susține un CEO din IT

Publicat

pe

​Ordonanța de urgență pregătită de Guvern pentru crearea Cloud-ului guvernamental, o infrastructură IT care ar informatiza relația dintre cetățeni și stat, cu o finanțare de 375 milioane de euro din PNRR, este o inițiativă nocivă, care ar da control absolut și discreționar SRI și STS la datele cetățenilor și toate softurile instituțiilor publice, acuză Alexandru Lăpușan, CEO Zitec și vicepreședinte al Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS).

Cloud guvernamentalFoto: Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei

HotNews.ro a informat joi că Guvernul se pregătește să operaționalizeze prin ordonanță de urgență Cloud-ul Guvernamental. Proiectul are o finanțare de 375 milioane de euro prin PNRR și trebuie stabilit rapid ce autorități vor gestiona realizarea acestei infrastructuri IT critice naționale, pentru a nu se pierde banii europeni.

Instituțiile responsabile de realizarea Cloud-ului guvernamental vor fi Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului Român de informații (SRI), potrivit proiectului de OUG scos joi în dezbatere publică.

De ce ar fi nocivă Ordonanța privind cloud-ul guvernamental: Un text scris de oameni în haină militară – acuză Alexandru Lăpușan

Proiectul de act normativ este însă criticat în termeni foarte duri de Alexandru Lăpușan, CEO Zitec, unul dintre principalii furnizori locali de soluții IT și cloud, care a dezvoltat Regista – o aplicație de care permite inclusiv servicii de e-guvernare și plata online de taxe și impozite.

Alexandru Lăpușan este și vicepreședinte al Asociației patronale a Industriei de Softare (ANIS), care a acuzat luni pe pagina sa de Facebook că inițiativa ar da puteri discreționare Serviciilor.

„OUG este o inițiativă deosebit de nocivă, care reușește dintr-un foc urmatoarele 3 lucruri:

  • 1. Dă control absolut și discreționar asupra softului tuturor instituțiilor și datelor tuturor cetățenilor către SRI și STS. Stați liniștiți, o să ne păzească Sfântul GDPR de abuzurile lor.
  • 2. Blochează orice utilizare de servicii de cloud public în toate instituțiile de stat.
  • 3. Construiește un monopol în zona ADR: dacă o instituție de stat dorește să utilizeze un SaaS mic, genul celor de 50 EUR pe lună, doar dacă ADR deține o astfel de soluție va putea să o facă. Video conferințe, calendare, email, management de proiect – adio SaaS din cloudul public.

Acest OUG trebuie oprit cu orice preț, efectul ei va fi de blocare totală a digitalizarii în Romania. Comisia Europeană nu ar trebui să finanțeze acest proiect în această formă.”, a scris luni pe Facebook Alexandru Lăpușan.

Acesta acuză că singurul scop al acestei OUG ar fi „să dea cheile tuturor sistemelor software ale statului, și a tuturor datelor cetațenilor români către SRI și STS, sub acoperirea civilă a ADR.”

Lăpușan critică în postarea sa tot comunicatul de presă transmis joi de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) legat de presupusele beneficii pe care le-ar aduce apariția cloud-ului guvernamental.

  • „Cloudul guvernamental, după ADR, oferă ca principale beneficii: “One-Stop Shop. – acces direct la toate serviciile publice, prin folosirea formularelor electronice disponibile în cloud”. Ce legatură au formularele (adica o componenta software) cu o infrastructura de data-center (fie și el data-center cu pretenții de cloud)? Nu cumva ar trebui să facă ADR o aplicație software, care indiferent unde ar fi gazduită, ar trebui sa faca asta? Oare PCUE (n.a Punctul de Contact Unic Electronic) nu chiar asta ar fi trebuit sa faca de ceva vreme?
  • A mapat oare ADR toate fluxurile de documente din toate instituțiile publice, a standardizat toate datele, e totul clar, și acum doar unde să găzduim “formularele” este problematic? Este eficient ca o singură soluție software să implementeze toate fluxurile din toate instituțiile din toata țara? Nu ne-am învățat minte cu proiectele acestea faraonice în IT, de tipul portalului eRomania?
  • Pe scurt: data-centerele guvernamentale, chiar și denumite cloud guvernamental – nu au nici în clin nici în mânecă cu accesarea serviciilor publice. În plus digitalizarea nu trebuie facuta centralizat, nu va funcționa. Nu a funcționat nici la alții (Franța, Spania, UK), nu va funcționa nici la noi. Ei insă și-au învățat lecția, noi insistăm să facem pe dos.”, acuză acesta.

Proiectul de OUG: SRI și STS vor colabora în securitatea cibernetică „fără a schimba date de conținut”

În proiectul de OUG se precizează că STS este desemnat ca integrator tehnic al Cloud-ului, calitate în care asigură implementarea infrastructurii, dar și mentenanța continuă a serviciilor.

În plus, securitatea cibernetică a Cloud-ului Guvernamental va fi asigurată și gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și de Serviciul Român de Informații (SRI). În proiectul de act normativ, se precuzează că SRI și STS nu vor schimba date de conținut.

Astfel, la articolul 6 alineatul (2) se precizează:

  • „SRI, cooperează cu STS, conform competentelor fiecărei instituții, pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea atacurilor cibernetice complexe, de tip APT, îndreptate împotriva serviciilor specifice Cloud-ului Guvernamental menționate la art. 2 lit. d) și e) prin partajarea evenimentelor de securitate, fără a schimba date de conținut.”, se arată în proiectul de OUG.

VEZI AICI PROIECTUL DE OUG ȘI NOTA DE FUNDAMENTARE

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. REZULTATE PARȚIALE: PSD, PE PRIMUL LOC, URMAT DE AUR ȘI PNL

Publicat

pe

Biroul Electoral Central a numărat voturile din peste 99% dintre secții. Conform datelor de până la această oră, șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în viitorul mandat. În prezent, ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR. Este însă puțin probabil să apară schimbări având în vedere că numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare 2024 este aproape finalizată.

Secţiile de votare organizate pe teritoriul României pentru alegerile parlamentare s-au închis duminică seara, la ora 21:00, iar cele din străinătate luni dimineață, la ora 7.00. Ultimele secții din străinătate în care s-a votat au fost cele din Canada și SUA. 

UPDATE 10.00 – Până în acest moment, au fost centralizate 20013 de procese verbale din 20059, un procent de 99,77%. Potrivit rezultatelor parțiale, PSD rămâne pe primul loc și are un procent de 22,44%, AUR pe doi cu 18,23%, urmat de PNL cu 14,33%.

UPDATE 9:00 – Doar 70 de procese verbale au mai rămas de numărat înainte de aflarea rezultatelor finale la alegerile parlamentare din acest an.

Imagine

Rezultate alegeri parlamentare 2024 Senat, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale: 

Imagine

Imagine

Rezultate alegeri parlamentare 2024 Camera Deputaților, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale: 

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE

Publicat

pe

CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați 

Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.

Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.

Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.

Imagine

Imagine

Citeste in continuare

Evenimente

TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor

Publicat

pe

Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.

Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.

Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.

Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.

Elena Lasconi, primele declarații după EXIT POLL-ul alegerilor parlamentare: „Roboții ruși de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democrația”

Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.

În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.

Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE