Stiri economice
subvenții, irigații și implicarea tinerilor
În România, agricultura este cel mai performant domeniu în materie de absorbţie a fondurilor europene. Cu toate că şi filosofia subvenţiilor contribuie mult la această stare de fapt, situaţia poate reprezenta un motiv de mândrie pentru ministrul de resort.
„Anul trecut, agricultura a adus, prin APIA şi AFIR, 3,3 mld. euro, iar anul asta, până la final, va aduce 3,2 mld. euro. În primele luni din 2018, a adus 1,847 mld. euro şi mai sunt pe drum aproximativ 400 mil. euro. Banii aduşi la începutul anului intră în economia ţării şi, ca mijloace circulante, fac alţii bani“, a scos în evidenţă Daea cel mai important rezultat al ministerului pe care îl conduce.
De asemenea, ministrul a arătat şi situaţia cererilor pentru subvenţii. „Pentru plata directă, pentru sumele directe între 1 şi 5 hectare, avem un număr de 599.247 de cereri, cu o suprafaţă de 1.451.644 hectare. Pentru suprafeţele între 30 şi 50 de hectare, avem 14.113 fermieri cu 557.931 hectare, în timp ce pentru suprafeţele peste 100 hectare avem 12.988 de fermieri care lucrează o suprafaţă de 5.178.873. Iată că 54% din suprafaţa eligibilă, e lucrată de 13.000 de fermieri în România“, a mai spus Daea, care a mai explicat importanţa termenului limită de depunere a subvenţiilor.
„Data de 15 mai ne asigură nouă, trei lucruri: pe de o parte, putem să rezolvăm etapa de eşantionare, etapa de control care trebuie făcută, deoarece fără un fermier sau doi nu poate fi pornit fluxul de plăţi. Această dată de 15 mai dă posibilitatea de a aduce banii fără penalităţi. Aceşti bani trebuie sa fie asiguraţi din bugetul ţării. În plus, ne asigură sosirea sigură, la timp, a banilor din partea Uniunii Europene şi astfel, recuperarea banilor investiţi din bugetul statului“, a mai arătat ministrul. Cu această ocazie, Petre Daea a mai vorbit şi despre schimbarea de paradigmă de la nivelul UE în sectorul agricol.
“Planul de dezvoltare rurală se va defini ca strategie de la anul. Prin politica de flexibilizare a UE cresc obligaţile statale, se impun noi reguli, aparatul administrativ e reechilibrat“, a mai declarat ministrul.
Tinerii, prioritate pentru agricultură
O mare problemă a economiei româneşti este deja lipsa forţei de muncă. Agricultura este probabil sectorul cel mai afectat, aşa că se încearcă tot felul de măsuri care ar avea ca scop motivarea celor care îşi doresc să lucreze în domeniu. Astfel, Daea a vorbit despre o lege prin care „cine angajează trei tineri cel puţin un an în agricultură, este scutit faţă de anumite obligaţii fiscale, precum şi tânărul angajat“.
În ceea ce priveşte vârsta fermierilor, ministrul Daea spune că avem de a face cu o situaţie dramatică. „Fermieri sub 20 de ani sunt doar 1.053, fermieri între 20 şi 30 de ani sunt 35.709, fermieri între 30 şi 40 de ani sunt 77.965. Avem de patru ori mai mulţi fermieri care au vârsta între 90 şi 100 de ani decât cei care au sub 20 de ani. Aici sunt elemente de perspectivă, aici trebuie judecăţi clare, analize profunde şi măsuri inteligente, rapide şi eficiente pentru ca lucrurile să se îmbunătăţească“, a spus Daea, care arată că primii paşi pentru atragerea tinerilor în acest domeniu au fost făcuţi.
„Trebuie să găsim soluţii pentru a stimula ajungerea acestor tineri în afaceri. Fermier fără teren nu este nicăieri, noi anul trecut am oferit instrument financiar bun, acel act normativ care dă posibilitatea să cumperi teren prin credit de la bancă cu susţinere din partea statului. Există în Parlament modificarea legii vânzării terenurilor, este o iniţiativă parlamentară care modifică prevederile actuale în sensul îmbunătăţirii datelor, tinerii trebuie să aibă un acces mai facil, această lege are în vedere schimbarea abordării legislative“, a spus Daea, care precizase că tot în acest pachet legislativ apare şi vânzarea terenurilor către cetăţeni străini.
Prin urmare, vor fi reglementate prin lege categoriile de preemptori, astfel încât acestea să aibă „o logică de interes statal“. În prezent, Ministerul Agriculturii lucrează la o statistică care să arate cât teren din România se află în posesia străinilor şi, cu toate că nu a vrut să facă mai multe precizări, Petre Daea a susţinut că aici realitatea arată mai bine decât ceea ce s-a vehiculat în presă.
Evenimente
MAE, despre Acordul UE – Mercosur: ”Nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole”
Ministerul Afacerilor Externe a transmis, marți, că poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale țării noastre.
”Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER (https://x.com/NicusorDanRO/status/2009634717297938504).
În ceea ce privește procesul de aprobare în COREPER a deciziilor de semnare de către Comisia Europeană a iTA și EMPA (cele două componente ale Acordului UE – Mercosur), dar și în ceea ce privește ansamblul pașilor pentru negocierea și realizarea Acordului UE – Mercosur, MAE a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin legislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare”, a transmis MAE printr-un comunicat de presă.
Conform HG nr. 34/2017 privind gestionarea afacerilor europene și a participării României la deciziile UE, instrucțiunile pentru reuniunile COREPER (la nivel de ambasadori) sunt transmise de către MAE pe baza elementelor de poziție trimise de instituția cu atribuții în domeniul respectiv, transmite sursa citată.
MAE afirmă că ”aceleași proceduri de coordonare a Sistemului de afaceri europene, prevăzute începând din 2017 de HG nr. 34, au fost aplicate constant de MAE inclusiv în ceea ce privește, spre exemplu, poziția României în COREPER și Consiliu pentru Acordul UE – Chile, încheiat în 2023”
”Negocierile privind Acordul UE – Mercosur au avut loc pe filiera comercială și între liderii politici, negocieri în urma cărora s-au obținut resurse adiționale pentru fermierii din România, o clauză de salvgardare în cazul unei variații de 5% a prețurilor și volumelor produselor agricole importate și un control mai riguros privind respectarea regulilor sanitar-veterinare pentru produsele agricole importate din Mercosur, toate acestea fiind conforme cu votul reprezentanților partidelor din coaliția de guvernare în Parlamentul European”, susține sursa citată.
De asemenea, reprezentanții instituției au ținut să precizeze faptul că ”Acordul nu prevede o liberalizare totală a comerțului cu produse agricole, ci doar în limite cantitative ferme privind importurile produselor sensibile din agricultură, la doar 1 – 1,5% din totalul importurilor, precum și aplicarea standardelor UE și produselor importate”.
Potrivit MAE, ”procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte.
Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European”.
Instituția subliniază că ”memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur”.
”Conform legislației privind aprobarea semnării în numele României a tratatelor internaționale (în acest caz, Acordul UE – Mercosur), memorandumul trebuie să parcurgă procedura internă de avizare și aprobare anterior semnării în numele României a Acordului.
Etapa finală a procesului decizional național va fi adoptarea de Parlamentul României a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur”, conchide MAE.
Evenimente
Eurostat: România, cel mai ridicat deficit de cont curent din UE, în trimestrul trei din 2025
România a înregistrat, în trimestrul III al 2025 cel mai ridicat eficit de cont curent din UE, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Uniunea Europeană a înregistrat un excedent de cont curent de 57,3 miliarde de euro (1,2% din PIB) , după un plus de 80,5 miliarde de euro (1,7% din PIB) în precedentele trei luni şi un surplus de 96,1 miliarde de euro (2,1% din PIB) în trimestrul trei din 2024.
În perioada iulie-septembrie a anului trecut, 16 state membre UE au înregistrat excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (41 miliarde de euro), Ţările de Jos (19,7 miliarde de euro), Spania (15,4 miliarde de euro), Danemarca (14,8 miliarde de euro), Irlanda (13,9 miliarde de euro) şi Suedia (8,4 miliarde de euro), în timp ce alte 11 ţări membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent.
În trimestrul trei din 2025, ţările membre UE cu cel mai ridicat deficit de cont curent au fost România (minus 8,3 miliarde de euro, de la minus 6,7 miliarde de euro în trimestrul doi din 2025), Franţa (minus 4,8 miliarde de euro), Polonia (minus 4,2 miliarde de euro) şi Belgia (minus 3,8 miliarde de euro).
În perioada iulie-septembrie, UE a înregistrat excedente de cont curent pe relaţia cu Marea Britanie (75,7 miliarde de euro), Canada (12 miliarde de euro), centrele financiare offshore (11,5 miliarde de euro), SUA (9,2 miliarde de euro), Brazilia (8,4 miliarde de euro), Hong Kong (7,4 miliarde de euro), Elveţia (4,6 miliarde de euro), Japonia (4,3 miliarde de euro) şi Rusia (4,2 miliarde de euro).
Deficite au fost pe relaţia cu China (minus 58,3 miliarde de euro) şi India (minus 0,3 miliarde de euro).
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
Un an de control judiciar pentru Călin Georgescu. ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
Călin Georgescu a ajuns din nou în fața polițiștilor pentru a semna controlul judiciar. Se împlinește un an de când acesta se află sub măsura preventivă iar în următoarea perioadă urmează mai multe decizii importante în instanță, inclusiv judecătorii se vor pronunța dacă va fi prelungit din nou controlul judiciar.
Călin Georgescu: ”Sunt aici nu pentru că am greșit, ci pentru că deranjez”
”Aș dori să le mulțumesc tuturor oamenilor prezenți, astăzi, aici și celor care nu sunt prezenți, dar sunt cu gândul și cu sufletul la România liberă și prosperă. Înainte de orice, mulțumim lui Dumnezeu că suntem împreună și că putem să ne păstrăm cumpătul ăn acetse vremuri tulburi.
Am fost, din nou, după cum vedeți, astăzi, aici, nu pentru că ași fi greșit cu ceva, ci pentru că adevărul deranjează. Este clar că deranjează și frica este miza lor, dar noi nu trăim din frică. Puterea lor stă în presiune, dar puterea noastră stă în calm și faptul că sunteți astăzi aici, poporul român, căruia mă adresez liniștit și demn, spune ceva esențial, mai mult decât orice strigăt: Nu suntem singuri.”
În ciuda gerului de afară, zeci de oameni s-au adunat pe trotuarul din fața sediului Poliției Buftea, pentru a-l susține pe liderul suveranist.
Călin Georgescu s-a prezentat astăzi la secția de Poliție din Buftea pentru a semna controlul judiciar, procedură pe care o respectă în fiecare zi de marți, conform obligațiilor impuse prin măsura preventivă. Tot astăzi se împlinește un an de la instituirea acestei măsuri de către procurorii Parchetului General, în primul dosar penal trimis deja în judecată.
În perioada următoare sunt programate și alte termene importante în instanță. Pe 21 ianuarie, la Curtea de Apel București, va avea loc o nouă etapă în procedura de cameră preliminară din cel de-al doilea dosar penal, considerat cu miză majoră în situația juridică a lui Georgescu. Pe lângă acestea, mai există și alte cauze aflate încă în faza de cercetare penală.
-
Uncategorizedacum o ziDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Evenimenteacum 2 zile
Senatorul AUR Petrișor Peiu lansează un atac dur pe tema acordului Mercosur: „Demascarea imposturii a trezit monștrii trecutului”
-
Evenimenteacum 2 zile
Florin Cîțu demolează mitul impozitelor „prea mici” pe locuințe, prezentat de guvernul Bolojan
-
Evenimenteacum 2 zile
De ce au crescut impozitele pentru autovehiculele hibrid. Explicațiile oferite de Guvern
-
Evenimenteacum 2 zile
Realitatea Plus, audiențe explozive în 2025. Televiziunea Poporului, în topul celor mai urmărite 3 posturi de știri
-
Evenimenteacum o zi
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR la trei luni a coborât la 6,06% pe an
-
Evenimenteacum 22 de ore
Haos total la ghișeele din țară. Revolta unui român care are de plătit un impozit de 3.000 de euro: „Am muncit 30 de ani ca să dau chirie la mafioții care conduc România”