Evenimente
Lovitură pentru Guvernul Ciolacu. Comisia Europeană cere suspendarea celei de-a treia tranșe din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro
România nu și-a respectat angajamentele luate în ceea ce privește reforma întreprinderilor de stat, dar şi cele legate de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor. Motiv pentru care Comisia Europeană cere suspendarea tranșei de plată numărul 3, din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.
Comisia Europeană (CE) a aprobat marţi o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse şase jaloane, fiind vorba despre reforme ale guvernanţei întreprinderilor de stat, precum şi de investiţii din domeniul transporturilor şi de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor.
În acest context, Comisia Europeană propune suspendarea parţială a plăţii în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. „Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante, ele primind totodată o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, precizează Executivul comunitar în comunicat.
Potrivit sursei citate, cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.
Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se află stimularea eficienţei energetice în industrie. Astfel, a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
De asemenea, în ceea ce priveşte reforma sistemului public de pensii, a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.
În plus, vor fi investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent în condiţiile în care au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.
Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor şi ţintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic şi financiar (CEF), care are la dispoziţie patru săptămâni pentru a emite un aviz.
În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiţii şi de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziţie o lună pentru a-i transmite Comisiei observaţiile sale.
„În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă şi după evaluarea observaţiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România. În cazul în care, în urma observaţiilor transmise de România, Comisia îşi confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăţi (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre”, se mai arată în comunicatul CE.
Din momentul respectiv, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârşitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea şi va efectua plata cuantumului suspendat, apreciază reprezentanţii CE.
Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi de reforme. Planul va fi finanţat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi şi 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Evenimente
Ciolacu dă 1,2 miliarde de lei pentru 23 de locomotive destinate CFR
Guvernul va aloca 1,2 miliarde de lei pentru modernizarea circulației pe căile ferate. Investițiile presupun achiziția de locomotive, trenuri electrice, dar și modernizarea infrastructurii feroviare.
“Alocăm peste 1,2 miliarde de lei pentru modernzarea transportului public de călători și cumpărăm 23 de locomotive electrice capabile să circule cu 160 de km pe oră și să tracteze până la 16 vagoane de călători.
Investim și în alte nouă trenuri electrice interregionale de lung parcurs. În paralel modernizăm și infrastructura feroviară pe ruta ferată Ploiești-Focșani, o lucrare majoră de peste 143 de km.
Îndeplinim azi una dinprioritățile acestui Guvern, susținut în continuare de alianța PSD-PNL, aceea de a sprijini toate comunitățile țării în a-și derula proiectele de investiții. Alocăm astfel fonduri necesare ca toate primăriile care au solicitat susținere, indiferen de culoarea lor politică să primească banii pentru a continua investițiile în aceste comunități”.
https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fguv.ro%2Fvideos%2F549862107981661%2F&show_text=false&width=560&t=0
Evenimente
Ce salariu este necesar pentru a accesa un credit de 10.000 de euro pe 5 ani: aproape un milion de români nu îndeplinesc criteriile
Pentru mulți români, un credit bancar este o soluție convenabilă pentru a face achiziții importante, fără a scoate o sumă mare de bani dintr-o dată. Însă, accesarea unui credit presupune îndeplinirea unor condiții financiare, inclusiv un venit lunar stabil și suficient de mare pentru a acoperi ratele.
acă dorești să contractezi un credit de 10.000 de euro pe o perioadă de cinci ani, va trebui să ai un venit minim de aproximativ 2.700 de lei lunar. Această sumă acoperă rata lunară, stabilită în funcție de suma împrumutată, dobânda aplicată și perioada de rambursare. În cazul unui credit de nevoi personale, rata lunară include o dobândă anuală de aproximativ 13%, ceea ce înseamnă că suma totală de plată va fi mai mare decât valoarea creditului inițial.
Creditul de 10.000 de euro, inaccesibil pentru aproape un milion de români
Aproximativ un milion de români nu câștigă suficient pentru a putea accesa un credit de 10.000 de euro, pe o durată de cinci ani. Conform datelor recente, aproximativ 760.000 de români sunt remunerați cu salariul minim pe economie net, de 2.363 lei. În urma deciziilor recente de majorare a salariului minim, acesta ar putea crește la 4.100 lei brut, respectiv la 2.430 lei net, însă chiar și cu aceste creșteri, mulți angajați nu vor ajunge la venitul necesar pentru a susține ratele unui credit de 10.000 de euro.
ADVERTISING
Deși creditele bancare reprezintă o soluție financiară de sprijin, accesarea acestora depinde de capacitatea financiară a solicitantului. Creșterea salariului minim poate oferi o ușoară relaxare, însă un număr considerabil de români încă nu îndeplinesc criteriile necesare pentru un astfel de împrumut, fiind astfel limitați în accesarea de soluții de creditare pe termen mediu sau lung.
Evenimente
Supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie, NECONSTITUȚIONALĂ – CCR. Ce se întâmplă cu facturile românilor?
Judecătorii Curții Constituționale au declarat neconstituțional articolul 15 din OUG nr.27/2022, cel care prevede că producătorii de energie electrică, traderii, furnizorii etc. trebuie să plătească o contribuție la Fondul de Tranziție Energetică.
În ședința din data de 7 noiembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis, cu unanimitate de voturi:
– A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.15 și cele ale Anexei nr.6 din OUG nr.27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările și completările ulterioare.
În esență, Curtea a reținut că prevederile legale criticate care impun obligativitatea achitării contribuției la fondul de tranziție energetică de către anumiți producători de energie electrică nesocotesc, în principal, principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, consacrat de art.56 din Constituție, și dispozițiile art.45 din Legea fundamentală referitoare la libertatea economică și libera inițiativă, afectând concurența loială și descurajând producția de energie din surse regenerabile.
-
Evenimenteacum 2 zile
PIB-ul mondial va fi afectat mai mult de schimbările climatice decât se estima iniţial
-
Uncategorizedacum 2 zile
Cum se pot pregăti consumatorii pentru 2025?
-
Uncategorizedacum o zi
SGS lansează impact now pentru sustenabilitate
-
Evenimenteacum 2 zile
PRESA DIN SUA A ANUNȚAT VICTORIA LUI DONALD TRUMP
-
Evenimenteacum o zi
Analiști economici: „Victoria lui Donald Trump ar putea revigora economia mondială”
-
Evenimenteacum o zi
Procesul micii recalculări ar putea fi blocat! Angajații de la Arhivele Naționale amenință cu greva din cauza salariilor mici
-
Evenimenteacum o zi
TU DECIZI! MARIUS LULEA: ”AUR ESTE UN PARTID POLITIC CARE SUSȚINE MEDIUL ANTREPRENORIAL DIN ROMÂNIA”
-
Evenimenteacum 22 de ore
Tarom câștigă bătălia cu WizzAir. Curtea Europeană de Justiție a decis: ajutorul de stat, de 2 milioane de euro, nu încalcă legislația concurenței