Clădirile din România sunt responsabile pentru 45% din consumul total de energie al ţării, iar aproximativ 75% dintre ele nu sunt eficiente energetic, se arată în Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, actualizată în octombrie de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Locuinţele sunt responsabile pentru 84% din consumul de energie generat de clădiri, iar 2,4 milioane de apartamente necesită renovare şi reabilitare termică, se mai arată în document.

Noile ţinte impuse de Uniunea Europeană şi asumate de România prevăd o reducere a consumului de energie cu minim 27% până în 2030. Pentru a realiza acest lucru, autorii strategiei au estimat că ar fi necesare investiţii din bani publici de minim 3,2 mld. euro între 2008 şi 2030 în eficientizarea energetică a clădirilor vechi.

În cei nouă ani de funcţionare, prin programele de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe s-au cheltuit circa 565 mil. euro, echivalentul a 17,6% din suma prognozată, ceea ce înseamnă că pentru a rămâne în graficul propus ar trebui sporit bugetul anual de investiţii în renovare la circa 220 mil. euro, potrivit calculelor Capital, bazate pe bugetele comunicate de MDRAP. Calculul include fonduri de stat, de la primării şi bani europeni.

Bugetul ministerial şi valoarea cumulată a contractelor semnate pe fonduri europene indică, pentru acest an, o sumă de circa 140 mil. euro direcţionată spre reabilitarea termică a blocurilor. Pe lângă faptul că este cu 36% sub nivelul planificat, valoarea deconturilor la final de an ar putea fi şi mai mică, dacă analizăm tiparul ultimilor ani.

Dependenţa de UE

Până acum au trecut prin reabilitare termică circa 170.000 de apartamente, adică abia 7% din locuinţele care necesită renovare. Un calcul simplu arată că, în acest ritm, ar fi nevoie de peste 119 ani pentru reabilitarea tuturor apartamentelor care necesită astăzi intervenţie.

Situaţia este şi mai dramatică, deoarece se constată o încetinire gravă a programului de reabilitare termică. Anul trecut au fost renovate circa 1.700 de apartamente cu bani de la bugetul de stat, o scădere de peste 40% comparativ cu rezultatul din 2016 şi unul dintre cei mai slabi ani din istoria programului. Mai exact, ministerul a propus spre finanţare reabilitarea termică a circa 6.000 de apartamente şi a alocat un buget de 20 mil. lei. La final de an a decontat doar o treime din bani şi a realizat doar un sfert din numărul de locuinţe propuse.

Chiar dacă bugetul de stat alocat acestui program în 2018 este identic cu cel de anul trecut, ministerul dezvoltării a propus finanţarea lucrărilor de execuţie a 241 de blocuri cu 12.475 de apartamente, aproximativ dublu faţă de planul anului anterior.

Speranţa stă, totuşi, în fondurile europene. Pentru programul de reabilitare termică au fost semnate 47 de contracte în valoare totală de 611,55 mil. lei din fonduri europene. Mai bine de jumătate din aceste contracte au fost semnate cu Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiţă. De altfel, Sectorul 3 este unul dintre cele mai eficiente din ţară în accesarea fondurilor europene pentru acest tip de lucrări. În 2016 au fost renovate 231 de blocuri din fonduri europene, iar anul trecut 170 de imobile doar în Sectorul 3. Recent, s-au semnat alte 20 de contracte pentru anveloparea a 184 de blocuri cu aproape 14.000 de apartamente. 

Replica lui Firea

Nemulţumită de evoluţia lucărilor de reabilitare termică din Sectoarele Capitalei, primarul general Gabriela Firea a hotărât la sfârşitul lunii trecute să îşi facă propriul program de subvenţionare. Municipalitatea vrea să acopere 80% din costurile reabilitării, restul de 20% urmând să cadă în sarcina asociaţiilor de proprietari.

„Din momentul în care am anunţat programul, s-au înscris la Direcţia Investiţii 200 de blocuri de la Sectorul 3, 152 de blocuri de la Sectorul 4 şi 200 de blocuri de la sectorul 6. Aşteptăm în continuare şi de la celelalte Sectoare proiecte, pentru ca şi Primăria Capitalei să investească“, a spus Gabriela Firea.

Dacă Sectorul 3 este campion la atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea termică, Primăria Sectorului 1 ar putea fi prima din ţară care să finalizeze renovarea tuturor blocurilor. Până în prezent, municipalitatea a anvelopat 839 de blocuri cu peste 42.000 de apartamente şi a acoperit costul lucrărilor din surse proprii, bugetul de stat şi dintr-un împrumut accesat la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Creditul de 125 mil. euro este cel mai mare acordat de BEI unei primării din România. Pentru anul acesta, autoritatea locală şi-a propus finalizarea celor 251 de blocuri rămase în Sector şi începerea unui program de reabilitare dedicat caselor.

În Sectoarele 4 şi 6 au fost reabilitate cele mai puţine blocuri din Bucureşti. În Sectorul 4 s-au renovat până acum 202 blocuri de locuinţe, iar anul acesta este primul în când s-au solicitat fonduri europene pentru anveloparea a 92 de blocuri, potrivit datelor primite de Capital de la autoritatea locală. În Sectorul 6 au fost eficientizate energetic puţin peste 10% din cele aproximativ 1.850 de blocuri existente. Primarul Gabriel Mutu spune că în nouă ani au fost reabilitate termic foarte puţine blocuri, însă precizează că bugetul Sectorului 6 este sub 40% din bugetul Sectorului 1. În schimb, el admite că 2018 este primul an în care s-a depus documentaţia pentru obţinerea de fonduri europene pentru 60 de imobile. Pe lângă cele 200 de blocuri pe care se aşteaptă să le finanţaze Primăria Capitalei, Gabriel Mutu mai vrea să înceapă lucrările la alte 74 de blocuri în acest an, din bugetul de stat şi al primăriei pe care o conduce.

Din păcate, programul de reabilitare termică a fost confiscat în interes electoral şi este utilizat, frecvent, ca instrument de atragere a voturilor, motiv pentru care se activează mereu în preajma anilor cu alegeri. Totuşi, pentru milioanele de români care locuiesc în blocuri vechi, reabilitarea termică are un impact imens asupra facturilor în perspectiva unor costuri tot mai mari cu energia.  

Soluţii aşteptate

O variantă propusă de ministerul dezvoltării pentru a grăbi renovarea cât mai multor imobile este modificarea programului de finanţare prin credite garantate de stat. Implementată în 2010, facilitatea, care permite asociaţiilor de proprietari să acceseze credite garantate de stat cu dobânzi subvenţionate, s-a dovedit un real eşec. Statul a oferit în decursul a şapte ani garanţii pentru credite care au finanţat reabilitarea termică a 13 blocuri şi trei locuinţe individuale.

Strategia elaborată de minister sugerează extinderea perioadei actuale de creditare de la 5 la 10-15 ani şi subvenţionarea ratei dobânzii în funcţie de economia de energie obţinută după anvelopare – se poate ajunge la 0% dobândă pentru clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero (locuinţe pasive). În acest scop, bugetul anual dedicat subvenţiilor ar trebui crescut la circa 100 mil. euro, se mai precizează în strategia menţionată, faţă de un milion de lei, cât este acum.

În paralel, Strategia Naţională a Locuirii cuprinde alte două programe suplimentare. Ministerul dezvoltării are în plan ca anul acesta să adopte în Guvern strategia, care are la bază un raport extins al Băncii Mondiale. Deocamdată, documentul se află în procedură de avizare internă, iar adoptarea va avea loc în funcţie de durata dezbaterilor din Guvern, se arată într-un răspuns formulat de minister la solicitarea revistei Capital.

În această strategie se propune subvenţionarea lucrărilor de reabilitare termică a locuinţelor individuale (pe modelul celor acordate locuitorilor la bloc), pentru familiile cu venituri reduse, şi elaborarea unui program naţional de reabilitare a clădirilor şi cartierelor istorice, prin care să se asigure o cofinanţare de la bugetul de stat şi local în vederea acoperiri a 50-80% din costul reparaţiilor.

INEFICIENŢĂ Consumul mediu de energie al locuinţelor din România este de 250 de kWh/mp pe an, iar reabilitarea termică ar trebui să ducă la un consum de sub 100 kWh/mp

Acest articol a fost publicat în numărul 16 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 23-29 aprilie 2018