Connect with us

Stiri economice

Un nou episod din epopeea românească a parteneriatului public-privat

Publicat

pe

Guvernul a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, noi modificări la Legea partaneriatului public-privat (PPP), act normativ adoptat în 2016. Măsurile reglementează încheierea, derularea şi încetarea parteneriatului public-privat, iar obiectivul lor este „realizarea sau reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public şi/sau operarea unui serviciu public“. De-a lungul timpului au existat mai multe legi care ar fi trebuit să pună în practică principiul parteneriatului public privat, dar niciuna nu a putut fi aplicată. Nici măcar legea la care au apărut noile modificări nu a avut succes, deşi a mai existat anul trecut o ordonanţă de urgenţă prin care guvernanţii erau siguri că toate problemele PPP sunt rezolvate.

Poiectele de vis care ar urma să transforme România

Acum lucrurile au ajuns şi mai departe. Vicepremierul Viorel Ştefan a prezentat proiectele strategice care vor fi demarate într-o primă fază pe noua legislaţie. Este vorba de trei autostrăzi, administrarea spitalelor CFR şi de complexul medical Carol Davila. „Ne propunem să susţinem investiţiile prin angrenarea de resurse şi stimularea mediului de afaceri fără a pune presiune asupra bugetului de stat“, a declarat Viorel Ştefan, care a mai  arătat că cele cinci proiecte strategice vor mobiliza resurse financiare estimate între 15 şi 20 de miliarde de euro. Miza cea mare este în domeniul infrastructurii rutiere. După eşecuri pe bandă rulantă la construcţia de autostrăzi, guvernul condus de Viorica Dăncilă îşi propune ca să folosească noua filosofie pentru proiectele autostrăzilor Tg. Neamţ – Iaşi – Ungheni, Ploieşti – Râşnov şi Bucureşti – Alexandria – Caracal – Lugoj. Concret, în momentul de faţă, Guvernul visează ca investitorii să dea năvală pentru a construi autostrăzi, urmând apoi să colecteze taxe de la conducătorii auto. Din acest plan, menit să umple România de autostrăzi de la est la vest şi de la nord la sud, lipsesc băncile care să asigure creditatea pentru investiţi de asemenea nivel şi o legislaţie care să ofere garanţii investitorilor.  

O autostradă blocată de decenii pe hârtie

Cel mai bun exemplu de parteneriat public-privat eşuat este celebra autostrada, pe hârtie, Comarnic-Braşov. Practic, românii ar fi trebuit să circule pe o autostradă, între Comarnic-Braşov, construită în parteneriat public-privat, încă din anul 2006. Suntem în 2018 şi nu se ştie dacă în 2025 poate fi considerat un termen fezabil. 

Povestea autostrăzii Comarnic-Braşov a început în perioada 2004, când fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, anunţa că, în doi ani, românii vor avea autostradă pe Valea Prahovei. Până acum, contractul a fost anulat de trei ori. Primul contract de construcţie a celor 58 km de autostradă a fost anulat în 2005 deoarece nu s-a organizat licitaţie. În 2010, contractul a fost denunţat unilateral pe motiv că nu ar fi existat fonduri pentru construcţia celor 58 km de autostradă. În 2015, oficialii guvernamentali au anunţat anularea contractului fără a da explicaţii. Pentru aceeaşi autostradă, în toamna anului trecut, fostul premier Mihai Tudose anunţa că a cerut ajutor tehnic de la Banca Mondială. 

 

Neaga: Precedentele încercări nu s-au finalizat prin proiecte de succes din tot felul de motive

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Premieră în piața financiară. Cea mai mare emisiune de obligațiuni de la o companie de stat

Publicat

pe

 Romgaz a anunțat prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și că acesta este, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă vineri, pe pagina sa de socializare, că Romgaz a anunțat prima emisiune de obligațiuni demarată de o companie cu capital majoritar de stat și că acesta este, probabil, cel mai mare program de acest fel pentru mediul corporativ românesc, conform Mediafax.

„Programul record de 1,5 miliarde euro vizează ridicarea finanțării necesare pentru susținerea planului de investiții, inclusiv marele proiect Neptun Deep. Se lansează astfel cea mai mare emisiune de obligațiuni din partea unei companii cu capital majoritar de stat. Acest demers vine după ce compania a obținut anterior un rating excelent din partea Fitch (BBB- investment grade), un demers pe care l-am susținut personal în mai multe discuții cu agenția de rating”, arată Sebastian Burduja într-o postare pe Facebook.

El a caracterizat Romgaz într-un singur cuvânt – curaj – și a dat trei argumente în acest sens.

„Investiția de 2 miliarde de euro în Neptun Deep. Proiectul e în grafic și ne va asigura locul I în UE la producția de gaz, dublând producția de gaz românesc. Rămâne să îi dăm valoare adăugată cât mai mare în economie, prin investiții în fabrici de medicamente, îngrășăminte și producția de energie electrică în grupuri pe gaz. Și da, avem peste 3500MW în lucru, de la Mintia la Ișalnița, Turceni, Iernut și Midia, plus modernizarea CET-urilor care încă utilizează cărbune și vor trece pe gaz (Craiova). Și da, nu ne vom lăsa și vom duce la bun sfârșit acest proiect, chiar dacă deranjăm multe interese, dovadă fiind sabotajul constant al unor organizații”, spune ministrul.

Un al doilea argument este reluarea explorărilor la Caragele, cel mai mare zăcământ de gaz pe uscat din România: „Program de investiții de 1 miliard de lei. Așteptăm vești bune până la finalul anului”.

De asemenea, el susține că un alt argument este deblocarea proiectului de la Iernut, după ani de zile: „Suntem în șantier, lucrăm cu antreprenorul spaniol pentru a pune in funcțiune măcar jumătate din capacitate pana la finalul anului”.

Citeste in continuare

Evenimente

Criză în industria auto. Volkswagen apelează la ajutoarele din partea guvernului Germaniei

Publicat

pe

Industria auto trece prin clipe destul de dificile, iar ultimii 3 ani au fost presărați numai cu crize majore. Mai nou, Volkswagen anunță că va concedia cel puțin 3.000 de angajați de a fabricile sale din Germania.

Constructorul german se înfruntă acum cu una din cele mai dificile perioade din existența sa. Mai devreme în luna septembrie, directorul financiar al mărcii de la Wolfsburg, Arno Antlitz, a declarat că Volkswagen mai are doar 2 ani pentru a se salva pe plan financiar. Din această cauză, Volkswagen a anunțat că va reduce numărul său de angajați la cel puțin 6 uzine germane. Mai mult, marca germană ia în considerare inclusiv închiderea unor fabrici pentru a reduce costurile.

Acum, guvernul german ia în calcul să sprijine Volkswagen în viitorul apropiat. Anunțul a fost făcut de către Robert Habeck, vicecancelarul și ministrul economiei din Germania. Habeck a declarat foarte scurt că „Volkswagen are o importanță esențială pentru Germania.”

Alături de acest anunț, a mai apărut în presa germană o informație conform căreia Volkswagen se pregătește să concedieze 30.000 de angajați la uzinele sale din Germania. Asta ar însemna o reducere de 10% a forței de muncă.

Aceste informații au fost, însă, negate de un purtător de cuvânt al sindicatului, care a precizat că aceste cifre „nu au nicio bază și sunt pur și simplu un nonsens.”

Săptămâna viitoare vor începe negocieri între Volkswagen și sindicatul muncitorilor pentru viitorul angajaților. Constructorul de la Wolfsburg a anulat un acord semnat în 1994 care prevedea garantarea locurilor de muncă ale angajaților săi până în 2029.

Citeste in continuare

Evenimente

Ciolacu, după previziunile Fitch privind DEFICITUL excesiv: „Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții” – VIDEO

Publicat

pe

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, vineri, că rectificarea bugetară din acest an este pozitivă. De asemenea, șeful guvernului a anunțat că deficitul bugetar este „sustenabil”, în ciuda unor estimări pesimiste lansate cu doar o zi înainte de către agenția de rating financiar Fitch.

Este pozitivă și pe venituri, plus că se crește deficitul. E normal că este un surplus. (…) Deficitul bugetar la 6.9% sustenabil, ținând cont că 84% din deficit merge în zona de investiții. Suntem primul stat european care avem un deficit bazat pe investiții. La fel a făcut și Germania, și Italia, și Franța. Nu a fost un capăt de țară. (…) În schimb, când a fost un filosof prim-ministru și am avut 9,2 deficit investițiile erau undeva la 1,75%. Vă dați seama cât era pe consum? Acum marja de consum este foarte limitată și asta este important să menținem”, a afirmat Ciolacu.

https://www.facebook.com/plugins/video.php?height=314&href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FCiolacuMarcel%2Fvideos%2F1057607059706592%2F&show_text=false&width=560&t=0

România ar putea fi nevoită să îngheţe cheltuielile pentru a-şi reduce deficitul, au avertizat zilele trecute analiștii de la agenţia de evaluare financiară Fitch. 

România ar putea fi nevoită să înghețe cheltuielile, din cauza deficitului. Ce se întâmplă cu măririle de pensii și salarii?

Citeste in continuare

Trending