Stiri economice
OUG cu miză de 500 milioane de euro: SRI, absent la dezbaterea privind cloud-ul guvernamental / Societatea civilă, mustrată de ministrul Burduja
Serviciul Român de Informații (SRI) a lipsit luni de la dezbaterea privind guvernanța cloud-ului guvernamental, platformă cu o finanțare de peste 500 milioane de euro din PNRR, în aceeași zi în care 10 ONG – uri au acuzat că Ordonanța de urgență pregătită de Guvern sporește accesul SRI la datele cetățenilor și nu oferă garanții privind libertățile civile.
SRIFoto: SRI
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, condus de Sebastian Burduja (PNL), a organizat luni o dezbatere publică privind o nouă versiune a proiectului de Ordonanță de Urgență (OUG) privind guvernanța cloud-ului guvernamental.
Cloud-ul guvernamental, infrastructura IT finanțată cu 375 milioane de euro din PNRR, ar trebui să găzduiască sistemele IT ale instituțiilor publice și să îmbunătățească interacțiunea cetățenilor cu statul.
În plus, tot în PNRR mai există o alocare de 187,05 milioane de euro pentru „investiții pentru dezvoltarea/migrarea în cloud” a aplicațiilor existente aferente serviciilor publice.
SRI, marele absent de la dezbaterea publică privind cloud-ul guvernamental
Noul proiect de Ordonanță de urgență prevede ca și în versiunea anterioară, 4 instituții care să se ocupe de implementarea cloud-ului guvernamental: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI).
Potrivit anunțului, la dezbaterea publică ar fi trebuit să participe oficiali ai tuturor celor 4 instituții care ar urma să implementeze cloud-ul, dar la masa de prezidiu nu a fost prezent niciun oficial SRI pentru a răspunde criticilor ridicate de societatea civilă.
- La solicitarea HotNews.ro de a explica de ce lipsesc oficialii SRI, ministrul Burduja a spus că acest lucru trebuie întrebat la Serviciul Român de Informații.
- HotNews.ro a solicitat un punct de vedere și SRI legat de absența de la dezbatere și vom reveni cu răspunsuri imediat ce le vom primi.
Cum motivează ministrul Burduja reglementarea prin OUG: Termenele din PNRR care bat la ușă
Noul proiect de OUG, deși îmbunătățit, ridică încă multe semne de întrebare, și chiar ministrul Sebastian Burduja a recunoscut că „Ordonanța nu va fi perfectă”, dar că e nevoie urgentă de adoptare din cauza termenelor asumate în PNRR.
- „Pe 15 martie s-a pus în dezbatere publică o primă versiune a ordonanței de urgență privitoare la serviciile de cloud. S-a ales această variantă a unui act de tip OUG pentru că pe evaluarea făcută nu ne-am fi încadrat în timp cu un act normativ promovat în Parlamentul României.
- După cum știți pe 30 iunie se închide sesiunea curentă a Parlamentului și distinșii domni și doamne deputați, cum eram și eu cândva, revin la muncă în toamnă.
- După preluarea mandatului în baza discuțiilor pe care le-am inițiat și reinițiat cu Banca Mondială pe de o parte, cu mediul privat, cu societatea civilă, o parte dintre cei care m-au cotactat, și în baza discuțiilor pe care le-am avut cu Comisia am revenit cu o variantă de ordonanță pe care noi o considerăm mai bună decât prima formă.
- A implicat un volum enorm de muncă. Nu ne temem de muncă. Ne temem puțin de termenele care ne bat la ușă.
- La finalul lunii avem aceste 2 jaloane foarte importante și ambele țin de cloud. Pe de o parte adoptarea acestui act normativ, pe de altă parte semnarea contractului între entitățile care implementează acest proiect – Minister, ADR, STS și Cyberint – SRI.
- Pentru a putea avea acel contract semnat avem nevoie de acest act normativ în termen cât mai scurt și probabil până la finalul acestei săptămâni.
- După ce terminăm dezbaterea mergem la Minister și o să lucrăm probabil până dimineața să o punem într-o formă cât mai bună.
- Termenele trebuie respectate. Ordonanța nu va fi perfectă, poate anumite lucruri nu le va cuprinde în textul ei și le reglementăm ulterior prin Hotărâre de Guvern.”, a declarat luni ministrul Sebastian Burduja, în cadrul dezbaterii publice.
Burduja: A reglementa foarte multe lucruri în OUG deschide cutia Pandorei în Parlament
Pentru a răspunde anumitor critici pe această temă, ministrul Sebastian Burduja a dat ca exemplu și situația din Republica Moldova, unde, spune el, ‘nu există nicio lege care reglementeaza cloud-ul. Există Hotărâri de Guvern și atât.’ Acesta susține că ar fi mult mai complicat de reglementat lucruri tehnice în Parlament.
- „Deci au păstrat flexibilitate mai mare în a reglementa un astfel de sistem. Mai mult a reglementa foarte multe lucruri în OUG deschide cutia Pandorei în Parlament, unde distinșii mei colegi să vină cu diverse idei și amendamente care se vor dezbate și discuta și nu știm ce va ieși de acolo.
- Adică este mult mai complicat de gestionat un proces corect la nivelul Parlamentului, mai ales pe subiecte atât de tehnice pentru că vă dați seama că deputații nu cunosc un detaliu toate aceste aspecte așa cum le cunoaște o autoritate executivă.”, a declarat luni ministrul Burduja.
Semnalele de alarmă din societatea civilă: De ce securitatea civilă e asigurată de SRI și nu de DNSC?
La dezbatere au luat cuvântul mai mulți reprezentanți ai societății civile, printre care Liana Ganea (Activewatch,) Alex Șerbănescu (Asociația pentru Tehnologie și Internet – APTI) și Elena Radu (Coaliția pentru Statul de Drept – CASD).
- „Chiar în noua formă a acestui proiect de OUG se menționează că normele pe care aceasta le conține afectează drepturi și libertăți fundamentale. La ultimul capitol al acestui proiect se menționează că ulterior va fi supus controlul parlamentar activitatea tuturor entităților. Ori potrivit art. 115, alin 6 din Constituția României, prin Ordonanță de urgență nu pot fi afectate drepturi și libertăți fundamentale.
- Indiferent de urgența pe care dvoastră o invocați, acest proiect de ordonanță de urgență trebuia să fie de fapt proiect de lege. Singura autoritate autorizată să adopte acest act trebuie să fie Parlamentul.
- Mai mult, din acest proiect constatăm că nimic nu este reglementat. Totul se prevede că va fi reglementat prin Hotărâre de Guvern. Ori în condițiile în care prin acest proiect de OUG sunt afectate drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor, Parlamentul trebuie să stabilească limitele în care pot fi afectate drepturile.”, a declarat Elena Radu, avocat al Coaliției pentru Statul de Drept.
Aceasta a avertizat că securitatea cibernetică urmează să fie asigurată de SRI, deși anul trecut s-a adoptat Ordonanța de urgență nr. 104/2021, potrivit căreia securitatea cibernetică în domeniul civil este asigurată de Directoratul National de Securitate Cibernetică (DNSC).
- „În această Ordonanță de urgență se trece peste prevederile OUG 104/2021 și practic vom avea o dublă legiferare cu privire la securitatea cibernetică”, a spus Elena Radu.
De menționat că la dezbatere nu au lipsit doar reprezentanții SRI, ci și cei ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), cu mențiunea că cei din urmă nu sunt menționați ca având rol în cloud-ul guvernamental și nici nu au fost anunțați ca participanți la dezbatere.
10 ONG-uri: SRI primește cheile de acces la datele din cloud ale cetățenilor
Liana Ganea (Activewatch) a prezentat în cadrul dezbaterii un punct de vedere semnat de 10 ONG-uri în care susțin că noul proiect de OUG „nu oferă garanții cu privire la libertățile civile, atât prin modul de legiferare (Ordonanță de Urgență), cât și prin conținutul său.”
- „În ce privește conținutul proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, problema majoră rămâne rolul foarte larg al instituțiilor militarizate – SRI și STS – în dezvoltarea și administrarea sistemului de Cloud Guvernamental, inclusiv cu rol de operator asociat pentru toate datele și toate activitățile de prelucrare.
- Putem vorbi chiar de o înrăutățire a situației, pentru că, în noua propunere, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI) devin actori de egală importanță decizională din punct de vedere al prelucrării tuturor datelor personale cu MCID și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), cele două instituții civile responsabile cu realizarea și administrarea sistemului.
- Mai mult, SRI are un rol sporit în domeniul securității cibernetice, devenind unicul (!) furnizor de securitate cibernetica a Cloud-ului guvernamental, dar și al”instituțiilor găzduite”, ceea ce în practică înseamnă că SRI primește cheile de acces la toate datele din cloud ale cetățenilor. (..)
- Amintim că obligația legală unică a SRI, conform art. 2 din Legea nr. 14/1992 este de a desfășura “activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor (…)”. Practic SRI nu poate garanta nici respectarea principiilor prelucrării datelor personale (în special folosirea datelor exclusiv în scopul furnizării serviciilor din cloud) și nici îndeplinirea obligației de securitate a datelor (nici ca operator, nici ca împuternicit), pentru că obligația sa legală din Legea nr. 14/1992 este contrară celor din Regulamentul UE 679/2016 GDPR (în special articolele 5, 6 și 32).”, susțin ONG-urile.
Organizațiile neguvernamentale au mai subliniat că și jurisprudența Curții Constituționale a României este constantă în acest domeniu, chiar anterior intrării în vigoare a GDPR, o argumentație similară fiind inclusă în Decizia nr. 17/2015 a CCR cu privire la altă structură din cadrul SRI care ar fi trebuit să joace un rol relativ similar cu cel pe care SRI urmează să îl joace acum în implementarea Cloud-ului guvernamental, dar care nu poate oferi garanțiile minime necesare pentru respectarea dreptului la viață privată.
Sebastian Burduja, către ONG-uri: Blocăm PNRR-ul? Nu-mi amintesc să fi atras atenția asupra acestor lucruri înainte de PNRR
În replică, ministrul Sebastian Burduja le-a spus reprezentanților societății civile că Ordonanța de urgență va ajunge să fie dezbătută și în Parlament, doar că ONG-urile l-au atenționat că după ce actul va intra in vigoare.
- „Vi se pare ca între intrarea în vigoare a OUG și dezbaterea legii în toamnă se va întâmpla ceva? Acest sistem nu există și nu se va construi până atunci. Pur și simplu este vorba de modul în care a fost scris PNRR-ul.
- Este un jalon în PNRR. Blocăm PNRR-ul? Nu este o scuză, este o realitate. Nu-mi amintesc să fi avut o poziție când s-a publicat PNRR-ul sau înainte în care să atrageți atenția asupra acestor lucruri: ‘vedeți că ați prevăzut acolo termene care nu se pot îndeplini decât prin Ordonanță de Urgență !’
- Mai mult decât atât, implicarea instituțiilor pe care le vedeți în proiect sunt trecute în PNRR. Se știe de atunci că STS va construi centrele de date…”, a replicat ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja.
CE PREVEDE PNRR DESPRE CLOUD-UL GUVERNAMENTAL
Burduja: Price accesare a datelor în cloud va fi înregistrată și de neșters
Ministrul a subliniat că în proiectul de OUG au fost prevăzute mecanisme de jurnalizare a datelor, dar și de auditare.
- „Unul dintre lucrurile la care țin cel mai mult se referă la jurnalizarea accesului la date. Din punct de vedere tehnic, asta înseamnă că orice accesare a datelor dvoastră este înregistrată și este de neșters. Mai mult decât atât am prevăzut și un mecanism de auditare.”, a spus Burduja.
Acesta a spus că fiecare cetățean va putea vedea în cloud cine le-a accesa datele.
Radu Puchiu, despre rolul STS în cloud: Am încredere în pompieri să stingă focul, dar nu am încredere în ei pentru a-mi construi casa
Prezenți la eveniment, doi experți în servicii de e-guvernare, Radu Puchiu și Andrei Nicoară, au atenționat asupra unei probleme de încredere pe care o au admisnitrarea acestui cloud de către 4 instituții.
- „Partea cea mai importantă pentru adopția serviciilor de cloud este cea de încredere. În primul rând, pentru a avea încredere trebuie să ai un partener de încredere. Nu poți să ai 4 parteneri de încredere când vorbim de cloud. În momentul în care aveți o construcție în care responsabilitatea este împărțită la 3 sau 4 entități, cel care va fi utilizator de cloud se va gândi: dacă eu voi avea o anumită problemă la cine mă duc? O fi de la ăla? O fi de la celălalt? (..)
- Strict pentru utilizarea unei aplicații trebuie să fie cineva răspunzător. Utilizatorul trebuie să aibă la cine să dea telefon și să aibă la dispoziție un singur loc de unde să ceară explicații.”, a declarat Andrei Nicoară, expert în servicii de e-guvernare.
Potrivit acestuia ar fi inutilă și mențiunea privind controlul parlamentar al cloud-ului guvernamental.
- „Cu tot respectul, nu are niciun fel de sens, nu interesează pe nimeni și nu va funcționa. Nimeni nu crede că un parlamentar va scrie din proprie imaginație un raport despre cum funcționează platforma.”, a spus Andrei Nicoară.
Problema de încredere a fost ridicată și de Radu Puchiu, fost secretar de stat în Cancelaria fostului premier Victor Ponta, în prezent director al Aspen Technology & Society Program.
- „Nu e clar dacă acest cloud e guvernamental sau nu. Dacă este guvernamental, cred că cea mai bună formula este ca Ministerul să se ocupe de reglementare, reprezentare și mai ales de control și ADR să fie principalul, singurul actor operațional în a implementa proiectul de cloud, ajutat la cerere de 2 instituții importante, SRI și STS.
- Actualul aranjament instituțional aduce o lipsă de încredere. Pe o chestiune care e un cloud guvernamental, trebuie să ia o decizie care nu e guvernamentală.
- Dacă nu vrem să fie un cloud guvernamental, atunci propunerea este să fie adăugat un nou articol în care să se spună că directorul STS să fie și ministru al Digitaliuzării și președinte al ADR”, a spus Radu Puchiu.
Acesta a mai subliniat că la articolul 5 din proiectul de OUG se spune că STS va avea și rol de administrare tehnică și operațională.
- „Am încredere în pompieri, dacă îmi permiteți paralela, pentru că îmi sting focul, dar nu am încredere ca îmi vor construi casa.”, a spus Radu Puchiu.
În opinia acestuia, ADR ar trebui să fie unicul administrator al cloudului guvernamental.
Reacția STS: Nu ne interesează politica. Nu avem ce face cu aceste date. Vom administra platforma doar la nivel tehnic
În replică, generalul Ionel Sorin Bălan, directorul general al Serviciului de telecomunicații Speciale (STS), a spus că prevederea se referă la anumite servicii specifice din cloud prevăzute la art. 2 lit. k), l) și o) și că STS nu are niciun interes în politică și acces la date.
- „Niciodată nu se va întâmpla asta pentru că atribuțiile STS nu vizează datele, pentru că nu avem ce face cu aceste date. În al doilea rând, acest cloud este guvernamental pentru că este al Guvernului, Ministerul Digitalizării este cel care face politica, ADR este administratorul operațional și nu este o altă măsură prin care SRTS ar fi administrator operațional.
- Din contră, ADR este instituția cea care ține legătura cu toate instituțiile, implementează strategiile de la MCID și în plus asigură proiectarea dimensionării ulterioare.
- Nu ne interesează politica, nu ne interesează dimensionarea, nu facem decât ceea ce știm. Platforma de cloud guvernamental noi o vom administra la nivel tehnic, dar tot ce înseamnă administrare operațională, dezvoltare, politică, legatura statului cu celelalte instituții nu sunt atrribuțiiole STS-ului și nu ne-am propus niciodată.”, a spus șeful STS.
ANIS: Proiectul de OUG este îmbunătățit, dar anumite prevederi ar putea bloca achizițiile de cloud public la nivelul autorităților locale
Prezent la eveniment, Robert Bogdanffy, director de afaceri publice al Asociației Patronale a Industriei de Software (ANIS), a subliniat forma îmbunătățită a noului proiect de OUG, dar a atenționat asupra unor prevederi care pun în pericol digitalizarea publică.
- ”Printre cele mai importante aspecte pe care le considerăm îmbunătățite față de forma inițială se află menționarea în mod explicit a cloud-ului hibrid, ca și construcție a Cloud-ului Guvernamental, precum și includerea noțiunii de cloud first, elemente de guvernanță a datelor, precum și a ghidurilor realizate de autoritățile naționale pentru a încuraja achiziția și utilizarea produselor software în cloud și a serviciilor oferite de furnizorii de cloud cei mai avansați din lume. Credem însă că această direcție este pusă în pericol de alte prevederi pe care le vom detalia în cele ce urmează. (..)
- Obligarea la utilizarea cloud-ului guvernamental în detrimentul posibilității de contractare a altor cloud-uri publice din ofertele furnizorilor privați este de natură să blocheze o parte consistentă din procesul de digitalizare.
- Dacă serviciile oferite prin Cloud-ul Guvernamental vor fi nesatisfăcătoare, atunci toate serviciile publice vor avea de suferit, iar în esență se creează un monopol de stat care afectează concurența. Selectarea tipului de cloud utilizat (Cloud Guvernamental, Cloud Privat Separat, Cloud Hibrid sau Cloud Public) trebuie să aibă loc pe baza modului de guvernanță a datelor pentru fiecare caz în parte.
- Varianta actuală, de autorități împărțite între două blocuri mari: autoritățile centrale și cele locale aduce în mod evident dezavantaje indiferent de succesul și funcționarea infrastructurii de Cloud Guvernamental.
- Cu alte cuvinte, dacă infrastructura va fi cu adevărat performantă, vom dezavantaja autoritățile locale care nu vor avea acces la acest sistem conform Art .1 (1) și Art.2 lit. e), însă dacă infrastructura va fi lacunară atunci autoritățile centrale vor cere posibilitatea de a contracta de pe piața liberă.
- Mai mult, limitarea actuală a opțiunii de contractare a cloud-ului public de către autoritățile locale prevăzută la articolul 11 (1) va bloca de facto achizițiile de cloud public la nivel local, fiind suficient ca Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării să anunțe intenția de a dezvolta o suită întreagă de servicii pentru a descuraja autoritățile locale de a începe o procedură de negociere și achiziție de cloud public la niveluri competitive, indiferent de durata, costul de operare și calitatea implementării Cloud-ului Guvernamental.”, a atenționat oficialul ANIS.
Oficialul ANIS a mai arătat că noțiunea de proprietate publică a statului rămâne problematică, și chiar dacă există elemente care ar putea clarifica în ce condiții se efectuează, ea trebuie să fie aplicabile strict componentei de cloud privat din Cloud-ul Guvernamental, altfel s-ar crea premisele naționalizării cloud-urilor publice.
În replică, directorul STS a spus că statul nu-și propune ca prion cloud-ul guvernamental să intre în competiție cu cloud-urile publice. Potrivit acestuia, ”infrastructura de cloud guvernamental va include resurse din cloud-ul guvernamental privat, cloud-uri administrative publice private dezvoltate de alte ministere, adminsitrația publică centrală și locală și de asemenea resurse din cloud-urile publice.”
Stiri economice
Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri
Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.
Provocarea administrativă și costurile ascunse
Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.
Soluția digitală: AnuntulNational.ro
Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.
Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași
Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:
- Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
- Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
- Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.
Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.
Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.
Stiri economice
De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială
Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.
O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.
Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.
Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:
„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”
Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.
Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă
FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.
Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro
În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.
Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”
De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.
Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.
Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.
Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice
Mai multe informații: baldrige@fntm.ro
Stiri economice
Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare
Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.
Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.
Transformările economiei globale
Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.
În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.
În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.
Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor
Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.
În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.
De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.
Adaptarea la schimbările pieței
Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.
Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.
Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.
Tehnologia ca motor al transformării
Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.
Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.
Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.
Importanța leadershipului și a culturii organizaționale
Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.
În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.
Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.
Globalizarea și competiția economică
Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.
În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.
Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.
Importanța informațiilor economice
Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.
Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.
Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.
Un mediu economic în continuă evoluție
Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.
Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.
Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.
