Stiri economice
Vânzări de 416 milioane de euro pentru Bosch în anul fiscal 2017
„România a devenit o piaţă din ce în ce mai importantă pentru Bosch în ultimii ani”, a declarat Mihai Boldijar, director general Robert Bosch SRL şi reprezentant al Grupului Bosch în România, la conferinţa anuală de presă a companiei din Bucureşti. „Bosch şi-a menţinut poziţia solidă în România, având o creştere puternică în 2017, în ciuda climatului economic şi politic dificil din ţară”, a adăugat Boldijar. Compania se aşteaptă să continue dezvoltarea tuturor sectoarelor de activitate în anul 2018. „În primele trei luni, Bosch a reuşit să obţină, din nou, o creştere semnificativă, cu două cifre, a vânzărilor”, a declarat Boldijar.
Numărul angajaţilor Bosch din România a ajuns la aproximativ 6.500, la 31 decembrie 2017, reprezentând o creştere anuală de 36 de procente. Este de aşteptat ca acest număr să crească în 2018, mai ales în locaţiile din Cluj, Blaj şi Timişoara.
Bosch îşi extinde activităţile de producţie în România
Bosch a investit în România aproximativ 453 milioane de lei (aproximativ 100 milioane de euro) în 2017, în special în dezvoltarea unităţilor de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi Blaj. Fabrica de componente auto electronice din Cluj şi-a mărit capacitatea de producţie şi portofoliul de produse pentru a satisface cererea clienţilor. În această unitate de producţie, Bosch fabrică, din 2014, printre altele, unităţi de control electronice pentru airbag, pentru sisteme de camere multiple şi asistenţă la condus, dar şi sisteme electronice pentru siguranţă, care sporesc siguranţa rutieră şi confortul şoferilor. În octombrie 2017, Bosch a inaugurat un Centru de Training în cadrul fabricii, dedicat pregătirii elevilor în sistemul de învăţământ dual, dar şi dezvoltării profesionale continue a angajaţilor săi. Investiţia în noua clădire, cu o suprafaţă de 4.400 de metri pătraţi şi cu săli de instruire moderne, se ridică la aproximativ şase milioane de euro.
Mai mult, unitatea de producţie din Blaj a înregistrat o dezvoltare semnificativă a producţiei pe parcursul anului 2017, mai ales în sectorul de activitate Soluţii de mobilitate. Datorită cererii mari, compania şi-a mărit capacitatea de producţie pentru componente auto de înaltă calitate, precum senzori de oxigen şi componente pentru controlul transmisiei şi se pregăteşte să adăuge noi produse în portofoliul său în 2018, cum ar fi senzori pentru emisiile de oxizi de azot. Din 2007, fabrica produce, de asemenea, componente pentru sectorul Tehnologie industrială şi va continua să îşi consolideze poziţia prin obţinerea de noi proiecte în acest domeniu. Bosch a început anul acesta construcţia unei noi clădiri de birouri în cadrul fabricii, aceasta urmând să fie inaugurată în 2019.
În plus, ca parte a angajamentului său faţă de România, Bosch a decis să îşi extindă activităţile de producţie şi pentru sectorul Bunuri de larg consum. BSH Electrocasnice a achiziţionat recent un teren de 40 de hectare pentru construirea unei fabrici de maşini de spălat în Simeria. În următorii ani, compania va investi aproximativ 110 milioane de euro în acest proiect. BSH va demara anul acesta construcţia unei hale de producţie, precum şi a unui centru logistic şi a unei clădiri de birouri. BSH Electrocasnice plănuieşte să înceapă producţia de maşini de spălat în Simeria în 2020. Din 2022, noua fabrică va avea o capacitate anuală de producţie de peste un milion de maşini de spălat destinate pieţei europene.
Dezvoltare puternică a activităţilor de cercetare şi dezvoltare în România
Bosch şi-a extins permanent activităţile de cercetare şi dezvoltare în România începând cu 2013 şi a demarat construcţia propriului Centru de Inginerie la Cluj-Napoca anul acesta. Compania va investi aproximativ 25 milioane de euro în acest proiect. Noua clădire, care va avea o suprafaţă de aproximativ 17.000 de metri pătraţi, va concentra, din 2019, activităţile desfăşurate anterior în mai multe locaţii din Cluj. În prezent, aproximativ 400 de angajaţi îşi desfăşoară activitatea în sediile Centrului de Inginerie din Cluj-Napoca. Centrul de R&D din Cluj dezvoltă produse de ultimă generaţie în ariile software, hardware şi mecanică, precum şi ingineria calităţii şi a fiabilităţii. Inginerii talentaţi din cadrul Bosch lucrează la soluţii şi tehnologii pentru viitor, cum ar fi conducerea conectată, electrificată şi autonomă, care sporesc siguranţa şi confortul la volan şi pot salva vieţi, prevenind accidentele.
Creştere pentru divizia de servicii externalizate
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
