Connect with us

Stiri economice

Lecția de macroeconomie. Puncte tari și puncte slabe ale României în Prognoza de toamnă a Comisiei Europene

Publicat

pe

Este şi cazul Prognozei de toamnă a Comisiei Europene din care analizele publicate la intern au extras doar ştirea privind estimarea redusă legată de creşterea economică de 3,6% pentru acest an şi prognoza privind atingerea unui deficit bugetar de 3,3% din PIB. Plus inflaţia. Adică riscurile, punctele slabe.

Citind aceste analize ai impresia că Prognoza de Toamnă a Comisiei Europene nu cuprinde nicio evoluţie pozitivă a economiei, totul se rezumă la scoaterea în evidenţă a riscurilor şi vulnerabilităţilor, la punerea în lumină a unor tuşe negre cu privire la viitor. Analizele sunt incomplete atât prin lipsa punctelor tari ale economiei cât şi prin analiza incompletă, reducţionistă, a vulnerabilităţilor.

Iată de exemplu prima cifră care ne atrage atenţia vis-a-vis de creşterea nesustenabilă, bazată pe consum, în cazul României. Datele Comisiei Europene ne indică în mod clar că la nivelul mediei UE28 consumul privat are o pondere de 55,6% din PIB iar ponderea consumului public de 20,1% din PIB deci în total consumul final a reprezentat în UE în anul 2017 o pondere de 75,7% din PIB. Interesant, nu?

 

Tot în Prognoza de toamnă a Comisiei Europene putem observa care sunt ţările din Zona Euro cu o situaţie nesănătoasă a finanţelor publice, vorbim aici de o asociere ponderi mari ale datoriei guvernamentale în PIB – deficite bugetare structurale ridicate. Sunt cinci ţări cu probleme delicate în 2019: Italia cu un deficit bugetar structural estimat de 3% din PIB potenţial concomitent cu o datorie guvernamentală de 131% din PIB (a doua cea mai mare din UE), Spania, deficit bugetar structural de 3,1% cu datorie de 96,2% din PIB, Franţa cu o estimare de deficit bugetar structural de 2,3% din PIB potenţial suprapus unei datorii de 98,5% din PIB, Belgia deficit bugetar structural de 1,3% din PIB potenţial şi datorie de 99,8% din PIB precum şi Portugalia cu un deficit bugetar structural prognozat la 0,9% din PIB potenţial şi o datorie guvernamentală de 119,2% din PIB.

În raport regăsim şi contribuţia factorilor la creşterea PIB (metoda utilizării, sau a cheltuielilor) în cazul României. Se observă o contribuţie pozitivă a investiţiilor (formarea brută de capital fix – FBCF) în toată perioada 2017-2020, după ce în 2016 aceasta a fost zero.

 

Cât priveşte creşterea economică a României, experţii Comisiei Europene estimează 3,6% pentru anul 2018, sub estimarea CNSP de 4,5%. Având în vedere că România a avut în trimestrul trei din acest an cea mai mare creştere economică din UE şi că anualizat ea se ridică la 4,2% consider plauzibilă prognoza de creştere economică a CNSP.

 

Oricum, se poate observa din tabelul de mai sus că şi cu 3,6%, România ar avea a 9-a cea mai ridicată rată de creştere economică din UE28, pe când cu 4,5% am avea a 4-a cea mai mare rată de creştere economică dintre ţările europene. 3,6% înseamnă de 1,6 ori mai mult decât media de creştere a UE28 iar 4,5% reprezintă mai mult decât dublul mediei de creştere economică la nivel european.

Când vorbim de sustenabilitatea creşterii economice ne referim la comparaţia cu rata de creştere a PIB potenţial care în cazul României se prognozează a fi în 2018 de 4,6% (cu 0,3 puncte procentuale peste prognoza CE din primăvară) şi în creştere consistentă faţă de 2016 când era de 3,6% (detalii în tabelul de mai jos). Ca şi în 2017 şi în 2018 România se află pe locul 3 în UE28 la creşterea PIB potenţial, în 2019 şi 2020 urmând a urca pe un binemeritat loc 2. Creşterea PIB potenţial nu înseamnă decât o creştere calitativă, intensivă, convergenţă sustenabilă, modernizare. Acesta este încă un argument pentru succesul implementării agresive a strategiilor #wageledgrowth şi#newdevelopmentalism în România în perioada 2017-2018 şi gradual în perioada 2019-2020 (când se face transferul către #bigpushinvestiţional).   

 

Vorbind despre nevoia impulsionării puternice a investiţiilor în economie în 2019 şi 2020 vedem că România va avea investiţii publice de 2,8% din PIB, la nivelul mediei UE28 (locul 18 în UE28). Mai mult, la investiţiile totale în economie, experţii Comisiei Europene prognozează pentru anul 2018 o pondere de 4,6% din PIB, locul 13 între ţările UE28.

 

Legat de investiţii şi creşterea economică efectivă dar şi mai mult, de sustenabilitatea creşterii economice, vedem în prognoza de toamnă a CE că nu a existat şi nu va exista risc de supraîncălzire în economia românească, output gap-ul (decalajul dintre producţia efectivă şi cea potenţială), fiind estimat pentru 2018 la 0,5% din PIB potenţial – înseamnă condiţii normale. Doar Italia şi Grecia produc sub potenţial în anul 2018. Interesant, guvernarea din perioada 2017-2018 poate spune că prin implementarea strategiilor de dezvoltare a scos economia românească din decalajul recesionist aferent anului 2016 (output gap de minus 1,1% din PIB potenţial) şi a condus-o spre decalajul expansionist aferent anului 2017 (output gap pozitiv de 1,5% din PIB potenţial) şi în 2018 de 0,5% din PIB potenţial.

 

Finanţele publice arată asimetrii puternice faţă de media UE28 în condiţiile în care ponderea veniturilor bugetare în PIB în România este prognozată la 31,8% în 2018 faţă de media UE28 de 44,8%. Din cauza acestei situaţii, orice creştere de cheltuieli pare mare, oricum România având şi la acest capitol o pondere de 35,1% din PIB estimată pentru 2018, cu mai mult de 10 puncte procentuale sub media UE28 de 45,5% din PIB.

 

 

Un alt punct la care trebuie reflectat este deficitul bugetar estimat de Comisia Europeană la 3,3% din PIB în 2018 în România, chiar dacă sub estimarea aceleiaşi instituţii din primăvară (deficit de 3,4% din PIB). În ciuda estimărilor, România va încheia anul 2018 cu un deficit de sub 3% din PIB, cu 9,5 miliarde lei în plus la veniturile faţă de bugetul initial şi 10,7 miliarde lei în plus la cheltuieli faţă de prevederile bugetare iniţiale, cheltuieli pentru investiţii mai mari cu 40% fata de realizările anului 2017, menţinerea ponderii datoriei guvernamentale la 35% (a patra cea mai mică datorie din UE) şi consolidarea rezervei din Trezorerie (bufferul) la 31 miliarde lei echivalent (acoperă astfel peste 5 luni din necesarul curent de finanţare, peste recomandarea FMI de 4 luni). Cu toate acestea, în 2019 trebuie implementate măsuri eficiente de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare şi raţionalizare a cheltuielilor la bunuri si servicii.

Conform Prognozei de toamnă a Comisiei Europene, după explozia din 2016 (o creştere de 11 ori, de la minus 0,2% din PIB potenţial în 2015 la minus 2,2% din PIB potenţial în 2016, deficitul bugetar structural de 3,3% din PIB potenţial în 2018 se află încă peste ţinta stabilită în cadrul regulii fiscale, însă sub nivelul de anul trecut când a fost estimat la 3,4% din PIB potenţial şi sub nivelul din prognoza de primăvară (3,8% din PIB potenţial). Prin stimularea creşterii PIB potenţial concomitent cu măsuri de creştere a veniturilor la buget este probabil că pe termen mediu România va converge către ţinta angajată. Aceasta dacă va mai exista această regulă fiscală pe termen mediu, puţin probabil dacă ne uităm la propunerile relevante de reformă a regulilor fiscale.

 

Cât priveşte ponderea datoriei guvernamentale în PIB, aceasta este un punct forte în cazul României. Cu o prognoză a CE de 35,1% din PIB, România va avea a cincea cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale în PIB dintre ţările UE28, total sustenabil.

Un număr de 13 ţări din UE 28 vor încălca criteriul datoriei guvernamentale mai mici de 60% din PIB în anul 2018.

Nu în ultimul rând ca importanţă vis-a-vis de discuţia privind soliditatea apartenenţei la valorile integrării europene trebuie să avem în vedere un fenomen puţin observat. România este una dintre cele mai integrate/ deschise economic / comercial către ţările UE, având o pondere a exporturilor de bunuri către UE în total de 72,3% (locul 11 în UE) şi o pondere a importurilor de bunuri din UE în total de 77,1% (locul 5 în UE).

Se confirmă încă o dată – deşi nu mai era nevoie – angajamentul României faţă de clubul european şi prin acest efect puternic de creare de comerţ.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri economice

Cum să rezolvi obligațiile de transparență pentru proiectele UE Simplu, rapid și fără costuri

Publicat

pe

Implementarea unui proiect finanțat din fonduri europene, fie că este vorba despre PNRR, POR sau alte programe operaționale, este o realizare majoră pentru orice antreprenor sau instituție publică. Totuși, dincolo de beneficiile evidente ale finanțării nerambursabile, managerii de proiect se confruntă frecvent cu un labirint birocratic complex. Una dintre cele mai stricte și obligatorii cerințe prevăzute în manualele de identitate vizuală și în contractele de finanțare este asigurarea vizibilității. Orice beneficiar trebuie să informeze publicul larg despre începerea, dar și despre finalizarea proiectului, prin intermediul unor comunicate de presă oficiale publicate în mass-media.

Provocarea administrativă și costurile ascunse

Deși pare o sarcină administrativă minoră la o primă vedere, respectarea acestei obligații poate deveni rapid o sursă de stres și de cheltuieli inutile. În mod tradițional, antreprenorii pierdeau timp prețios căutând publicații dispuse să preia rapid aceste anunțuri. Mai mult, majoritatea ziarelor și portalurilor de știri percep taxe semnificative pentru publicarea unor simple comunicate obligatorii, generând astfel costuri care afectează bugetul companiei. Pe lângă efortul financiar, procesul greoi de aprobare și obținerea unor dovezi de publicare clare (print screen-uri), care să fie validate fără probleme de auditorii europeni, complicau și mai mult pregătirea dosarului de rambursare.

Soluția digitală: AnuntulNational.ro

Pentru a elimina aceste bariere și a sprijini direct mediul de afaceri din România, a fost dezvoltată platforma AnuntulNational.ro. Aceasta reprezintă o soluție digitală modernă, concepută exclusiv pentru a simplifica la maximum acest proces birocratic. Misiunea platformei pleacă de la un principiu corect: transparența cerută de Uniunea Europeană nu ar trebui să devină niciodată o povară financiară sau administrativă pentru beneficiar. Astfel, portalul oferă un serviciu complet de Publicare anunturi fonduri europene gratuit, permițând managerilor de proiect să își îndeplinească obligațiile legale fără niciun cost ascuns, abonament sau taxă de publicare.

Eficiență, rapiditate și conformitate în 3 pași

Modul de funcționare al platformei este extrem de intuitiv și conceput pentru a economisi timp. În mai puțin de cinci minute, întregul proces este finalizat:

  • Pasul 1: Utilizatorul își creează un cont gratuit, selectează județul în care se implementează proiectul, adaugă titlul și încarcă documentul oficial (comunicatul de presă) în format PDF.
  • Pasul 2: Din momentul încărcării, anunțul devine public instantaneu. Nu există timpi de așteptare pentru aprobări manuale; sistemul asociază imediat un URL unic și o dată de publicare oficială.
  • Pasul 3: Cel mai mare avantaj pentru beneficiari este generarea automată a dovezilor de publicare în format PNG. Aceste documente atestă clar prezența online a anunțului și respectă la virgulă cerințele din manualele de identitate vizuală.

Având acces la un instrument dedicat pentru Publicitate gratuita proiecte fonduri europene, antreprenorii își pot redirecționa resursele financiare și energia acolo unde contează cu adevărat: în execuția și succesul afacerii lor.

Nu mai lăsa birocrația să îți încetinească proiectul. Alege varianta modernă, digitalizată și gratuită pentru a bifa cerințele de publicitate obligatorii. Creează-ți un cont chiar astăzi pe AnuntulNational.ro și generează dovezile necesare instant, 100% legal și fără bătăi de cap.

Citeste in continuare

Stiri economice

De la parteneriat la performanță: o nouă serie de lideri români pornește pe drumul spre excelență managerială

Publicat

pe

De

Primele patru zile intensive ale Excellence Management Program – EMP, coordonat de FNTM cu sprijinul RePatriot, au reunit la București o echipă formidabilă de experți în management din România și din străinătate.

O nouă serie de cursanți ai Excellence Management Program (EMP) și-a început călătoria de transformare, pentru ei și pentru organizațiile pe care le conduc. Primele patru zile de lucru intens, în format aplicat, alături de experți de top români și americani, au marcat debutul unui parcurs de nouă luni de construcție a performanței reale.

Programul este parte din Romanian Performance Excellence Program (RPEP), coordonat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), o organizație dedicată de trei decenii transferului de know-how occidental de management în societatea românească. Până acum RPEP  a generat 65 de lideri pregătiți care au impact direct în organizațiile lor, cu sprijinul RePatriot și al partenerilor americani, inspirat din principiile prestigiosului Malcolm Baldrige National Quality Award.

Dr. Steven Hoisington, fost judecător al Malcolm Baldrige National Quality Award și facilitator principal al programului, a subliniat potențialul pe care îl observă la liderii români:

„Am lucrat cu organizații din întreaga lume și pot spune cu convingere: România are oameni excepțional de capabili și o foame autentică de performanță. Ce lipsește uneori nu este talentul, ci sistemul. Tocmai asta oferă modelul Baldrige, un sistem dar nu un cadru prescriptiv rigid. Iar când oamenii potriviți întâlnesc sistemul potrivit, rezultatele nu întârzie.”

Prima sesiune față în față a fost găzduită de Atlantic Council România, un cadru potrivit pentru dialog și colaborare între organizații interesate de performanță și schimb de bune practici. „Atlantic Council România este locul în care astfel de inițiative pot prinde contur. Susținem proiecte care contribuie la dezvoltare și la schimbul de experiență între comunități profesionale diferite. Prin rolul său internațional, Atlantic Council facilitează dialogul și cooperarea între lideri, instituții și organizații din spațiul euro-atlantic, contribuind la construirea unor parteneriate solide și durabile”, a declarat Alex Șerban, Director al Atlantic Council România.

Competiția Romania Performance Excellence Program 2026 este deschisă

FNTM și RePatriot anunță lansarea competiției anuale RPEP 2026. Sunt invitate să aplice organizații din toate sectoarele, companii private, universități, instituții de sănătate, agenții guvernamentale și ONG-uri, indiferent de dimensiune sau stadiu de dezvoltare.

Criteriile Baldrige funcționează ca un instrument de diagnosticare cu impact ridicat și costuri reduse: prin documentarea răspunsurilor și feedback-ul evaluatorilor externi, organizațiile identifică ce funcționează, ce trebuie îmbunătățit și cum pot atinge standarde de clasă mondială. Termenul pentru notificarea intenției de participare: 15 mai 2026 Contact: baldrige@fntm.ro

În luna septembrie va începe studiul noua cohortă ce va fi admisă în programul de tip executive management de nouă luni 2026-2027, coordonat de FNTM.

Programul poartă și o încărcătură simbolică profundă, evocată de Marius Bostan, coordonator al inițiativei, expert în management și antreprenor în serie: „Joseph Juran s-a născut la Brăila și a plecat în America cu visul de a face lucrurile mai bine. A ajuns să fie numit părintele calității în management, omul care a convins lumea că excelența nu este un accident, ci un sistem. Trilogia sa despre planificare, control și îmbunătățire, a schimbat modul în care organizațiile gândesc performanța. De câțiva ani îl aducem mai des acasă. Nu ca un gest simbolic, ci ca o obligație față de ce poate deveni România: o țară unde organizațiile sunt conduse cu aceeași rigoare și ambiție pe care Juran a dus-o în lume. România nu are nevoie de scuze ci are are nevoie de sisteme bune și de oameni care știu să le folosească.”

De la potențial la performanță, acesta este drumul pe care îl construiește programul împreună cu sprijinul Biroului Baldrige din cadrul Departamentului de Comerț al SUA, al Fundației Baldrige, cu sprijinul fostului Ambasador American Adrian Zuckerman, Președinte al Alianța, cu experții voluntari din FNTM, Romanian Business Leaders – Repatriot și cu fiecare lider care alege să intre în acest program.

Reprezentanți ai programului românesc vor participa în acest an la Conferința Quest a Fundației Baldrige de la sfârșitul lunii martie din Baltimore, SUA.

Fundația Națională a Tinerilor Manageri – FNTM este de peste trei decenii o punte de transfer a celor mai bune practici de management occidental în România. FNTM construiește generație după generație manageri capabili să ducă organizațiile românești la un nivel de management performant.

Atlantic Council este un think tank internațional fondat în 1961, cu sediul la Washington, D.C., care promovează cooperarea transatlantică și soluții de politică publică pentru provocări globale. Organizația reunește lideri din guverne, mediul de afaceri și mediul academic pentru dialog și analiză pe teme de securitate, economie, energie și tehnologie. Începând din 2025, Atlantic Council are și un birou permanent la București, care consolidează prezența organizației în regiune și sprijină inițiativele dedicate cooperării euro-atlantice

Mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Stiri economice

Investițiile și adaptarea companiilor devin factori cheie într-o economie în schimbare

Publicat

pe

De

Economia globală trece printr-o perioadă de transformări accelerate, iar companiile sunt nevoite să își regândească strategiile pentru a rămâne competitive. Evoluțiile tehnologice, schimbările în comportamentul consumatorilor și incertitudinile economice creează un mediu în care investițiile și capacitatea de adaptare devin esențiale pentru succesul pe termen lung. În acest context, firmele care reușesc să anticipeze schimbările și să răspundă rapid la noile condiții de piață au șanse mai mari să își mențină poziția și să își extindă activitatea.

Într-o economie aflată într-o continuă evoluție, companiile nu mai pot conta doar pe modele tradiționale de afaceri. Strategiile trebuie ajustate constant, iar investițiile în tehnologie, inovare și dezvoltarea resurselor umane devin elemente decisive pentru creșterea economică.

Transformările economiei globale

Economia mondială este influențată de numeroși factori care schimbă modul în care funcționează piețele. Printre cele mai importante se numără digitalizarea, tranziția energetică, schimbările demografice și nivelul ridicat al datoriilor publice și private. Aceste transformări determină apariția unor noi modele economice și obligă companiile să își regândească strategiile de dezvoltare.

În plus, creșterea economică globală este estimată să rămână moderată în următorii ani, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să fie mai eficiente și mai inovatoare pentru a rămâne competitive.

În acest context, investițiile strategice și capacitatea de adaptare devin instrumente esențiale pentru menținerea stabilității și pentru identificarea unor noi oportunități de dezvoltare.

Rolul investițiilor în dezvoltarea companiilor

Investițiile reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care companiile își pot consolida poziția pe piață. Fie că este vorba despre extinderea capacităților de producție, modernizarea echipamentelor sau dezvoltarea unor produse noi, investițiile pot contribui la creșterea competitivității.

În multe industrii, companiile investesc tot mai mult în tehnologii digitale și în automatizarea proceselor. Aceste investiții pot reduce costurile operaționale și pot crește eficiența, permițând firmelor să reacționeze mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, investițiile în cercetare și dezvoltare pot conduce la apariția unor produse inovatoare sau la îmbunătățirea serviciilor existente. Într-un mediu economic competitiv, inovația devine un factor important pentru diferențierea companiilor.

Adaptarea la schimbările pieței

Pe lângă investiții, adaptarea rapidă la schimbările pieței este esențială pentru succesul unei afaceri. Adaptabilitatea presupune capacitatea unei organizații de a modifica strategiile, procesele și structura internă pentru a răspunde noilor condiții economice.

Companiile care reușesc să identifice rapid schimbările din mediul economic pot profita de oportunități înaintea competitorilor. În același timp, adaptarea eficientă poate reduce riscurile asociate cu fluctuațiile pieței sau cu schimbările legislative.

Un exemplu frecvent este tranziția către comerțul digital. Multe companii care activau exclusiv în mediul fizic au fost nevoite să își extindă prezența online pentru a răspunde cererii consumatorilor.

Tehnologia ca motor al transformării

Tehnologia joacă un rol central în transformarea mediului de afaceri. Automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială oferă companiilor instrumente noi pentru a îmbunătăți procesele interne și pentru a înțelege mai bine comportamentul consumatorilor.

Utilizarea tehnologiilor moderne permite firmelor să optimizeze lanțurile de aprovizionare, să reducă timpul de producție și să îmbunătățească experiența clienților. În același timp, digitalizarea creează oportunități pentru apariția unor modele de afaceri complet noi.

Companiile care adoptă rapid aceste tehnologii pot obține un avantaj competitiv important. În schimb, organizațiile care întârzie să se adapteze pot pierde teren într-o piață tot mai dinamică.

Importanța leadershipului și a culturii organizaționale

Succesul procesului de adaptare depinde în mare măsură de modul în care este condusă organizația. Liderii care înțeleg tendințele economice și care pot lua decizii strategice rapide contribuie la menținerea stabilității în perioadele de schimbare.

În același timp, cultura organizațională are un rol important în modul în care companiile răspund la provocări. O organizație care încurajează inovarea și învățarea continuă poate reacționa mai eficient la schimbările pieței.

Angajații care sunt implicați în procesul de dezvoltare și care au acces la programe de formare profesională pot contribui la crearea unor soluții inovatoare și la îmbunătățirea performanței organizației.

Globalizarea și competiția economică

Globalizarea a intensificat competiția între companii. Firmele nu mai concurează doar cu organizații locale, ci și cu companii din alte regiuni ale lumii. Această competiție globală determină companiile să investească mai mult în eficiență și inovare.

În același timp, globalizarea creează oportunități pentru extinderea pe piețe noi. Companiile care reușesc să își adapteze produsele și serviciile la cerințele diferitelor regiuni pot beneficia de oportunități importante de creștere.

Cu toate acestea, extinderea internațională implică și provocări, precum diferențele culturale, reglementările locale sau fluctuațiile economice.

Importanța informațiilor economice

Într-o economie complexă și dinamică, accesul la informații economice devine esențial pentru luarea deciziilor strategice. Analizele pieței, studiile economice și monitorizarea tendințelor pot oferi companiilor o imagine mai clară asupra mediului în care operează.

Antreprenorii și managerii care urmăresc constant evoluțiile economice pot identifica mai ușor oportunitățile și pot evita riscurile asociate schimbărilor de pe piață. Pentru cei interesați de evoluțiile economice, sociale și politice, pot fi utile și sursele de informare cu știri actualizate, unde sunt analizate frecvent schimbările care influențează mediul de afaceri.

Accesul la informații relevante contribuie la luarea unor decizii mai bine fundamentate și la dezvoltarea unor strategii eficiente.

Un mediu economic în continuă evoluție

Economia modernă este caracterizată de schimbări constante și de o competiție tot mai intensă. În acest context, investițiile și adaptarea rapidă devin elemente esențiale pentru succesul companiilor.

Firmele care reușesc să investească în tehnologii moderne, să dezvolte produse inovatoare și să răspundă rapid la schimbările pieței pot transforma provocările economice în oportunități de dezvoltare. În același timp, leadershipul eficient, cultura organizațională orientată spre inovare și accesul la informații relevante pot contribui la consolidarea poziției unei companii pe piață.

Pe termen lung, capacitatea de a se adapta la un mediu economic în continuă schimbare va continua să fie unul dintre factorii decisivi care separă companiile de succes de cele care întâmpină dificultăți în menținerea competitivității.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE