Stiri economice
Doina Cornea, fosta disidentă a regimului comunist a murit

Doina Cornea a fost, începând cu 1982, anul în care a trimis prima scrisoare la Europa Liberă, una dintre cele mai curajoase voci care au criticat regimul Ceauşescu, fără a ţine cont de presiunile şi ameninţările la care a fost supusă, atât ea, cât şi familia ei, scrie Adevărul.ro.
De curaj a dat dovadă şi în 21 decembrie 1989, când ştiind că este supravegheată atât de Miliţie, cât şi de Securitate, a ieşit în stradă la Cluj-Napoca, alături de protestatari, riscând să fie împuşcată de gloanţele militarilor care deschiseseră focul în centrul oraşului cu doar câteva ore mai devreme.
„Dârdâiam de frică că vor trage în noi. Dar, ca şi cu „Europa Liberă”, poţi să dai înapoi în astfel de situaţii? Nu se poate! Să fi ştiut că mor, că fac un infarct de frică şi tot m-aş fi dus. I-am mai domolit puţin, ne-am oprit la Teatru, apoi am trecut pe sub puştile soldaţilor care se aflau acolo unde era mai demult sediul partidului. Erau taburi şi soldaţi pe taburi cu puşti. Atunci am început să strigăm: „Armata a cu noi!”, povestea Doina Cornea.
Istoricul Cornel Jurju consideră că, spre deosebire de disidenţii români care doreau reformarea sistemului comunist, Doina Cornea a fost un caz unic: ea cerea eliminarea comunismului, nu transformarea lui într-un comunism cu faţă umană.
Doina Cornea a rămas în conştiinţa românească drept un simbol al disidenţei anticomuniste din perioada regimului totalitar al lui Nicolae Ceauşescu. A difuzat nenumărate texte şi proteste prin radio „Europa Liberă”, făcând astfel cunoscută opiniei publice internaţionale adevărata situaţie internă.
Evenimente
Bolojan recunoaște dezastrul pe care el și Ciolacu îl lasă în urmă: Suntem într-o criză bugetară. România se împrumută un miliard de euro săptămânal
Președintele interimar Ilie Bolojan recunoaște, cu doar câteva zile înainte de a părăsi postul, dezastrul economic pe care el și guvernul condus de Marcel Ciolacu îl lasă în urmă. După ce a comparat România „cu un organism slăbit de boală, vulnerabil la orice fel de virus”, Bolojan a recunoscut că țara este în criză, că gradul de îndatorare crește cu o viteză amețitoare și că majorarea taxelor şi impozitelor pare inevitabilă.
„Suntem practic într-o criză bugetară, pentru că România cheltuie mai mult decât îşi permite, de mulţi ani. Avem deficite mari, de aproximativ 9%, anul trecut. Pentru a acoperi această diferenţă dintre veniturile ţării noastre şi cheltuielile mult mai mari pe care le facem, trebuie să ne împrumutăm şi practic ne împrumutăm cu aproximativ 1 miliard de euro săptămânal, ceea ce a făcut ca în ultimii ani datoria României să crească cu o viteză destul de mare.
Acest lucru înseamnă că în fiecare an plătim dobânzi mai mari, plătim sume mult mai mari pentru acoperirea acestor dobânzi, ceea ce va face ca într-un an-doi, dacă nu corectăm lucrurile, să fim în situaţia în care Guvernul devine practic o agenţie de plăţi, nu mai poate face nimic pentru dezvoltare”, a declarat preşedintele interimar Ilie Bolojan într-o emisiune radio, potrivit News.ro.
„O altă provocare importantă este să menţinem ratingul de ţară sigură, în care se poate investi. Cu cât gradul de încredere a investitorilor este mai scăzut, cu atât costurile împrumuturilor sunt mai mari, dobânzile sunt mai mari, riscurile de ţară sunt mai mari şi asta este o provocare, a mai precizat Bolojan.
Evenimente
George Simion, avertisment sumbru: „Orice creştere de taxe reprezintă recesiune”
Liderul suveraniștilor români atrage atenția asupra pericolului ascuns al creșterii taxelor, care automat va duce la declanșarea unei puternice recesiuni economice.
Candidatul AUR la alegerile prezidenţiale George Simion a declarat, marţi, că orice creştere de taxe reprezintă recesiune şi avem de reglat, în primul rând, munca, care trebuie încurajată, nu supraimpozitată. El a mai spus că trebuie să fim mândri de ce am realizat în 1800, în 1900, în construcţia Transfăgărăşanului, pentru că au fost români de-ai noştri şi asta înseamnă suveranitate şi independenţă naţională, nu izolationism.
”Vrem ca toţi antreprenorii să fie egali şi să îşi plătească corect taxele care nu se vor majora. Orice creştere de taxe reprezintă recesiune. Aşa că noi avem de reglat, în primul rând, munca, care trebuie încurajată, nu supraimpozitată”, a precizat George Simion într-o dezbatere.
Nu vom mări taxele importante care vizează mediul antreprenorial. Sunt companii care nu îşi plătesc taxele corect în România şi acolo trebuie să intervenim, dar în dialog cu mediul de afaceri. Lărgirea bazei de impozitare, prin dezvoltarea domeniilor precum construcţiile şi agricultura, este singura noastră şansă de a evita recesiunea”, a declarat Simion.
”Sunt aici pentru a discuta şi pe modelul Pactului de la Snagov, pentru aderarea noastră la Uniunea Europeană şi la NATO, din 1995, care a funcţionat. Eu nu văd decât economia ca parte a acestui program de ţară, conform programului oferit de Aspes, pe următorii 20 de ani, conform strategiei elaborate de Academia Română, care totuşi are şi ea un rol la fel ca şi Camera de Comerţ şi Industrie, ca şi Biserica noastră naţională”, a mai spus liderul AUR.
”Trebuie să fim mândri de ce am realizat în 1800, în 1900, în construcţia Transfăgărăşanului, pentru că au fost români de-ai noştri. Asta înseamnă suveranitate şi independenţă naţională, nu izolationism”, a mai spus el.
Evenimente
INDICELE ROBOR LA 3 LUNI A SCĂZUT LA 7,20%
Indicele ROBOR la trei luni, principalul reper pentru costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 7,20% pe an, față de 7,31% înregistrat în ședința precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Este cel mai redus nivel din 30 ianuarie 2023.
La începutul anului 2025, indicele se situa la 5,92%, dar a cunoscut o ușoară creștere începând cu 6 mai, la scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Și ceilalți indici ROBOR au înregistrat scăderi: cel la șase luni, folosit în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a coborât la 7,36%, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 7,42%.
În același timp, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), aplicabil creditelor noi în lei, este de 5,55% pe an, în scădere de la 5,66%, reflectând tendința de stabilizare a costurilor creditării în contextul evoluției pieței interbancare.
Sursa: Realitatea Financiara
-
Evenimenteacum 2 zile
BURSA DE VALORI BUCUREȘTI A CÂȘTIGAT APROAPE 17 MILIARDE DE LEI ÎNTR-O SĂPTĂMÂNĂ
-
Uncategorizedacum o zi
5 greșeli pe care să le eviți atunci când cumperi o mașină second hand
-
Evenimenteacum o zi
Tribunalul a dat undă verde exploatării de gaze Neptun Deep din Marea Neagră. „O victorie importantă”, a transmis ministrul Sebastian Burduja
-
Evenimenteacum 2 zile
BRD NU MAI ACCEPTĂ TEMPORAR BACNOTELE DE 50 USD
-
Evenimenteacum o zi
TRUMP SUSȚINE TARIFE DE 80% PENTRU IMPORTURILE DIN CHINA, ÎN PRAGUL DISCUȚIILOR COMERCIALE BILATERALE
-
Uncategorizedacum o zi
Fii mai activ – alege să folosești bicicleta, prin oras
-
Evenimenteacum 22 de ore
Victor Negrescu propune prelungirea PNRR cu 18 luni
-
Evenimenteacum o zi
PREMII DE MILIOANE LA LOTO 6/49. PESTE 4 MILIOANE DE EURO CÂȘTIGATE LA EXTRAGEREA DE DUMINICĂ