Evenimente
PNRR-ul României se prezintă ca o ciorbă proastă, în care Ghinea a băgat de toate, inclusiv sondaje, nenică/O rușine – Ziarul Incisiv de Prahova

Iata ca ce dezvaluiam acum un an se adevereste! Abuzul in drepturile si libertatile cetatenilor aplicat de catre decidentii executivului asupra cetatenilor in perioada martie-iulie 2020, ar trebui sa fie drastic sanctionat de cei in drept, in principal de catre Parchetul General cu atributii constitutionale si legale in acest sens!
Oricum e un inceput timid de revenire la statul de drept, precizeaza expertul SRI, col (R) Ion Dedu!
Reamintim: carantina Covid-19 din Romania a fost ilegala din martie pana in iulie 2020. Judecatoria Brasov a desfiintat un dosar penal in care un barbat a fost acuzat de zadarnicirea combaterii bolilor: „Masura carantinarii nu poate rezulta din vointa unilaterala a unei autoritati, ci trebuie sa decurga din lege… Nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate din ratiuni de sanatate publica”, conform dezvaluirilor celor de la Lumea Justitiei.
Precizam ca Incisiv de Prahova a dezvaluit de la inceput, pe lege, ca aceasta carantinare este ilegala!
Concret, barbatul trimis in judecata a revenit in 31 martie 2020 in tara din Suedia, si a intrat in izolare. In 11 aprilie 2020, politistii au constatat ca acesta nu se afla la adresa de domiciliu, astfel ca, in momentul in care organele au ajuns la adresa la care barbatul a declarat ca se va autoizola au constatat lipsa acestuia. Dupa circa 15 minute, conform sentintei pe care o prezentam in exclusivitate, barbatul a revenit la adresa de domiciliu, motivand ca s-ar fi aflat intr-o anexa a imobilului.
In urma acestei „razii”, politistii au sesizat Directia de Sanatate Publica, care a dispus introducerea in carantina a acestuia pentru 14 zile la caminul unui liceu din localitate. Ulterior, barbatul a fugit din acest centru, astfel ca a fost trimis in judecata pentru combaterea zadarnicii bolilor.
Puscarie ilegala
Judecatoria Brasov a desfiintat insa rechizitoriul procurorilor si a scos la iveala abuzul facut de regimul Iohannis. Instanta a retinut in sentinta de achitare ca desi a existat o actiune de sustragere de la masura carantinei, instanta apreciaza ca acestei fapte nu i se pot conferi valente penale, atata vreme cat „nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate din ratiuni de sanatate publica”.
Judecatorul a aratat in hotararea sa ca la data la care inculpatul a fost introdus in carantina si a parasit spatiul amenajat cu aceasta destinatie, nu erau trasate, la nivelul legislatiei primare, masurile pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de pandemia de COVID-19, reglementare care sa se completeze cu legislatia secundara deja existenta, si nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate a persoanei din ratiuni de sanatate publica. Aceasta reglementare a fost introdusa abia in 21 iulie 2020! Ceea ce face ca masura carantinarii fortate a cetatenilor, din simplul ordin al autoritatilor, precum si dosarele penale constituite pentru combaterea zadarnicirii bolilor sa fie lipsite de temei in perioada martie-iulie 2020.
„Obligarea inculpatului la masura carantinarii constituie o privare de libertate”, a punctat Judecatoria Brasov.
Iata pasaje din sentinta Judecatoriei Brasov, pe care o publicam integral la finalul articolului:
„Desi a existat o actiune de sustragere de la masura carantinei, instanta apreciaza ca acestei fapte nu i se pot conferi valente penale. (…)
Situatia premisa pentru a se retine infractiunea prevazuta prin dispozitiile art. 352 alin. 1 C.pen. este transpusa in preexistenta unor dispozitii obligatorii in materie de preventie si incalcare intentionata sau din culpa a acestor dispozitii. Prin diferite acte normative (ordonante militare, ordonante de urgenta), Guvernul Romaniei a dispus luarea unor masuri apreciate drept necesare pentru prevenirea raspandirii virusului SARS Cov 2 in Romania, fiind impuse, gradual, mai multe restrictii privind dreptul de circulatie ori de intrunire a cetatenilor.
Prin Ordinul nr. 414/11.03.2020 al Ministrului Sanatatii, modificat la data de 25.03.2020, au fost stabilite modalitatile de carantinare, izolare si internare a persoanelor suspecte de infectare cu acest tip de coronavirus sau care s-au intors din tari in care pandemia afectase un numar important de persoane, considerate rosii sau galbene, in functie de numarul de persoane confirmate ca avand COVID-19.
Dispozitiile art. 1 alin. 3 lit. a) din Ordinul nr. 414/11.03.2020 al Ministrului Sanatatii, conform carora masura izolarii la domiciliu se instituie asupra persoanelor care au calatorit in ultimele 14 zile in localitati din zonele afectate de COVID-19, altele decat cele cu transmitere comunitara extinsa (zona galbena), s-au aplicat in cazul inculpatului, ce a revenit pe teritoriul Romaniei la data de 31.03.2020 din Suedia. In baza prevederilor art. 3 din Ordonanta Militara nr. 4, pe fondul nerespectarii conditiilor izolarii la domiciliu, inculpatul a fost introdus in carantina pentru o perioada de 14 zile, cu suportarea cheltuielilor aferente. Prin adresa remisa la dosarul cauzei de catre Directia de Sanatate Publica a Judetului B_____ (f. 22), s-a reliefat maniera de aplicare a prevederilor din actele normative indicate in cazul inculpat (…).
Prin decizia nr. 458 din data de 25.06.2020, publicata in M. Of. nr. 581/2.07.2020, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si a constatat ca dispozitiile art. 25 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 95/2006 si ale art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 11/2020 sunt neconstitutionale. Art. 25 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 statueaza ca masurile privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, precum si bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii. Conform art. 8 alin. 1 din O.U.G. nr. 11/2020, in cazul epidemiilor/pandemiilor sau situatiilor de urgenta de sanatate publica internationale declarate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, daca exista un risc iminent pentru sanatatea publica, cu respectarea Regulamentului sanitar international (2005), la propunerea Grupului tehnic de experti ai Ministerului Sanatatii, ministrul sanatatii instituie carantina pentru persoanele care… din zonele afectate, ca masura de prevenire si limitare a imbolnavirilor. (…).
Instanta constata ca la data la care inculpatul a fost introdus in carantina si a parasit spatiul amenajat cu aceasta destinatie, nu erau trasate, la nivelul legislatiei primare, masurile pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de pandemia de COVID-19, reglementare care sa se completeze cu legislatia secundara deja existenta, si nu se afla in vigoare un cadru legal primar pe care sa se intemeieze restrangerea sau privarea de libertate a persoanei din ratiuni de sanatate publica. Obligarea inculpatului la masura carantinarii constituie o privare de libertate, prin raportare la o ________ factori precum tipul, durata, efectele si maniera de implementare a masurii respective, iar afectarea drepturilor sau a libertatilor fundamentale nu se poate realiza decat prin lege, ca act formal al Parlamentului. Actele dosarului intaresc ipoteza conform careia inculpatul nu a fost de acord cu masura carantinarii sale si acesta a fost motivul pentru care a fugit din centrul in care fusese introdus, intentie comunicata de inculpat in prealabil martorilor.
In acelasi timp, inculpatul nu a avut posibilitatea contestarii in justitie a masurii detentiei de ordin medical social, planand un dubiu cu privire la nesocotirea carantinei in situatia in care inculpatul ar fi avut o cale efectiva de a contesta legalitatea si temeinicia masurii in discutie in fata unei instante independente si impartiale.
In esenta, inculpatul nu a beneficiat de nicio garantie edictata printr-o dispozitie legala primara pentru respectarea dreptului sau fundamental la libertate. De asemenea, la data adoptarii conduitei ce se reproseaza inculpatului prin rechizitoriu, nu erau stabilite printr-o lege care sa respecte exigentele de claritate si previzibilitate conditiile de instituire si de incetare a carantinei, formele pe care aceasta masura le poate imbraca si procedura ce se impune a fi parcursa in functie de situatia in care se afla persoana supusa acestei masuri.
Ulterior, legiuitorul s-a aliniat cerintelor constitutionale si internationale si a fost adoptata Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, care a intrat in vigoare la data de 21.07.2020 si in cuprinsul careia se expliciteaza notiunea de carantina, se prevad situatiile in care se poate institui carantina persoanelor, pasii procedurali ce trebuie urmati, necesitatea confirmarii deciziei de carantinare a persoanei de catre un medic sau de organele de control si posibilitatea contestarii masurii de catre persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim in fata instantei”. (Cristina T.).
Evenimente
BOGDAN IVAN: ”DACĂ NU REDESCHIDEM CENTRALELE PE CĂRBUNE, LA IARNĂ RISCĂM SĂ INTRĂM ÎN BLACKOUT”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, trage un semnal de alarmă vizavi de închiderea pe bandă rulantă a centralelor pe crăbune. Ministrul spune că, la iarnă, când consumul de energie crește foarte mult, România riscă să intre în blackout.
„Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producţie de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situaţia de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la un post TV.
„Există riscul ca în perioada de iarnă, când avem o cerere foarte mare de energie într-o perioadă geroasă, când e posibil să fie o furtună de zăpadă în care să nu avem producţie deloc pe eolian sau solar, să ajungem în situaţie de blackout”.
Dacă păstrăm centralele pe cărbune, ne amendează UE cu 2 miliarde de euro
Dacă România decide să păstreze centralele în funcţiune, „riscăm o penalitate de aproximativ două miliarde de euro din partea Comisiei Europene”, spune Ivan.
Pentru a redeschide negocierile cu Comisia Europeană, ministrul a comandat un studiu tehnic.
„Am comandat împreună cu cei de la Transelectrica un studiu al unei companii autorizate internaţional, care a avut şase mii de pagini, făcut rapid în trei luni de zile”.
„Studiul a adus evidenţe tehnice în care am arătat riscul pe care România îl are. Aşa am reuşit să-i conving să redeschidă discuţia. Discuţie pe care de doi ani au refuzat să o poarte cu România”, a precizat Ivan.
Blackout-ul „este unul dintre cele patru scenarii pe care specialiştii în acest studiu l-au evidenţiat. Nu o spun eu, că aşa cred eu sau că am vorbit cu cineva stând la o cafea”, a subliniat ministrul.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
ELON MUSK, PRIMUL OM A CĂRUI AVERE A TRECUT PRAGUL DE 500 DE MILIARDE DE DOLARI
Averea miliardarului Elon Musk, CEO Tesla și SpaceX, a depășit miercuri, pentru scurt timp, pragul istoric de 500 de miliarde de dolari, potrivit clasamentului Miliardarii în timp real al revistei Forbes, citat de AFP.
Valoarea netă a averii lui Musk a atins 500,1 miliarde de dolari, înainte de a scădea la 499,1 miliarde de dolari. Pe lista Forbes, Musk este urmat de Larry Ellison (Oracle), cu 350,7 miliarde de dolari, și de Mark Zuckerberg (Meta), cu 245,8 miliarde de dolari.
Antreprenorul născut în Africa de Sud a absolvit Universitatea din Pennsylvania și a abandonat studiile la Stanford, dedicându-se afacerilor. În 1999 a vândut o companie de software către Compaq pentru peste 300 de milioane de dolari. Ulterior, a fondat o companie care a fuzionat cu PayPal, iar în 2002 a lansat SpaceX, iar un an mai târziu s-a alăturat Tesla.
Recent, consiliul de administrație Tesla a propus un nou plan de remunerare pentru Musk, care ar putea primi acțiuni în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, dacă producătorul auto va atinge o serie de obiective ambițioase de performanță.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
INS: RATA ȘOMAJULUI A URCAT LA 5,9% ÎN LUNA AUGUST
Aproape jumătate de milion de români nu au loc de muncă: rata șomajului a urcat la 5,9% în august, față de 5,8% în luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică.
Rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 6,2% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,5% în cazul celor de sex feminin).
„Reține în continuare atenția nivelul ridicat, de 23,5%, al ratei șomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), înregistrat în perioada aprilie – iunie 2025”, au transmis reprezentanții INS.
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4,7% pentru luna august 2025 (5% în cazul bărbaților și 4,5% în cazul femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75,7% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2025.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Companiiacum 2 zile
REVOLUȚIA REPARAȚIILOR DE ROBOȚI ASPIRATORI
-
Evenimenteacum 2 zile
RĂCIREA BRUSCĂ A VREMII A URCAT EXPLOZIV PREȚUL ENERGIEI ȘI GAZELOR. ROMÂNIA, A DOUA CEA MAI SCUMPĂ DIN UE
-
Uncategorizedacum 2 zile
Axis Communications: două zile de inovație și colaborare în industria de securitate alături de partenerii de tehnologie
-
Companiiacum 2 zile
Două echipaje RedLotus Sailing au urcat pe podiumul Bosphorus Cup. Ostwind, condus de Andrei Nicolescu, a ocupat locul I la categoria ORC C
-
Evenimenteacum o zi
Situație incredibilă la CFR Călători. Zeci de locomotive electrice ar putea rămâne în gări, din cauza datoriilor.
-
Companiiacum o zi
Transformă recenziile în clienți: cum recenziile de 5 stele îți cresc credibilitatea și vizibilitatea online
-
Evenimenteacum 2 zile
IRCC CREŞTE LA 6,06% | Realitatea Financiară
-
Evenimenteacum 2 zile
Nicușor Dan a retrimis în Parlament legea care propune scutirea de impozit pentru veniturile din criptomonede. Ce l-a nemulțumit pe președinte?