Stiri economice
Un nou episod din epopeea românească a parteneriatului public-privat

Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, noi modificări la Legea partaneriatului public-privat (PPP), act normativ adoptat în 2016. Măsurile reglementează încheierea, derularea şi încetarea parteneriatului public-privat, iar obiectivul lor este „realizarea sau reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public“. De-a lungul timpului au existat mai multe legi care ar fi trebuit să pună în practică principiul parteneriatului public privat, dar niciuna nu a putut fi aplicată. Nici măcar legea la care au apărut noile modificări nu a avut succes, deşi a mai existat anul trecut o ordonanţă de urgenţă prin care guvernanţii erau siguri că toate problemele PPP sunt rezolvate.
Poiectele de vis care ar urma să transforme România
Acum lucrurile au ajuns şi mai departe. Vicepremierul Viorel Ştefan a prezentat proiectele strategice care vor fi demarate într-o primă fază pe noua legislaţie. Este vorba de trei autostrăzi, administrarea spitalelor CFR şi de complexul medical Carol Davila. „Ne propunem să susţinem investiţiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri fără a pune presiune asupra bugetului de stat“, a declarat Viorel Ştefan, care a mai arătat că cele cinci proiecte strategice vor mobiliza resurse financiare estimate între 15 şi 20 de miliarde de euro. Miza cea mare este în domeniul infrastructurii rutiere. După eşecuri pe bandă rulantă la construcţia de autostrăzi, guvernul condus de Viorica Dăncilă îşi propune ca să folosească noua filosofie pentru proiectele autostrăzilor Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, Ploieşti – Râşnov şi Bucureşti – Alexandria – Caracal – Lugoj. Concret, în momentul de faţă, Guvernul visează ca investitorii să dea năvală pentru a construi autostrăzi, urmând apoi să colecteze taxe de la conducătorii auto. Din acest plan, menit să umple România de autostrăzi de la est la vest şi de la nord la sud, lipsesc băncile care să asigure creditatea pentru investiţi de asemenea nivel şi o legislaţie care să ofere garanţii investitorilor.
O autostradă blocată de decenii pe hârtie
Cel mai bun exemplu de parteneriat public-privat eşuat este celebra autostrada, pe hârtie, Comarnic-Braşov. Practic, românii ar fi trebuit să circule pe o autostradă, între Comarnic-Braşov, construită în parteneriat public-privat, încă din anul 2006. Suntem în 2018 şi nu se ştie dacă în 2025 poate fi considerat un termen fezabil.
Povestea autostrăzii Comarnic-Braşov a început în perioada 2004, când fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, anunţa că, în doi ani, românii vor avea autostradă pe Valea Prahovei. Până acum, contractul a fost anulat de trei ori. Primul contract de construcţie a celor 58 km de autostradă a fost anulat în 2005 deoarece nu s-a organizat licitaţie. În 2010, contractul a fost denunţat unilateral pe motiv că nu ar fi existat fonduri pentru construcţia celor 58 km de autostradă. În 2015, oficialii guvernamentali au anunţat anularea contractului fără a da explicaţii. Pentru aceeaşi autostradă, în toamna anului trecut, fostul premier Mihai Tudose anunţa că a cerut ajutor tehnic de la Banca Mondială.
Neaga: Precedentele încercări nu s-au finalizat prin proiecte de succes din tot felul de motive
Evenimente
Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră
Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.
În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.
În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.
Evenimente
Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului
Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.
Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.
Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil
Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.
Impactul asupra industriei auto
Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.
Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte
La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.
În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.
Evenimente
Institutul Clinic Fundeni are un nou director medical. Cine este doctorul Mihai-Adrian Dobra
Doctorul Dobra Mihai-Adrian, medic primar urologie și doctor în științe medicale, a fost numit în funcția de director medical la Institutul Clinic Fundeni.
Doctor în științe medicale, medic specialist în urologie cu experiență în chirurgia oncologică urologică, medicul Dobra Mihai-Adrian a finalizat recent un stagiu de pregătire la unul dintre cele mai importante spitale din Statele Unite Americii, unde l-a întâlnit pe unul dintre pionierii Urologiei de la care a primit informații prețioase și metode de dezvoltare în domeniu.
De-a lungul timpului, a urmat numeroase stagii de pregătire și de perfecționare în chirurgie urologică în centre importante din străinătate, în domenii precum litiaza reno-ureterală (Bristol, Marea Britanie), oncologia urologică (Arlington, Virginia, SUA) și chirurgia urologică (Ingolstadt, Germania), iar certificarea în chirurgia laparoscopică urologică a obținut-o la Strasbourg (Franța). Se adaugă și participarea la numeroase cursuri de specialitate și workshopuri, atât în țară, cât și în străinătate.
Noul director medical al Institutului Clinic Fundeni este este medic Primar Urologie în Programul Național de Transplant de organe, țesuturi și celule umane de la donator în moarte cerebrală și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.
Acesta are o experiență operatorie bogată și realizează și intervenții chirurgicale pentru cazuri complexe. De asemenea, se axează pe tratamentul multimodal complet minim invaziv al litiazei urinare, dar și pe chirurgia oncologică.
-
Evenimenteacum 2 zile
România rămâne ţara cu cea mai mare inflaţie din UE. Austeritatea lui Bolojan a aruncat în aer prețurile
-
Evenimenteacum 2 zile
Tupeul ministrului Muncii: Anul 2026 va fi greu pentru românii cu venituri mici
-
Evenimenteacum 2 zile
România, despăgubită cu 5,7 milioane de euro de către Guvernul olandez pentru furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents
-
Evenimenteacum o zi
Călin Georgescu, mesaj de forță pentru români: Sunteți ținuți de prea mult timp într-o stare de dezamăgire, menținută prin mecanisme de manipulare
-
Evenimenteacum 2 zile
Fermierii români participă la protestul masiv de la Strasbourg, împotriva acordului UE–Mercosur. Forțele de ordine, bombardate cu ouă. Realitatea PLUS transmite din mijlocul protestatarilor – LIVE TEXT / VIDEO
-
Evenimenteacum o zi
Adrian Câciu îl desființează pe Ilie Bolojan: „Un NERO contemporan. A băgat România în recesiune pentru interesele personale. Ne-a mințit pe toți!”
-
Featuredacum o ziDespre Anton (Tonino) Despre inima lui. Despre visuri la care nu renunță.
-
Evenimenteacum 21 de ore
Aurul și argintul ating noi maxime istorice pe fondul tensiunilor geopolitice







