Connect with us
Track all markets on TradingView

Stiri economice

Business report: ​Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? De ce ucrainenii îi numesc pe ruși „orci”. Alimentele viitorului: banana falsă și fructe de Pandanus. Noul tip de birocrație creat de ANAF. Discuţii în culise pentru majorări de taxe sau impozite noi

Publicat

acum 4 ani

pe

Bogdan Chirițoiu, despre prețul benzinei, RCA și speculă: „Fiat justitia, pereat mundus nu a fost niciodată dictonul meu favorit” ● Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? ● Ciudățeniile României, prin ochii unui german ● De ce ucrainenii îi numesc pe ruși „orci” ● Alimentele viitorului: banana falsă și fructe de Pandanus ● Au devenit profesorii mai exigenți cu elevii, după școala online, sau copiii au mai multe lacune? ● Mica doză de cultură generală ● Otilia Nuțu, Expert Forum: România merge iar pe contrasens față de UE ● Discuţii în culise pentru majorări de taxe sau impozite noi. Ce face Guvernul şi ce a făcut BNR? ● Conduita BNR trebuie recalibrata ● Dan Schwartz : ”ANAF a reușit să creeze un nou tip de birocrație” ● Șeful DNA susține că dosarul Tel Drum e în etapa de redactare a unei soluții: „Sper (să fie finalizat) în mandatul meu!” ● Primăria Capitalei, management falimentar la Arena Națională ● PIB-ul generat de cultură în România este mai mare decât cel generat de industria turismului ● Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă

Business reportFoto: Profimedia Images

Bogdan Chirițoiu (Consiliul Concurenței), despre scumpirile la benzină, RCA și speculă: „Fiat justitia, pereat mundus nu a fost niciodată dictonul meu favorit”. Avem prețuri mici față de restul UE. Să vedem și partea plină a paharului. Mereu totul e dezastru și suntem victime, sunt comploturi, speculanți, afirmă Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, Bogdan Chirițoiu a arătat că scumpirile din România, inclusiv cele la energie, carburanți și RCA, nu au avut la origine, din investigațiile de până acum, înțelegeri neconcurențiale ale companiilor.

Președintele Consiliului Concurenței a vorbit despre marile investigații ale instituției, firme românești vs firme străine, dar și despre viitoarea OUG a speculei, fără a putea preciza însă „ce înseamnă preț nejustificat de mare”.

Bogdan Chirițoiu a criticat mecanismul de plafonare a prețului la energie și a lăsat să se înțeleagă că actuala formulă ar putea fi modificată înainte să expire, în aprilie anul viitor.

„Am înțeles de la guvern că trebuie să-și facă niște calcule. Avem OUG, trebuie să vedem efectiv impactul ei, să vedem cât încasăm din suprataxare, cât ne costa subvențiile. Atunci vom ști exact”, spune Chirițoiu pentru Spotmedia.

Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? Nu poate fi găsit astăzi nici măcar un criteriu concret care să justifice, în retrospectivă, încrederea și speranțele investite în Klaus Iohannis. E indiscutabil astăzi faptul că președintele Klaus Iohannis nu a fost răul cel mai mic în comparație cu soluțiile Victor Ponta sau Viorica Dăncilă. Cel mult, a simulat (cu succes) că ar fi răul cel mai mic. Cei doi ani și jumătate pe care Klaus Iohannis îi mai are de petrecut la Palatul Cotroceni par o eternitate, un timp imposibil, de netolerat.

După mai bine de șapte ani cu fostul primar al Sibiului la vârful statului român, rezultatul președinției Iohannis este o mare farsă făcută cetățenilor, o înscenare politică de proporții, parcă menită să arate remarcabila impostură la care poate ajunge un personaj neremarcabil ghidat de orgoliu și însetat de ceremonial, scrie Dela0.

Ciudățeniile României, prin ochii unui german. De la „cine v-a lucrat aici?”, la legenda micilor „otrăvitori”. Ingo Tegge, manager cultural german, stabilit în România, a grupat cele mai ciudate, surprinzătoare și amuzante experiențe în scurte povești pe care le publică, periodic, pe social media: de la celebra expresie a meseriașilor, „Cine v-a lucrat aici?” la PET-urile de 2 litri umplute cu palincă.

Ingo Tegge locuiește în România, la Cluj, din 2016, când a devenit director al Centrului Cultural German – Goethe. S-a căsătorit în 2018 cu o româncă, iar povestioarele lui, însoțite de desene grafice, reunite sub genericul „Lucruri pe care le-am învățat despre România”, dau o altă perspectivă diferențelor culturale dintre țări. A ales, în loc să vorbească despre România în limbajul pliantelor de prezentare de țară, să incite curiozitatea turiștilor germani și străini prin povești care l-au intrigat sau amuzat chiar pe el însuși. Totodată, le oferă românilor o oglindă în care se pot recunoaște relativ ușor, întrucât descrie situații de care se izbesc mulți dintre ei, pe un ton destins, care invită mai degrabă la auto-ironie. „Există întotdeauna riscul să fii prea critic, dar nu asta mi-am propus, ci să prezint mai degrabă lucruri interesante, anecdotice, care să îi facă inclusiv pe străini interesați de România”, a spus Ingo Tegge pentru Europa Liberă.

De ce ucrainenii îi numesc pe ruși „orci”. Guvernatorul regiunii Lugansk din Ucraina i-a acuzat pe „orcii” ruși că au distrus un pod între Sievierodonețk și Lisichansk, pe fondul luptelor aprige din zonă.

Serhiy Gaidai este cel mai recent oficial ucrainean care a comparat trupele ruse cu ”orci”, monștrii celebri din cartea lui J.R.R. Tolkien, Stăpânul Inelelor, scrie BBC.

În roman, orcii sunt văzuți ca „brutali, agresivi și haotici”, spune Ostap Slyvynsky, profesor asociat la Universitatea din Liov, specializat în literatura din centrul-est-european.

Unii ucraineni chiar numesc Rusia însăși „Mordor” – făcând aluzie la un pământ întunecat din cartea lui Tolkien, scrie Spotmedia.

Alimentele viitorului: banana falsă și fructe de Pandanus. Până în 2050, micul dejun al oamenilor ar putea conține banane false sau fructele copacului Pandanus. Oamenii de știință britanici au întocmit o listă de plante puțin cunoscute care ar putea deveni hrana noastră în următorii ani. Războiul din Ucraina a scos în evidență pericolele pe care le implică dependența de câteva recolte comercializate la nivel mondial.

Având în vedere că 90% din calorii provin din doar 15 culturi, experții de la Grădinile Botanice Regale din Kew, Londra, caută ingrediente pentru a ne asigura o alimentație sigură pentru viitor, conform BBC.

Schimbările climatice sporesc riscul unor „șocuri alimentare” grave, în cazul în care recoltele se prăbușesc și prețurile alimentelor de bază cresc rapid în întreaga lume, scrie RFI.

​Au devenit profesorii mai exigenți cu elevii, după școala online, sau copiii au mai multe lacune? „Până anul trecut, copilul meu era de nota 10, acum primește numai note de 7”. Cei mai mulți elevi se simt extenuați și spun că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, arată studii recente. Părinții reclamă o exigență crescută a profesorilor după ce elevii s-au întors fizic la școală. Expertul în educație Ovidiu Pânișoară și psihologul Mircea Dragu explică pentru Școala 9 că stresul indus de pandemie i-a afectat pe elevi și pe profesori deopotrivă. Important este, spun specialiștii, ca aceștia să nu se situeze pe poziții opuse, ci să se ajute reciproc, scrie Școala9.ro.

Povestea Palatului Cotroceni, „casa” domnitorilor, regilor și a președinților români. În Cartierul Cotroceni se află unele dintre cele mai frumoase străzi și case din întregul București. Tot aici se află și Palatul Cotroceni, una dintre cele mai impunătoare din zonă și totodată una dintre cele mai importante clădiri din istoria țării. De-a lungul istoriei, aici au stat mai mulți domnitori români și familia regală a României, pentru ca în prezent aici să se afle sediul președintelui României. Cu un trecut memorabil în spate, este necesar să vă prezentăm povestea Palatului Cotroceni, scrie b365.ro

Mica doză de cultură generală. Azi avem un mit care nu prea o să vă placă, dar dacă tot am ajuns ieri la partea cu sportivi, o să îl dăm și pe ăsta. O să-l menționăm rapid, până nu începeți să aruncați cu verze, roșii sau ouă după noi. El se referă la prima notă de 10 (primele, că a luat mai multe), obținută de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice din 1976. Astfel, ea este recunoscută ca prima sportivă din lumea asta care a reușit să obțină un 10 perfect. Dar e fals.

Nadia, oricât de dragă ne este, nu a obținut prima notă de 10 de la Olimpiadă. În fapt, au fost 23 de alte note de 10 înaintea ei. Primul atlet care a avut onoarea asta s-a numit Albert Séguin, era francez, și a obținut nota maximă la săritura în înălțime la cal, probă care azi nu mai există (foto 2). Asta era în 1924. Tot la JO de atunci, Séguin a mai luat un 10 la cățărarea pe funie, o altă probă dispărută. Nu doar el a luat nota asta, ci alți 21 de concurenți, de unde nici nu mai trebuie să ne mire că s-a scos așa probă olimpică, unde prost să fii să nu iei nota 10, scrie Mica doză de cultură generală.

Otilia Nuțu, Expert Forum: România merge iar pe contrasens față de UE. România merge din nou pe contrasens în raport cu Uniunea Europeană în ceea ce privește politicile energetice, în condițiile în care Executivul de la Bruxelles are în vedere reducerea masivă a consumului de gaze naturale pe continent, inclusiv pentru eliminarea dependenței de importurile din Rusia, în timp ce autoritățile de la București au în vedere extinderea masivă a rețelelor de distribuție de gaze în întreaga țară, deci sporirea consumului, a declarat specialista în energie Otilia Nuțu (Expert Forum) la emisiunea Ora de Profit.ro.

Discuţii în culise pentru majorări de taxe sau impozite noi. Ce face Guvernul şi ce a făcut BNR? BNR a majorat dobânda-cheie de 6 ori, la 3,75%, să tempereze inflaţia. Este rândul Guvernului să acţioneze prin măsuri fiscale pentru corectarea deficitelor? Explozia inflaţiei, care a urcat la 13,8% în aprilie, a determinat BNR să majoreze de şase ori dobânda-cheie din toamna lui 2021 şi până acum, mărind treptat cadenţa în lupta cu creşterea preţurilor de consum, de la 0,25 puncte procentuale (pp), la 0,5 pp, şi apoi la 0,75 pp, dobânda urcând la 3,75%.

BNR sugerează că dacă ar interveni mai puternic, prin creşterea mai mare a dobânzilor, efectul ar fi „nu doar ineficace, ci chiar contraproductiv, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice“.

Pe de altă parte, în plan fiscal nu au fost luate până acum măsuri mai consistente legate de ajustarea deficitului bugetar, care a ajuns anul trecut la 6,7% din PIB şi în 2022 ar urma să fie de 5,8% din PIB.

Iar întrebarea care apare este dacă nu este rândul Ministerului Finanţelor/Guvernului să acţioneze prin măsuri fiscale pentru reducerea deficitelor şi domolirea cererii şi a inflaţiei, prin îmbunătăţirea colectării taxelor şi/sau prin majorarea unor taxe care să antreneze creşterea încasărilor bugetare, dar şi reducerea cererii, scrie ZF.

Conduita BNR trebuie recalibrata. Mi se pare ingrijorator faptul ca, in Romania, mai mult decat in alte tari europene, decidentii par sa priveasca inflatia inalta cu o anumita detasare: nu e generata de consum, e pe parte de oferta, adica energie, gaze, produse agricole, e ceva temporar si lucrurile isi vor reveni in timp, ca urmare sa nu ne agitam excesiv. In acest rationament, pare sa se ignore un fenomen care, daca privim cu atentie in jur si in unele date macroeconomice, incepe sa fie din ce in ce mai prezent. Este vorba de psihologia inflationista. Adica de acele schimbari persistente de comportament al populatiei, care duc la mentinerea inflatiei pe termen mediu, chiar si dupa ce cauza originara a disparut. O astfel de schimbare de comportament presupune, de exemplu, declansarea unei spirale salarii-preturi, plecand de la puterea substantiala de negociere a salariatilor, care nu mai au incredere in curmarea rapida a inflatiei. Dar, poate un proces si mai problematic este bucla de feedback pozitiv, de amplificare a presiunilor inflationiste, prin devansarea cheltuielilor populatiei de teama preturilor viitoare mai mari, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Firmele de curierat, la raport! Dan Schwartz : ”ANAF a reușit să creeze un nou tip de birocrație”. Firmele de curierat și servicii poștale ar urma să raporteze ANAF detalii referitoare la persoanele care au plătit ramburs (la livrare) pentru produsele comandate online, conform unui proiect de ordonanță adoptat ieri. Potrivit ANAF, ”scopul acestei modificari legislative este atât prevenirea și combaterea evaziunii fiscale din domeniul comerțului on-line, cât și protejarea intereselor cumpărătorilor”, se arată într-un comunicat. Ce urmărește însă ANAF?

Consultantul fiscal Dan Schwartz, managing partner RSM România, spune că e greu de ghicit de ce s-a luat această măsură când marea evaziune vine în principal din neplata TVA sau din tranporturile de marfă fără acte care pătrund în România. La fel, e greu de înțeles de ce ar face ANAF un efort imens de a procesa zecii de mii de date privind persoanele care fac plăți ramburs, care reprezintă de obicei sume mici. Chiar dacă există o potențială portiță spre evaziune în transferul sumelor încasate la livrare în sistem de ramburs de către firmele de curierat la comercianții care au vândut on line produsele, era mai simplu să se găsească o modalitate de a preveni acest lucru în loc să se creeze și mai multă birocrație, spune Dan Schwartz, care avertizează că activitatea curierilor riscă să fie încărcată acum și cu sarcina completării datelor cerute de ANAF, scrie RFI.

Ce presupune impozitarea progresivă, ce spun experții, și cât de oportună este acum? „În 32 de ani, colectarea veniturilor la buget nu a depăşit niciodată 31% din PIB. Şi cred că nu întâmplător. Nu vreau să mă pronunţ asupra necesităţii şi utilităţii introducerii impozitării progresive acum, dar sunt de părere că majorarea veniturilor la buget poate fi realizată uşor doar prin eliminarea puzderiei de exceptări de impozite pe veniturile diverselor categorii. Dacă vor o cale bună de majorare a veniturilor bugetare, aceasta se poate realiza doar colectând corect şi eliminând excepţiile”, a declarat Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, potrivit Economica.net.

Șeful DNA susține că dosarul Tel Drum e în etapa de redactare a unei soluții: „Sper (să fie finalizat) în mandatul meu!” Există un mare interes public cu privire la stadiul în care se mai află dosarul Tel Drum, aflat în instrumentarea procurorilor DNA, de vreme ce vorbim despre deturnare de fonduri europene care ar fi fost susținute de Liviu Dragnea, la vremea aceea, președintele Consiliului Județean Teleorman. Dosarul, deschis în urmă cu 5 ani, a rămas în lucru și chiar și șeful DNA, Crin Bologa, declară că nu știe când va fi dată exact o soluție în dosar, dar speră că acesta va fi finalizat în mandatul său.

Declarațiile pe această temă au fost făcute de Crin Bologa în emisiunea jurnalistului Sebastian Zachmann, Bologa declarându-se chiar nemulțumit de amânările repetate în soluționarea dosarului. Vestea bună, însă, ar fi aceea că procurorul de caz s-ar afla în etapa de redactare a unei soluții, scrie Investigatoria.ro

Primăria Capitalei, management falimentar la Arena Națională și la clubul sportiv pe care îl finanțează. „Arena Națională aduce bani la bugetul municipalității. De la începutul anului și până acum, Primăria Capitalei a încasat 3,2 milioane de lei pentru contractele de închiriere semnate”, anunțat primarul Nicușor Dan, pe Facebook, pe 19 mai 2022. „E nevoie ca bunurile municipalității să aducă bani și dezvoltare pentru București”, concluzionează edilul în aceeași postare. Cât de relevante sunt însă veniturile cu care se laudă Primăria Generală? Ce înseamnă 3,2 milioane de lei aduși așadar la buget într-o jumătate de an, comparat cu banii pe care PMB îi alocă stadionului în sine sau clubului sportiv (CSM București), pe care îl finanțează din bani publici?

PMB transmite public că cea mai mare sumă provine de la închirierea stadionului pentru organizarea unui festival de muzică, dar că au fost obținute venituri și din meciurile de fotbal sau alte evenimente.

În jur de 1,5 milioane de lei vin de la Saga Festival, pentru concertele care vor avea loc la stadion între 3 și 5 iunie.

De altfel, Primăria Generală a revizuit recent tarifele pentru închirierea stadionului și a bunurilor publice de acolo, pentru că, a justificat Nicușor Dan, nimeni nu a făcut vreun proces real de inventariere după 2011, când a fost reconstruită Arena, scrie PressOne.

Dobânzile la credite vor continua să crească, spune Adrian Vasilescu (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, va continua să crească și până la finalul anului, spune Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României (BNR).

„Sigur că vor crește, pentru că dacă ne uităm numai la când a început războiul, din 24 februarie și până vineri, când avem ultima rată calculată, nu a fost zi de la Dumnezeu în care ROBOR să nu crească. Zi de zi, fără nicio excepție. Va crește în continuare tot așa”, a spus Vasilescu, la Antena 3, întrebat ce se va întâmpla cu dobânzile la credite, până la finalul acestui an.

Totodată, Vasilescu consideră că soluția mutării de la ROBOR la indicele IRCC nu e una perfectă.

„Trebuie să te gândești foarte bine când faci un asemenea gest dacă îl faci numai pentru că poți să îl faci sau îl faci pentru că ești strâns cu ușa. Riscurile sunt foarte mari – în primul rând, dacă ne uităm pe tabelul de vineri al creșterii ROBOR-ului vom vedea că de la ratele peste noapte care sunt de 3,84, mergem în continuare la rata pe 3 luni cu creștere la 5,71 și la rata pe 12 luni cu 6,11 – asta arată că dobânzile sunt în creștere. Și în România, și în China, spune Vasilescu, citat de Economedia.

Fostul șef al Poliției Locale Oradea, tratat cu indulgență de judecători: Fosta soție, pe care a încercat s-o omoare, „manifestă o tendinţă de exagerare”. Curtea de Apel Oradea a pronunţat verdictul final în cazul fostului şef al Poliţiei locale Oradea, Paul Kövér, cel care anul trecut a încercat să-şi ucidă fosta soţie, pe care a înjunghiat-o, în mod repetat, doar pentru că a refuzat să-l reprimească în viaţa ei. După ce Tribunalul Bihor l-a condamnat pe bărbat la 8 ani şi 8 luni de detenţie, judecătorii Curţii i-au găsit justificări criminalului şi i-au redus substantial pedeapsa.

BIHOREANUL a prezentat pe larg şocanta poveste a incidentului generat de decizia femeii de a divorţa, pe 14 decembrie 2020, după doar 4 ani de căsnicie, din cauza geloziei exagerate a poliţistului local. Până atunci, după cum a dezvăluit tot BIHOREANUL, poliţia a intervenit în mai multe rânduri, ca să-l calmeze, ultima dată pe 20 ianuarie 2020, când bărbatul a şi fost evacuat, iar pe numele lui a fost emis şi un ordin de protecţie provizoriu, scrie Bihoreanul.

PIB-ul generat de cultură în România este mai mare decât cel generat de industria turismului. Cultura este o investiție care aduce inclusiv beneficii economice unui oraș. Dezvoltarea culturală nu poate avea loc fără o strategie care să fie însușită de toți factorii implicați – administrație publică, organizații independente, industrii creative și antreprenori. Fără dialog, negociere și compromis, nu se poate construi, oricât de dificil este să aduni la un loc toți acești actori.

Aceasta a fost concluzia principală a dezbaterii „Viitorul Culturii”, care a avut loc duminică, 22 mai 2022, la Palatul Culturii din Iași, cu participarea Corinei Șuteu, fost ministru al Culturii și expert în politici publice, a mai multor antreprenori și reprezentanți ai mediului cultural, dezbatere moderată de Ștefan Teșianu, manager cultural, antreprenor și co-fondator al organizațiilor Centrul Cultural Clujean, Fapte și Nord, potrivit Presshub.

Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă. Salariile mari, dorul de casă și costurile mai mici de trai din România sunt doar câteva dintre motivele pentru care o parte dintre IT-iștii români din străinătate au decis să revină în țară de la izbucnirea pandemiei. Cei mai mulți o fac pentru a fi mai aproape de familie, pentru a-și crește copiii aici sau, în unele situații, pentru a pune umărul la dezvoltarea unor proiecte foarte complexe ale companiilor tech cu prezență în România.

Este și cazul lui Cătălin, absolvent al Universității Politehnica din București, care a făcut primii pași în programare când era student. După ce și-a finalizat masteratul în cadrul aceleiași universități, a ajuns să se intersecteze cu piața de IT din Anglia. S-a angajat într-o companie englezească în 2014, când a primit o ofertă de nerefuzat, scrie Panorama.

Déjà vu: comoara eoliană de la Marea Neagră așteaptă legislația de investiții. Capacitatea e de 4 ori mai mare decât toată puterea instalată a României în acest moment. România ar putea produce de 4 ori mai multă electricitate decât produce în acest moment prin toate capacitățile instalate, dacă și-ar valorifica potențialul eolian din Marea Neagră. Parcurile eoliene se vând din faza de proiect, dar investițiile sunt blocate de întârzierea legii.

Americanii de la Global Infrastructure Partners (GIP) cumpără două proiecte de parcuri eoliene din platforma continentală românească a Mării Negre, la pachet cu toate afacerile offshore-wind ale filialei de resort a companiei germane WPD.

În schimb, proiectul legii pentru exploatarea energiei eoliene offshore zace din iunie 2021 în Camera Deputaților, unde își mai așteaptă avizul de la două comisii, potrivit Cursdeguvernare.

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri economice

Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

aprilie 1, 2026

De

Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.

Provocarea administrativă și costurile ascunse

Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.

Soluția digitală: AnuntulNational.ro

Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.

Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași

Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:

  • Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
  • Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
  • Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.

Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.

Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.

Citeste in continuare

Stiri economice

De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială

Publicat

acum o lună

pe

martie 17, 2026

De

Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.

O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.

Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP  a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.

Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:

„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”

Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă

FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.

Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro

În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.

Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.

Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.

Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.

Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice

Mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Stiri economice

Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare

Publicat

acum 2 luni

pe

martie 9, 2026

De

Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.

Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.

Transformările economiei globale

Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.

În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.

În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.

Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor

Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.

În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.

Adaptarea la schimbările pieței

Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.

Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.

Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.

Tehnologia ca motor al transformării

Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.

Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.

Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.

Importanța leadershipului și a culturii organizaționale

Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.

În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.

Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.

Globalizarea și competiția economică

Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.

În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.

Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.

Importanța informațiilor economice

Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.

Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.

Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.

Un mediu economic în continuă evoluție

Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.

Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.

Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE