Daniel Crunţeanu a vorbit despre rolul AFIR în obţinerea rezultatelor bune în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene din domeniul agriculturii. „Din 50 de măsuri şi submăsuri ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) s-au deschis linii de finanţare pentru 43. Ca să ne dăm seama ce a însemnat anul 2017, dintr-un total de 45.300 de proiecte care au fost depuse de la începutul programului – din martie 2015 până astăzi – 23.000 de cereri au fost depuse doar anul trecut şi au trebuit evaluate. Au fost în jur de 111 de etape lunare pentru evaluare, dintre care, până acum, am dat 86 de rapoarte de selecţie, iar 13 sunt pe parcursul fluxului de semnături, astfel încât, în zilele următoare vor apărea şi ele”, a explicat oficialul AFIR.
Conform acestuia, în mare parte, a fost încheiată activitatea de evaluare pentru măsurile lansate anul trecut. „Este foarte important să terminăm evaluarea când omul are nevoie. Am încercat să finalizăm procedurile în timp util şi am stabilit o strategie astfel încât fiecare beneficiar să îşi poată începe investiţia atunci când crede oportun. În această perioadă, la sfârşitul lunii aprilie, s-a încheiat depunera pe submăsura 4.1.A, de pomicultură, unde am atins 200%. Pentru un buget de 85 de milioane de euro, am primit un număr de 291 de cereri de finanţare, în valoare de 170 de milioane de euro. Am discutat cu colegii mei şi am stabilit o strategie prin care aceste proiecte vor fi evaluate şi se vor da rapoarte până la sfârşitul lunii august, astfel încât etapa de plantare din toamnă să ne găsească cu proiectele contractate. Sunt detalii care arată grija noastră pentru solicitanţii care depun proiecte pe PNDR”, a declarat Daniel Crunţeanu.
„În plus, deşi suntem la sfârşitul programului, toţi avem noi idei de îmbunătăţire ale acestuia. Un simplu exemplu: un solicitant care are liceul agricol primeşte opt puncte, unul care a terminat studiile superioare primeşte 10 puncte, iar cel care a finalizat USAMV nu primeşte niciun punct dacă nu a luat încă licenţa. Am stabilit că vom găsi o soluţie pentru rectificarea acestei probleme. Avem idei venite de la tot felul de fermieri şi ele sunt foarte interesante şi de ajutor. Le vom discuta pe toate astfel încât să simplificăm modul de acordare al finanţărilor”, a susţinut directorul general adjunct AFIR.
Acesta a fost însă contrazis de Ionel Burtea, tânăr agricultor, CEO al Melissimo, care a explicat că degeaba au primit unii pomicultori avizul de la AFIR în luna aprilie pentru că plantarea pomilor nu mai are cum să aibă loc în primăvară. „Mai durează o lună avizul de la Ministerul Mediului. Avem un sistem birocratic. Trebuie depuse din nou multe proiecte şi asta e foarte greu. Ar trebui, de exemplul ca fermierii să ştie deja exact când trebuie depuse proiectele pentru toamnă ca să nu mai existe întârzieri”, a încheiat Ionel Burtea.
„Avem un sistem birocratic. Trebuie depuse din nou multe proiecte şi asta e foarte greu. Ar trebui, de exemplul ca fermierii să ştie deja exact când trebuie depuse proiectele pentru toamnă ca să nu mai existe întârzieri”.
Ionel Burtea, CEO Melissimo
„În discuţiile cu fermierii, care sunt partenerii noştri ca şi ai Ministerului Agriculturii, am reuşit să identificăm sisteme constructive care se pretează perfect activităţii dumnealor. Următorul pas este să devenim parteneri ai AFIR cu sisteme simple, perfecte pentru fiecare destinaţie, astfel încât încă din faza de început fermierul să-şi poată dimensiona corect planul de investiţii”.
Ionuţ Rădulescu, director comercial Frisomat România
Avem peste şase milioane de terenuri acide
Bogdan Costea, Team Leader Carmeuse Agricultura România, a arătat că în 1991 România avea 1,5 milioane de hectare de terenuri acide, iar acum are peste şase milioane. “Această problemă cu degradarea terenurilor si acidifieerea lor, mai ales artificială se adaugă unor alte probleme de structură a solului. Am mai descoperit incă un aspect foarte interesant. Sunt terenuri care, în 1990, aveau o concentraţie de 10% humus. Acum, când găsim 2-3%, este fantastic”. Reprezentantul Carmeuse este de părere că este vorba aici de probleme de structură. „În fiecare an descoperim că terenul este mai greu, mai cleios. Apoi avem o problemă chimică. Se aplică îngrăşăminte haotic. Noi am venit cu anumite soluţii, dar avem nevoie de o strategie pentru oprirea degradării acestor soluri, de soluţii de redresare din partea Ministerului Agriculturii”, a explicat Bogdan Costea.
