Connect with us

Stiri economice

Statul ne condamnă să construim ilegal

Publicat

pe

Concret, un român care vrea să construiască legal o casă cu etaj are nevoie, pe lângă muncitori, de următorii specialişti: proiectant arhitectură, proiectant structură, proiectant instalaţii, verificatori de proiecte pe cele trei domenii, uneori expert tehnic, auditor energetic, apoi, în execuţie, diriginte de şantier, responsabil tehnic cu execuţia, şef de şantier, responsabil cu controlul calităţii şi, peste toţi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). În plus, mai sunt ceruţi responsabili cu protecţia muncii şi responsabili cu prevenirea şi stingerea incendiilor.

„În domeniul construcţiilor civile, de la o casă cu parter şi etaj şi până la un bloc de locuinţe, este necesară contribuţia acestor specialişti. Legal nu se poate construi fără aceşti factori implicaţi“, spune Cezar Petre, preşedintele Colegiului Tehnic al Diriginţilor de Şantier.

Implicarea acestor specialişti în procesul de execuţie şi de recepţie a lucrărilor de construcţie este cerută, în principal, de legea 10 privind calitatea în construcţii şi legea 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. De atestările profesionale se ocupă, cu precădere, două instituţii ale statului: Ministerul Dezvoltăţii, care certifică verificatorii de proiecte, experţii tehnici şi auditorii energetici, şi ISC, care se ocupă de diriginţii de şantier şi resonsabilii tehnici cu execuţia. Proiectanţii pot profesa doar pe baza unei diplome de inginer.

„În ultimii trei ani am cerut constituirea unei entităţi în cadrul unui minister care să gestioneze responsabil reglementările tehnice din sectorul construcţiilor. Departamentul care funcţionează acum în Ministerul Dezvoltării, cu o mână de oameni, este insuficient. Nu are capacitatea să răspundă problemelor şi observăm, în ultimii ani, apariţia unei suprareglementări tehnice pe sectorul construcţiilor. Mă refer la avizarea anumitor specialişti. De multe ori aceste reglementări nu pot fi respectate în mod obiectiv“, a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedinte Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii.

În afara legii

 

Registrele ISC evidenţiază imposibilitatea respectării legii. În România există 81 de responsabili tehnici cu execuţia instalaţiilor electrice autorizaţi. Mai clar, în 20 judeţe nu există niciun astfel de specialist, în alte nouă există câte unu, în timp ce în Bucureşti sunt grupaţi o treime dintre ei.

Numărul responsabililor cu instalaţiile termice, sanitare şi de ventilaţie/climatizare este şi mai mic, respectiv 68 de persoane, dintre care un sfert în Bucureşti. Şi în cazul acestei specialităţi, jumătate din judeţele ţării sunt neacoperite, iar în opt dintre ele este câte o singură persoană autorizată. Aceşti specialişti ar trebui să verifice anual zeci de mii de şantiere la nivel naţional.

Lucrurile nu stau mai bine nici în cazul disciplinelor care, în aparenţă, au suficienţi oameni pregătiţi. În evidenţele ISC figurează 14.788 de diriginţi de şantier autorizaţi, însă şeful reprezentanţei lor profesionale spune că doar aproximativ 1.700 practică efectiv această meserie.

„Acum se construieşte ilegal sau la limita legii. În ultima perioadă, se respectă o parte din procedură, iar restul se omite. Adică nu sunt implicaţi în proces toţi specialiştii. Este rău acest lucru“, constată Cezar Petre.

Siguranţa cetăţenilor depinde de implicarea acestor specialişti în procesul de construcţie. Astăzi, Petre spune că, în cazul unei probleme, vina se aruncă de la un specialist la altul. Lipsa lor poate duce chiar şi la morţi, cum a fost în cazul porţii de intrare în Timişoara, care s-a prăbuşit peste un şofer. În cazul acestei lucrări din bani publici, inspectorii ISC au constatat lipsa cărţii tehnice, lipsa urmăririi curente în exploatare, lipsa proiectului verificat pentru ultimele lucrări de intervenţie, lipsa dirigintelui de şantier, lipsa avizelor şi acordurilor, inclusiv al ISC, lipsa verificării execuţiei pe faze, nerespectarea măsurilor din expertiza tehnică şi recepţionarea lucrărilor cu încălcarea prevederilor legale.

O soluţie propusă de Cezar Petre este simplificarea procedurilor de avizare, cel puţin în cazul construcţiilor de importanţă redusă, unde un singur inginer poate fi responsabil cu verificarera întregului proiect, după modelul altor state europene.

 

Amenzile curg

În ciuda numărului insuficient de inspectori, ISC dă amenzi tocmai pentru lipsa acestor specialişti. Recent, proprietarul unei patiserii din judeţul Arad a fost amendat pentru că nu a asigurat verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de şantier autorizaţi, iar constructorul a executat lucrări fără a asigura nivelul de calitate corespunzator cerinţelor, fără responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi. În această situaţie, ISC a dispus expertizarea lucrărilor executate de către un expert tehnic atestat, dar ce se întâmplă în alte mii de cazuri la care inspectorii nu ajung?

Totuşi, activitatea ISC s-a schimbat vizibil în ultimii şapte ani. Inspectoratul de Stat în Construcţii a aplicat amenzi de circa 12,8 milioane de lei în 2017, valoare cu 34% mai mare comparativ cu sancţiunile acordate în 2016. Acesta este, de departe, cel mai ridicat nivel din 2010 încoace.

Anul trecut, ISC a efectuat aproximativ 80.000 de controle în domeniile sale de competenţă, în urma cărora au fost constatate peste 17.800 de nereguli pentru care au fost dispuse circa 17.100 măsuri şi s-au aplicat 1.790 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 12,8 mil. lei, care s-au constituit venituri la bugetul de stat.

Rapoartele de activitate ale instituţiei arată că a fost dispusă oprirea lucrărilor de construcţie în cazul a 417 obiective controlate în 2017, iar în 41 de cazuri au fost sesizate organele de urmărire penală, pentru fapte care constituie infracţiuni.

 

Firme certificate

O altă soluţie, care se impune prin lege, este certificarea firmelor de construcţii. Totuşi, guvernul a amânat până în 25 august 2019 obligativitatea certificării tuturor constructorilor, proiectanţilor şi consultanţilor din construcţii, după ce a realizat că încă nu există instituţia care să emită aceste documente. Legea obliga peste 87.000 de firme din domeniu să obţină până 28 februarie 2018 un certificat  de competenţă, fără de care nu mai pot funcţiona pe piaţă.

Guvernul spune că lucrează la dezvoltarea unui Registru Naţional al Certificărilor în Construcţii, care va deveni funcţional în următoarele 12 luni. Acest registru ar trebui să emită constructorilor, proiectanţilor şi consultanţilor în construcţii nişte certificate ce vor ţine cont, printre altele, de legalitatea funcţionării firmelor, solvabilitatea acestora, dar şi dacă şi-au achitat taxele şi impozitele la stat.

Motivul introducerii acestui certificat este acela de a adjudeca lucrări de construcţii către cele mai competente firme din domeniu, lucru care ar trebui să ducă la o simplificare a accesului constructorilor la participarea la licitaţii.

Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii priveşte cu scepticism capacitatea guvernului de a crea într-un an un sistem de certificare tehnico-profesională. „Astăzi, când ar fi trebuit ca operatorii din domeniu să aibă deja un sistem de certificare funcţional, observăm că la nivel ministerial există mai multe viziuni şi puncte de vedere, iar faza de consultare publică lasă la o parte propunerile organizaţiilor de profil, care cunosc piaţa şi realităţile şantierelor altfel decât de la fereastra ministerului“, consideră Irina Forgo, director de programe în cadrul federaţiei patronale.

În contextul în care construcţia unei case în România are parte de aceeaşi birocraţie ca realizarea unei autostrăzi, specialiştii se întreabă, retoric, de ce ar mai ridica locuinţe. Totuşi, în prezent, peste 14.000 de locuinţe sunt în diverse stadii de dezoltare numai în Bucureşti şi împrejurimi, aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată în istoria modernă a pieţei rezidenţiale locale, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România. Pe lângă legalitatea lor, se pune problema calităţii şi siguranţei acestor construcţii. 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Rezistența la cutremur a tipurilor de blocuri din România, evaluată de Enciclopedia Mondială a Locuințelor

Publicat

pe

Inginerii constructori din toată lumea, reuniți în Asociația Internațională pentru Inginerie a Cutremurelor au elaborat, cu ajutorul Institutului de Cercetare a Ingineriei Cutremurelor, o enciclopedie a construcțiilor de locuințe în zonele active din punct de vedere seismic de pe tot globul.

Cercetările, de o minuțiozitate de care numai niște ingineri dedicați pot da dovadă, au fost publicate pe site-ul World Housing Encyclopedia, iar printre construcțiile analizate se numără și cele din România.

1. Imobil cu cadru de beton armat cu pereți interiori din zidărie proiectați pentru sarcini gravitaționale

Imagine

„Acest tip de construcție urbană a fost practicată în România în perioada 1907-1945, în București. Aceste clădiri sunt mijlocii sau înalte (5-10 etaje superioare). Structura portantă este un schelet de beton armat. Stâlpii sunt distribuiti neuniform, iar unele grinzi sunt susținute de stâlpi cu armături inadecvate sau secțiuni reduse ale elementelor de beton armat, ceea ce împiedică formarea cadrelor rezistente la cutremure. Scările și ascensoarele slăbesc structura. Aceste clădiri au fost afectate de cutremurele din 1940 și 1977, dar au răspuns bine în raport cu vulnerabilitatea lor ridicată. Din cele 61 de clădiri puternic avariate în urma cutremurului din 1977, 28 erau de acest tip, dar erau înalte (7-9 etaje),” scrie raportul.

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE.

2. Bloc cu 11 etaje din beton turnat în cofraj, cadre glisante

„Un tip de bloc foarte des întâlnit, construit în orașele românești, în special în București, în perioada comunistă. Această construcție are mai mult decât un singur perete portant pe direcția longitudinală și astfel comportamentul clădirii la sarcini seismice este îmbunătățit semnificativ. Având înălțime uniformă și formă dreptunghiulară, ele conțin în general patru unități pe un etaj. Tipul structural este cel „Fagure”. Deși pereții perimetrali sunt portanți, în ei există deschideri largi. În timpul cutremurului din 4 martie 1977 acest tip de clădire s-a comportat destul de bine, s-au observat doar daune superficiale.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

Motivele pentru care femeile aleg să înșele. Paradoxal, nu sunt cele pe care le cred bărbații

3.  Casa unifamilială, cu două etaje, cu pereți de cărămidă și podele din lemn

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane a fost construit în România în anii 1930 ca locuințe unifamiliale pentru clasa de mijloc. Clădirile tipice descrise în acest raport sunt clădiri cu unul sau două etaje, cu pereți de zidărie portanti și au un zid comun cu clădirea alăturată. Pereții sunt de cărămidă iar structura podelei este formată din scânduri și grinzi din lemn. Acest tip de locuință a răspuns bine în timpul cutremurelor din 1940 și 1977. Cel mai frecvent tip de deteriorare a fost sub formă de fisuri la coșurile de fum. Unele dintre clădirile mai vechi de acest tip au fost afectate de alte cutremure din trecut.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este C: VULNERABILITATE MEDIE

4.  Blocuri de apartamente din panouri prefabricate din beton

Imagine

„Acest tip de locuințe urbane multifamiliale a fost construit în România din anii 1960 până în anii 1990. Sistemul portant este o construcție cu panouri mari din beton armat prefabricat. Clădirile de acest tip sunt de obicei înalte (10 sau 11 etaje), deși există și clădiri mici sau medii (4 până la 8 etaje) cu detalii structurale diferite. Panourile de perete sunt așezate atât pe direcția longitudinală, cât și pe cea transversală. Nu s-au raportat pagube semnificative clădirilor de acest tip de construcție în timpul cutremurului din 1977.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului acesta de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

Proiectul de modificare a legii pentru alegerea preşedintelui şi a celei privind organizarea CCR a fost depus în Parlament. Schimbări importante pentru candidații la funcția supremă în stat

5.  Clădiri din beton armat turnat în cofraj cu perete de forfecare (tip „OD”, cu plan „fagure”)

Imagine

„Aceasta este o locuință urbană multifamilială tipică practicată în toată România în perioada 1965-1989. Există multe clădiri de acest tip în prezent, cu aproximativ 8.000 de apartamente doar în București. Clădirile de acest tip au de obicei 10 sau 11 etaje. Structura principală portantă este o structură de perete de forfecare din beton turnat în cofraj, susținută de plăci solide beton armat. Fiecare bloc este format din mai multe (5-6) tronsoane separate prin rosturi seismice. Clădirile sunt adesea susținute de plăci mari de beton din cauza condițiilor de sol moale. În timpul cutremurului din 4 martie 1977, din 167 de tronsoane de tip „OD” existente în București la acel moment, unul s-a prăbușit total, 7 au suferit o prăbușire parțială, 19 au fost avariate semnificativ, 72 au fost deteriorate moderat și 61 au fost avariate ușor. Potrivit rapoartelor, avariile aduse acestui tip de construcție s-au datorat densității inadecvate a peretelui pe direcția longitudinală, cantității și detalierii inadecvate a armăturii pereților, lipsei de izolare laterală în pereți și în elementele de delimitare provocând cedarea betonului fragil.”

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este E: VULNERABILITATE MICĂ

6.  Structură cadru din beton armat cu contravântuiri diagonale și pereți interiori din cărămidă

Imagine

„Aceasta este o variantă a binecunoscutei clădiri românești interbelice. Clădirile de acest tip sunt încă în folosință, în principal ca blocuri de locuințe. Acestea au o înălțime de 7 până la 11 etaje, iar structura portantă principală constă dintr-un cadru spațial din beton armat cu contravânturi diagonale din beton armat. Structura podelei constă din plăci solide de beton armat și grinzi turnate la locul lor. Cadrele sunt umplute cu pereți de zidărie de cărămidă (grosime tipică a peretelui 140 mm sau 280 mm). Trebuie remarcat faptul că, deși clădirile de acest tip de construcție au suferit avarii severe (în principal fisuri în stâlpi și pereții de umplutură din zidărie de cărămidă), nici o prăbușire nu a fost raportată. ” 

Evaluarea generală a vulnerabilității seismice a tipului de locuință este D: VULNERABILITATE MEDIE-SCĂZUTĂ

De remarcat că nici unul dintre rapoartele experților care au întocmit enciclopedia nu clasează imobilele din România în grupele cu vulnerabilitate seismică mare (A sau B – adică risc iminent de prăbușire). Chiar și dintre problematicele blocuri de tip OD, cele care s-au prăbușit sau au fost avariate major au fost cele cu probleme de proiectare sau cele unde s-au furat materiale în procesul de producție.

România, zguduită de încă un cutremur, produs într-o zonă atipică. Este al patrulea într-o singură zi

Citeste in continuare

Evenimente

Ciolacu anunță că nu va fi nicio creştere de cotă de TVA anul viitor

Publicat

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a dat miercuri asigurări că „nu va fi nicio creştere de cotă de TVA” anul viitor. El a făcut aceste precizări întrebat despre varianta, vehiculată în spaţiul public de diverşi specialişti în economie, privitoare la creşteri de taxe de anul viitor, în contextul negocierilor pe care ministrul Finanţelor le poartă la Bruxelles, la Comisia Europeană, referitoare planul de măsuri privind reducerea deficitului bugetar.

„Eu vă dau o veste tristă astăzi, nu va fi nicio creştere de cotă de TVA. Tocmai s-au terminat discuţiile dintre ministrul de Finanţe şi Comisia Europeană. A avut întâlniri şi astăzi, într-o oră se urcă în avion şi vine acasă şi sunt convins că mă va informa şi pe mine şi pe domnul preşedinte Nicolae Ciucă, cum este normal”, a declarat Marcel Ciolacu.

Acesta a precizat că veştile de la Bruxelles sunt bune.

„Normal, sunt veşti bune şi le discutăm în detaliu mâine (n.r. – joi). Înseamnă că nu vom mări taxele. Domne”, noi avem o evaziune fiscală de 10% din PIB, avem cel mai mare GAP de TVA, avem anumite cheltuieli necontrolate, de exemplu în domeniul Sănătăţii, unde, din punctul meu de vedere, noua legislaţie pe care am trecut-o prin Guvern, împreună cu ministrul de Finanţe, este corectă. Respectiv, să avem achiziţii centralizate pentru tot sistemul de sănătate, nu putem cumpăra o seringă, unii o cumpără cu 1 leu, alţii o cumpără cu 3 lei, aceeaşi seringă.Trebuie să termine, suntem în 2024, s-a terminat haiducia în România. Toată această ordonare va aduce, automat, la o reducere de cheltuieli”, a arătat Ciolacu.

Elevii din teritoriile ocupate ale Ucrainei vor învăța biografia lui Putin la școală. „Profesorii vor crea un cult al personalității liderului ocupanților”

Premierul s-a declarat total de acord privind realizarea unei „reforme bugetare”.

„Nu putem să ducem în continuare, să facem digitalizare, e impusă, şi, iarăşi, îmi pare rău, până-n 2026 se va termina. Nu mai putem să ne pitim şi nu mai putem să găsim motive, pentru că, altfel, pierdem banii din PNRR. (…) România se modernizează, nu vor fi taxe şi impozite, şi mai mult, nu va fi nicio creştere de TVA pentru că ar însemna o tâmpenie. Orice punct de creştere la TVA aduce o inflaţie de 0,5%, tocmai am adus inflaţia de la două cifre, am adus-o la sub 5%. Este pentru prima oară când avem o creştere la consum şi o creştere a nivelului de trai, acum, o luăm, din nou, de la capăt?”, a menţionat Ciolacu.

Şeful Executivului a făcut precizările înainte de participare la lansarea proiectului de construcţie a unui corp nou de spital de psihiatrie pentru copii în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”, proiect realizat în baza unui protocol de colaborare între Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti şi Fundaţia Filantropică Metropolis.

Citeste in continuare

Evenimente

Amânarea ratelor bancare pentru producătorii agricoli a fost adoptată de Guvern

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, o Ordonanță de urgență care prevede amânarea plății ratelor datorate băncilor de către fermierii afectați de seceta pedologică și de problemele economice generate de războiul din Ucraina.

Conform Ministerului Agriculturii, OUG prevede suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente și restante, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituții de credit sau cu instituții financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadența în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

Modificările și completările vizează următoarele aspecte:

– transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoțită de copia procesului – verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate

– dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei și 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabilește în ziua înregistrării cererii debitorului

Măsura suspendării executărilor silite se va aplica -aloric, fermieri – distribuitori – producători/furnizori, la cerere, prin raportare la prețul de achiziție, pe baza proceselor verbale emise de autoritățile competente privind constatarea și evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale și a avizelor de expediție sau a altor documente în vederea certificării cantităților livrate.

În cazul în care debitorii își achită până la data de 31.12.2024, obligațiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalități, majorări de întârziere sau alte costuri similare și se vor menține toate discount-urile și beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producției agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanț valoric, respectiv fermieri – distribuitori – producători/furnizori.

Pe toată perioada aplicabilității măsurilor menționate sunt interzise orice acte sau operațiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfășurării activității curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor și lovite de nulitate absolută.

Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungește până la data de 01 august 2025

De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituții de credit sau instituții financiare nebancare, care dețin copii ale proceselor – verbale de constatare și evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înființate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantații pomicole și plantații viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.

Citeste in continuare

Trending