Parlamentul a adoptat astăzi o nouă Lege a Dialogului Social după ani de discuții și cu un jalon în PNRR care obliga România să facă acest pas până la final de an. Avem mari rezerve că această lege va încuraja mai mult dialog social real așa cum la nivel declarativ susținem cu toții că ne dorim, spune Radu Burnete, reprezentantul Confederației Concordia.
Radu BurneteFoto: Concordia
Deși în aparență dezvoltă mecanisme pentru mai mult dialog cu sindicatele, adaugă Burnete, ea deschide destul de larg ușa mai multor conflicte colective din motive cu relevanță redusă, greve de solidaritate sau greve naționale împotriva politicilor statului. „În loc să creăm un cadru bazat pe încredere și construcție riscăm să ajungem într-un peisaj marcat de conflict și în care cele două părți, angajații și angajatorii, nu își înțeleg reciproc nevoile sau limitările cu riscul unor blocaje semnificative în economie. Nu se poate relansa dialogul social bipartit la toate nivelurile punând conflictul pe primul loc și reducând responsabilitatea celor care l-au inițiat. Vom plăti cu toții costurile unor greve care nu au nicio legătură cu companiile afectate”, mai spune Radu Burnete.
Bifăm acest jalon și respirăm ușurați că avem o nouă lege după ani de zile de negocieri cu toți actorii implicați, sindicate, Parlament și Guvern însă rămân sceptic în privința rezultatelor ei, mai spune oficialul Concordia. „În toate aceste discuții au lipsit din păcate două teme fundamentale. Prima este cum încurajăm coagularea unor patronate și sindicate adevărate, reprezentative, cu greutate și cu capacitate administrativă ale căror discuții să aibă consecințe pozitive. Din păcate unele dintre organizațiile care astăzi își doresc să negocieze și să fie luate în seamă sunt umflate cu aer cald. A doua este pacea socială, obiectivul fundamental al dialogului însemnând că partenerii știu să se asculte și să se ia în seamă rezultând acorduri în acest spirit. Rămâne de văzut dacă vom înregistra progrese sau peste câțiva ani vom fi blocați în discuții sterile între parteneri lipsiți de relevanță”, conchide Burnete.
Reamintim că plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind dialogul social, cu 198 de voturi „pentru”, 13 „contra” şi 46 de abţineri.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor noi reglementări în domeniul dialogului social şi abrogarea Legii nr.62/2011. Potrivit expunerii de motive, se preconizează, printre altele, înlăturarea disfuncţionalităţilor constatate în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi în ceea ce priveşte desfăşurarea dialogului social tripartit instituţionalizat, consolidarea rolului sindicatelor, redefinirea instituţiei reprezentanţilor angajaţilor, precum şi instituirea unei proceduri clare privind declanşarea, soluţionarea şi monitorizarea conflictelor colective de muncă şi a grevelor, scrie Agerpres.
Proiectul prevede că „dialog social reprezintă toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informaţii între reprezentanţii Guvernului, ai angajatorilor şi ai angajaţilor/lucrătorilor, în probleme de interes comun privind politica economică şi socială”, iar informarea este „transmiterea de date de către reprezentanţi ai Guvernului, angajatori/organizaţii patronale, către sindicat/organizaţii sindicale sau, după caz, către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor/lucrătorilor, precum şi transmiterea de date de către sindicat/organizaţii sindicale către angajator/organizaţii patronale pentru a le permite să se familiarizeze cu problematica dezbaterii şi să o examineze în cunoştinţă de cauză”.
Sindicatul este definit în această propunere legislativă ca o formă de organizare voluntară a angajaţilor/lucrătorilor în scopul apărării, susţinerii drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice, cultural-artistice, sportive sau sociale în relaţia cu angajatorul.
Sectoarele de negociere colectivă sunt sectoarele economiei naţionale în care partenerii sociali convin să negocieze colectiv, care se stabilesc de către Consiliul Naţional Tripartit şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Proiectul de lege mai prevede că „şomerii au dreptul să adere sau să rămână membri de sindicat”. Şomerii membri de sindicat nu vor fi luaţi în considerare la stabilirea numărului de membri de sindicat în raport de care se constată reprezentativitatea sindicatului.
„Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 10 angajaţi/lucrători din aceeaşi unitate sau de cel puţin 20 de angajaţi/lucrători din unităţi diferite ale aceluiaşi sector de negociere colectivă. Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte normative şi administrative ale autorităţilor administraţiei publice sau hotărâri ale angajatorului/organizaţiilor patronale”, mai arată proiectul.
Iniţiativa legislativă a fost respinsă de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
