Ei nu vor ca activitatea de constatare a daunelor din accidente să devină atributul exclusiv al unei singure organizaţii profesionale, dar ar fi de acord ca păgubitul să poată să opteze şi pentru constatatori care lucrează cu firmele de asigurare, cu brokerul sau chiar cu service-ul reparator. 

De partea cealaltă, proiectul privind liberalizarea totală a activităţii de constatator de daună este susţinut de către prim-vicepreşedintele ASF, Ovidiu Wlassopol şi de consilierul său, Cristian Muntean, unul dintre cei care au lucrat la conceperea noii legi RCA. 

Alături de cei doi vine şi Registrul Auto Român, instituţie care şi-a declarat sprijinul pentru constituirea unui corp independent al constatatorilor de daună. 

În prezent, constatarea daunelor din accidente auto, atunci când este vorba de o despăgubire în baza poliţei RCA, se poate face doar de către persoane angajate sau colaboratoare ale firmelor de asigurare. 

Un grup de lucru privind protecţia consumatorilor, organizat la ASF, a propus recent ca Autoritatea să elaboreze, împreună cu Registrul Auto Român, un proiect de lege care să readucă pe tapet înfiinţarea unui corp al constatorilor independenţi de daună. Un astfel de proiect, denumit atunci CEETAR, a mai fost discutat şi în anii 2014-2015 şi a fost până la urmă respins de comisiile de specialitate din Parlament. 

Situaţia de astăzi, susţin Muntean şi Wlassopol, face ca persoanele care se ocupă de constatarea daunelor să fie în conflict de interese(fiind angajate sau colaboratoare ale firmelor de asigurare) şi unicizează România în context european. Liberalizarea pieţei pe un model utilizat  în Germania şi în alte state UE este, spune Wlassopol, singura metodă prin care păgubitul/consumatorul poate fi protejat cu adevărat. 

” Consumatorul de asigurări trebuie să poată opta la servicii privind constatarea daunelor efectuate de către un constatator independent, ales de către el, dincolo de orice bănuială de parti-pris cu asigurătorul. Doar în acest fel se poate asigura o protecţie reală a păgubitului RCA, la fel cum se întâmplă în multe ţări din cadrul UE. De altfel, am convingerea fermă că acest demers va contribui în mod substanţial la credibilizarea pieţei de asigurări şi apreciez că susţinerea acestui proiect de către piaţa de asigurări ar constitui dovada maturizării acestei pieţe. Esenţial este faptul că activitatea independentă este opusul activităţii desfăşurate de un salariat, care este o activitate dependentă. „, a transmis, pentru Capital, Ovidiu Wlassopol, prim-vicepreşedintele ASF.

Wlassopol face trimitere inclusiv la Codul Fiscal, care la definiţia privind activitatea independentă nu include şi persoanele fizice salariate sau colaboratoare ale unor societăţi comerciale, aşa cum sunt astăzi constatorii de daună. Norma 20 privind RCA spune, în ultima ei formă, că activitatea de constatare daune trebuie să fie o „activitate independentă”, dar aceea;i normă arată că această activitate poate fi ” externalizată sau în cadrul unui asigurător”. 

Front comun împotriva liberalizării „pe stil CEETAR”: un corp independent al constatatorilor nu este o necesitate pentru piaţă. Autoreglementarea este soluţia adoptată în ţările UE

Într-un document obţinut de Capital şi transmis inclusiv preşedintelui ASF, Leonardo Badea, organizaţiile reprezentantive ale pieţei asigurărilor spun că, dimpotrivă, dacă piaţa constatării daunelor va fi liberalizată total, tocmai păgubitul/consumatorul va fi cel afectat. 

Documentul este asumat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSAR), dar şi de cele două organizaţii ale brokerilor, Patronatul Român al Brokerilor de Asigurare (PRBAR) şi Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare (UNSICAR). Din acest grup fac parte inclusiv reprezentanţi ai unor companii specializate în regularizarea daunelor.

” …suntem de acord cu o îmbunătăţire a procesului de constatare a daunelor, însă considerăm că practica naţională ar trebui să ţină cont atât de legislaţia Uniunii Europene în materia asigurărilor auto cât şi de experienţa europeană în acest domeniu, care, conform unei analize realizate cu ajutorul Insurance Europe, arată că autoreglementarea este soluţia optimă adoptată de majoritatea ţărilor UE”.

Cele trei organizaţii spun că înfiinţarea unui corp al constatatorilor de daună nici nu este o necesitate pentru piaţă, având în vedere că numărul reclamaţiilor privind această activitate a scăzut mult în ultimii ani ” ca urmare a eficientizării prin autoreglementare”. 

Argumentul petiţiilor primite de ASF este unul folosit des de susţinătorii corpului constatorilor independenţi, care spun că cea mai mare parte a nemulţumirilor vizează tocmai probleme cu constatarea daunelor. Totuşi, numărul petiţiilor a scăzut în 2017, dar ASF explică dfaptul că scăderea a fost una contextuală, determinată de rezolvarea falimentelor Astra şi Carpatica Asig.