Financial Times: Duo-ul aflat la conducerea României promite o cale pro-UE dar provocările rămân. ● Daily Express: Merkel se răsteşte la Macron pe măsura înrăutăţirii relaţiilor: „M-am săturat să tot lipesc cioburile!” ● Dnevnik: Borisov: La următoarea mea întâlnire cu Trump vom conveni asupra eliminării vizelor ● Știri pe scurt.
-
Financial Times: Duo-ul aflat la conducerea României promite o cale pro-UE dar provocările rămân
Președintele României a promis o perioadă mai „normală”, pro-UE, după o victorie electorală care oferă partidului său o șansă rară de a trage linie după o perioadă de scandaluri de corupție și conflicte cu Bruxelles-ul.
Klaus Iohannis a câștigat duminică un al doilea mandat de cinci ani, învingând-o cu ușurință pe Viorica Dancilă, candidata din partea partidului social-democrat. Doamna Dancila fusese înlăturată luna trecută din funcția de prim-ministru în urma unui vot de încredere, iar Ludovic Orban, unul dintre aliații domnului Iohannis din partidul Național Liberal, a fost instalat ca premier.
Rezultatele alegerilor sunt o lovitură pentru social-democrați, văzuți ca succesorul partidului comunist român, care a fost la guvernare timp de 20 din cei 30 de ani ai erei post-comuniste, dar a suferit o criză de imagine pe fondul acuzațiilor de corupție. Liviu Dragnea, fostul lider al partidului, a fost condamnat la închisoare în mai, pentru astfel de acuzații.
Faptul că domnul Iohannis și domnul Orban sunt la putere oferă un necesar sentiment de stabilitate, a spus Oana Popescu Zamfir, directorul think-tank-ului Global Focus din București. „Vom avea președinte și guvern care sunt de aceeași parte a baricadei, ceea ce i-ar putea face să mențină puterea mai multă vreme și să fie crească gradul de coerență a deciziilor politice”, a spus ea.
Domnul Iohannis a spus în discursul său de după victorie că adevăratul câștigător a fost „România modernă, România europeană, România normală”.
Cu toate acestea, el și domnul Orban – nicio relație cu Viktor Orban, premierul Ungariei – se confruntă cu o listă lungă de provocări dar și cu o fereastră de timp limitată în care să le adreseze, alegerile locale și generale având loc anul viitor.
Cheltuielile publice și deficitul guvernului au crescut. Țara trebuie să restabilească climatul de predictibilitate pentru investitori și să facă față celei mai mari rate a cheltuielilor sociale din UE, echivalentul a 70% din veniturile publice.
„Prioritățile mele sunt în domeniul economic, să recâștigăm încrederea mediului de afaceri în instituțiile guvernamentale”, a declarat pentru Financial Times, într-un interviu săptămâna trecută, domnul Orban, cel de-al patrulea premier al României în trei ani.
Cu o majoritate parlamentară subțire, guvernul ar trebui să fie „foarte prudent”, a recunoscut el, afirmând că „putem face doar lucrurile care sunt susținute de toți partenerii din Parlament”.
Deficitul va urca probabil la peste 3% în acest an, depășind nivelul permis de normele UE, din cauza creșterii pensiilor și a salariilor din sectorul public impuse de guvernul anterior, a adăugat dl Orban.
„Vom încerca să reducem deficitul cât de mult posibil”, a spus el, menționând că va fi foarte dificil. El a spus că va lucra pentru a convinge Comisia Europeană să ofere țării posibilitatea de a consolida investițiile publice.
Laura Ștefan, analistă a think-tank-ului Expert Forum din București, a declarat: „Agenda populistă a mers mult prea departe și nu știu cât de mult din ea poate fi anulată rapid.”
În medie, angajații din sectorul public sunt plătiți cu 80% mai mult decât lucrătorii din sectorul privat, a declarat Iancu Guda, președintele asociației analistilor financiari din România. „Avem nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea cheltuielilor sociale cu minim 10%, pentru că nu ne putem permite acest lucru”, a avertizat el.
Dl Guda a menționat, de asemenea, că o creștere de 40% a pensiilor, planificată de social-democrați și care urmează să fie implementată anul viitor, ar duce la creșterea deficitului țării la 6% din produsul intern brut.
Social-democrații au săpat o groapă pentru ca partidul domnului Orban „să cadă direct în ea” exact înainte de alegerile locale de anul viitor, a spus doamna Ștefan. Dna Stefan a spus că un alt pas important pentru guvern va fi încercarea de a restabili predictibilitatea și independența sistemului judiciar.
România a fost supusă monitorizării statului de drept de la Bruxelles, iar încercările anterioare ale social-democraților de a dezîncrimina corupția precum și demiterea fostului procuror anti-corupție din țară au provocat unele dintre cele mai mari proteste din țară de la prăbușirea comunismului.
De asemenea, românii speră că mai multă stabilitate va ajuta la reducerea migrației externe. Conform unor statistici, peste 3 milioane din populația de 17 milioane de oameni din România au părăsit țara în ultimul deceniu, o rată a exodului printre cele mai înalte din lume.
-
Daily Express: Merkel se răsteşte la Macron pe măsura înrăutăţirii relaţiilor: „M-am săturat să tot lipesc cioburile!”
Angela Merkel a lansat un furios atac la adresa lui Emmanuel Macron, afirmând că „s-a săturat să tot adune cioburile”, iar tensiunile dintre cei doi emblematici lideri din UE se apropie de punctul culminant.
Într-o izbucnire nervoasă, semn al luptei franco-germane pentru putere la vârful UE, Angela Merkel s-a răstit la Emmanuel Macron, declarând: „Înţeleg dorinţa ta de a zdruncina politica, dar m-am săturat să tot lipesc cioburile. Tot timpul eu trebuie să stau mai întâi să lipesc ceştile sparte pentru ca să putem discuta după aceea şi să bem un ceai împreună”.
La începutul acestei luni, preşedintele francez şi-a iritat din nou aliaţii din străinătate, avertizând că lipsa de iniţiativă face ca alianţa militară a NATO să se afle în „moarte cerebrală” şi întrebându-se dacă angajamentul de apărare colectivă rămâne încă valabil.
La o conferinţă de presă avută împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dna Merkel a spus: „Preşedintele francez a folosit nişte cuvinte dure. Nu sunt de aceeaşi părere. Nu cred că o asemenea ieşire dură e necesară, chiar dacă avem probleme, ne putem înţelege”.
Dar, în cele din urmă, dna Merkel a răbufnit cu ocazia unui dineu prilejuit de împlinirea a 30 de ani de la căderea Zidului din Berlin, după cum relatează The New York Times, cel care a pomenit declaraţia cu „ceaşca de ceai spartă”.
Dl Macron a încercat să se apere, afirmând că el nu se poate duce la Londra să participe la summitul NATO şi să pretindă că, în Siria, SUA şi Turcia au acţionat în interesul tuturor membrilor. „Nu pot asta acolo şi să mă comport ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat”, a spus preşedintele francez.
Referindu-se la această confruntare, Norbert Röttgen, fruntaş al Uniunii Creştin-Democrate (UCD) a dnei Merkel şi vicepreşedinte al comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, l-a apărat pe cancelarul german. În ziarul german Bild, el a declarat: „Asta nu ajută la nimic. Trebuie să readucem relaţiile cu Franţa pe o traiectorie constructivă”. „Pentru asta, noi nu trebuie să așteptăm mereu propunerile lui Macron, ci trebuie să avem propunerile noastre sau măcar una”, a mai spus Röttgen.
Dar ultima ieşire a dnei Merkel e semnul cel mai grăitor al relaţiilor încordate dintre Franţa şi Germania, tensiuni care par să fi crescut şi mai mult înaintea summitului NATO de luna viitoare.
Claudia Major, analist pentru probleme de securitate la Institutul German pentru Relaţii internaţionale şi Securitate, a făcut în The New York Times următoarea declaraţie: „N-am mai văzut de multă vreme nişte relaţii franco-germane care să fi ajuns la un nivel atât de scăzut”.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a ripostat şi el în urma declaraţiilor dlui Macron, avertizând că orice tentativă de a pune sub semnul întrebării garantarea apărării colective, aşa cum este ea prevăzută în Tratatul NATO, reprezintă o ameninţare la viitorul UE şi la cel al alianţei militare.
În Financial Times, el a spus că atacul preşedintelui francez la adresa NATO este „periculos”. Dl Morawiecki a subliniat că NATO este „cea mai importantă alianţă din lume atunci când se pune problema menţinerii libertăţii şi păcii. Cred că îndoielile preşedintelui Macron legate de angajamentul NATO pe tema apărării reciproce îi poate face pe ceilalţi aliaţi să se întrebe dacă nu cumva Franţa este cea care se gândeşte dacă să îl mai respecte. Cred că încă ne mai putem aştepta ca Franţa să continue să îşi achite obligaţiile. Franţa cheltuieşte pentru apărare sub 2% din PIB. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte din cadrul NATO nu arată aşa cum dorim. Nu cred în lipsa angajamentului SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă în lipsa reciprocităţii din partea unor aliaţi europeni”, a mai spus premierul polonez.(RADOR)
-
Dnevnik: Borisov: La următoarea mea întâlnire cu Trump vom conveni asupra eliminării vizelor
Sunt convins că regimul de vize pentru Bulgaria va fi ridicat, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov, în direct, pe pagina sa de Facebook, după ce s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Potrivit premierului, la următoarea ședință, cei doi vor conveni asupra eliminării vizelor pentru bulgari.
„De mult nu mă mai emoţionez la astfel de întâlniri, nu este pentru prima dată. Președintele Trump a mulțumit asociației de golf care i-a oferit un card de membru de onoare. Cred că el va veni în Bulgaria, iar următoarea noastră întâlnire va avea ca subiect ridicarea regimului de vize pentru bulgari. A înțeles că va rămâne în inimile bulgarilor dacă va face acest gest. Președintele Trump mi-a promis că va lucra foarte intens pentru eliminarea vizelor”, le-a spus Borisov reporterilor, afirmând că vicepreședintele Mike Pence va vizita cu siguranță Bulgaria.
Despre scandalul de spionaj din Bulgaria
Borisov a mai spus că a discutat cu Trump despre scandalul de spionaj din Bulgaria. Premierul a recunoscut că nu a reuşit să-i explice președintelui american cum, în cazul unor acuzații de spionaj existente, un judecător bulgar i-a permis președintelui Mișcării Naționale Rusofili, Nikolai Malinov, să călătorească în străinătate, chiar în Rusia, unde a primit o decoraţie de la Vladimir Putin.
„Pentru serviciile de informaţii și Ministerul de Interne răspund eu, dar sistemul judiciar este independent. Toate acestea au făcut o impresie bună”, a spus Borisov.
Malinov, pe lângă o garanție financiară pentru eliberarea sa din arest, după ce i-a fost formulată acuzaţia, a avut şi interdicţie de a părăsi țara. După o cerere a sa, instanța i-a permis să meargă în Rusia pentru trei zile, pentru a primi decoraţia. Această permisiune a instanței l-a determinat pe procurorul general bulgar Sotir Ţaţarov să întrebe de ce instanța în cauză nu a solicitat opinia Parchetului înainte de a se pronunța.
Omul de afaceri Trump a realizat imediat despre ce este vorba
Potrivit lui Borisov, Donald Trump și-a dat seama că proiectul de construcție al Centralei de la Belene este foarte bun. De aceea, săptămâna viitoare experții nucleari americani vor veni în Bulgaria pentru a vedea toată infrastructura atât la Belene, cât și la Kozlodui.
Centrală Nucleară Belene este o centrală 100% bulgărească. Nu pot începe să fac reactoare americane și să arunc două reactoare cu totul noi. Bulgarii vor începe să mă bată cu pietre. Președintele Trump este om de afaceri și a înțeles imediat despre ce este vorba”, a adăugat Borisov.
Potrivit unei alte publicații bulgare, Kapital, întâlnirea celor doi lideri a fost una „fără surprize”. Aceasta este cea mai scurtă definiție a întâlnirii de lucru între premierul bulgar Boiko Borisov și președintele SUA, Donald Trump. Declarațiile oficiale ale ambelor părți au confirmat așteptările preliminare cu privire la principalele subiecte ale întâlnirii:
– mulțumiri pentru achiziționarea aeronavelor militare F-16
– promovarea eforturilor pentru diversificarea energiei, prin crearea condițiilor de acces la gaz lichefiat american și, eventual, achiziționarea de combustibil nuclear american pentru Centrala Nucleară de la Kozlodui
– încurajarea acțiunilor de scoatere la lumină a unei părți din rețeaua de spionaj rusă din Bulgaria
– critică blândă privind corupția și libertatea presei
Înainte de a începe discuţia între patru ochi, presa a fost primită în Biroul Oval, unde Trump a lăudat Bulgaria pentru că a cumpărat avioane de luptă F-16 Block 70. „Bulgaria cumpără excelente arme americane, cele mai bune din lume”, spune preşedintele american şi a dat ţara drept exemplu pentru Germania, după ce premierul Borisov a declarat că Bulgaria cheltuieşte peste 3% din PIB pentru apărare, ceea ce este mai mult decât insistenţele lui Trump ca statele din NATO să aloce 2% din PIB pentru cheltuieli militare.
Președintele american a subliniat relațiile bune dintre cele două țări și a spus că şi problema vizelor va fi discutată la cererea premierului bulgar. După întâlnire, Borisov a vorbit în afara teritoriului Casei Albe pentru mass-media bulgară despre discuţiile sale cu Trump. Potrivit acestuia, documentul elaborat în urma acestora va arăta că Bulgaria și SUA împărtăşesc aceleași valori în toate domeniile, inclusiv libertatea presei și statul de drept. De asemenea, în document se va menţiona că Bulgaria va fi un hub strategic de gaze pentru țările vecine și regiune. „Dacă noi nu suntem centrul balcanic de comercializare a gazelor, cum să le explic bulgarilor că Grecia și Turcia pot, iar noi nu putem. Și el îmi strigă: „Aveți absolută dreptate”, a relatat premierul bulgar această parte din discuţia sa cu Donald Trump.
„Toți cei care au crezut că venim aici să ne spună: „Nu, nu, nu, nu”, s-a întâmplat exact contrariul”, a spus Borisov, adăugând că „au dedicat 15 minute subiectului Belene”. „Potrivit premierului bulgar, el l-a convins pe președintele SUA că proiectul privind Centrala de la Belene este foarte bun, prezentându-l mai degrabă ca bulgăresc, nu ca unul rusesc.
Potrivit lui Borisov, pe parcursul conversației, niciunul dintre ei nu a menționat Rusia într-un context negativ. „Nu am spus nici măcar o dată cu președintele Trump un cuvânt negativ împotriva unei țări terțe. Dacă există un spion, îl prindem și îl alungăm din Bulgaria”, a explicat premierul. Întrebat dacă au discutat în mod special despre influența Rusiei, Borisov a spus: „Am discutat nu numai despre influența Rusiei, ci și despre cea a Turciei, Chinei, Uniunii Europene”.
În ceea ce privește vizele, Borisov și-a exprimat convingerea că vor fi ridicate la următoarea întâlnire cu șeful statului american. Aceasta este a doua sa vizită oficială la Casa Albă – după întâlnirea cu președintele Obama în urmă cu șapte ani. Înainte de discuțiile de la Casa Albă, Borisov a avut întâlniri cu Shari Bryan, vicepreședintele Institutului Național Democrat al SUA, precum și cu președintele Institutului Republican Internațional, Daniel Twining. Conform informaţiilor ziarului „24Chasa”, premierul bulgar a discutat cu ei și despre opțiunile pentru furnizarea de gaz lichefiat american în Bulgaria, securitatea în regiunea Mării Negre, precum și problema rețelelor de spionaj rusesc în Balcani.
În declarația comună oficială, publicată după întâlnirea dintre Borisov și Trump, se mai arată că „Statele Unite încurajează Bulgaria să continue să combată corupția care subminează încrederea în instituțiile publice și creșterea economică”. O atenție deosebită se acordă, de asemenea, libertății mass-media: „Statele Unite susțin cu tărie libertatea mass-media pretutindeni în lume, deoarece presa liberă este importantă pentru țările democratice și încurajează Bulgaria să păstreze în continuare libertatea mass-media”. (RADOR)
Știri pe scurt:
- Din Belgia, Le Soir scrie că de la realegerea preşedintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat de cinci ani, „proeuropenii văd orizontul limpezindu-se în România”. În aceeaşi notă, Christian Science Monitor îşi dedică editorialul scrutinului din România. Sub titlul „Europa câştigă o mare bătălie anticorupţie”, publicaţia americană apreciază că „la alegerile de duminică, România a demonstrat cum poate realiza o ţară europeană un progres solid, fie el şi intermitent, spre o guvernare onestă – cu ghionturi frecvente” din partea Bruxelles-ului.
- Coditianul american Chicago Tribune lărgeşte aria de explorare şi, la 30 de ani de la căderea Cortinei de Fier, încearcă să se lămurească dacă fericirea resimţită în 1989 de est-europenii care „s-au scuturat de cârmuirea sovietică şi de propriii lor potentaţi comunişti” s-a tradus în beneficii reale. Şi constată că deşi „cele mai multe ştiri din regiune sunt acum sumbre – cu naţionalism de extrema dreaptă în estul Germaniei acum reunificate, guverne autoritare în Polonia şi Ungaria, corupţie în Cehia, probleme economice şi exod de creiere în România şi Bulgaria”, „revoluţia nu a eşuat”. De fapt, „chiar dacă central-europenii au rămas în continuare în urma Vestului, ei tot o duc mai bine decât înainte în plan economic”, „pot călători liber în străinătate şi pot vorbi liber” şi deşi „uneori se dovedesc membri incomozi ai NATO sau UE, rămân ferm ancoraţi în ambele blocuri”, în vreme ce „principala ameninţare la adresa acestor organizaţii nu provine de la noii membri central-europeni, ci de la politica „America mai întâi” a administraţiei Trump”, reliefează ziarul din Chicago.
- Un alt ziar american, New York Times priveşte dincolo de graniţele Uniunii Europene, spre Republica Moldova care „urmărind să obţină un împrumut de la Rusia, şi-ar putea ‘suspenda’ cooperarea cu FMI”, după cum afirmă noul premier de la Chişinău. „Declaraţiile şi acţiunile lui Ion Chicu, între care şi vizita făcută la Moscova săptămâna trecută”, explică jurnalul american, „indică probabil o cotitură care readuce (ţara) în sfera de influenţă a Rusiei, după ce anteriorul guvern prooccidental al Moldovei a fost înlăturat în 12 noiembrie printr-o moţiune de cenzură, la doar cinci luni după ce preluase puterea promiţând să lupte cu corupţia”.
- Între temele care se menţin de ceva vreme în atenţia presei străine figurează situaţia din Hong Kong. După „o perioadă de relativă tăcere” a autorităţilor chineze ulterior pierderilor decisive suferite de aliaţii regimului central în alegerile locale din Hong Kong, Beijingul pune rezultatul scrutinului pe seama „intervenţiei străine”, scrie Wall Street Journal. Concret. „Beijingul acuză Washingtonul de intervenţie în afacerile sale interne”, rezumă Financial Times. Iar Le Monde evidenţiază că „şefa administraţiei din Hong Kong, Carrie Lam îşi face mea culpa”, dar „nu răspunde celor cinci revendicări ale protestatarilor, inclusiv instituirea sufragiului universal”. De altfel, „ziarele din China continentală au păstrat tăcerea asupra acestor alegeri locale, doar ediţiile destinate străinătăţii vorbind despre un vot ‘falsificat’ favorabil taberei democratice”, reliefează cotidianul parizian.
- Multe din marile cotidiane internaţionale informează şi despre raportul ONU privind efectele schimbării climatice. Studiul „avertizează că temperaturile la nivel mondial sunt pe cale să crească cu nu mai puţin de 3,9 grade Celsius până la sfârşitul secolului”, faţă de nivelul preconizat de 1,5 grade care ar asigura o minimă protecţie a mediului în care îşi duc viaţa oamenii, relatează Washington Post. „După un deceniu pierdut”, după cum punctează Le Monde, „statele ar trebui să-şi reducă drastic emisiile de carbon, cu 7,6% anual între 2020 şi 2030 dacă vor să oprească încălzirea globală la un prag suportabil”. Însă The Guardian observă că „Parlamentul European este împărţit în privinţa declarării unei urgenţe climatice” înainte de summitul crucial al ONU care va avea loc săptămâna viitoare. Mai hotărâţi, 300 de elevi din zece ţări europene „conferă drepturi planetei”, relatează Liberation, cu precizarea că tinerii prezintă miercuri în Parlamentul European o declaraţie care vizează între altele combaterea poluării, prezervarea oceanelor, contracararea poluării luminoase şi a despăduririi – cu solicitarea de a fi ratificată.
- Iar cotidianul american USA Today informează că un nou studiu arată că adulţii activi din Statele Unite „mor într-un ritm îngrijorător”. Fenomenul „distinct american”, care „nu are cauze uşor de perceput sau soluţii simple”, afectează forţa de muncă din cea mai mare putere a lumii, marcată de supradoze de droguri, sinucideri şi boli cronice şi fiind în acelaşi timp silită să facă faţă stresului determinat de probleme economice”, scrie cotidianul american. (RADOR)
