Stiri economice
Românii ar trebui să ceară locuinţe de o calitate superioară la preţurile pe care le plătesc
„Preţurile sunt destul de stabile, dar oamenii ar trebui să ceară mai mult de la calitatea produselor“, a declarat Maggie Kitshoff, director proiecte rezidenţiale în cadrul companiei. Fondatorul şi unul dintre acţionarii Prime Kapital, Martin Slabbert, subliniază şi el că standardele locuinţelor în România sunt foarte proaste.
„Sunt cetăţean român din luna februarie a acestui an şi mă mândresc cu asta şi credem că oamenii merită mai mult. Noi credem că putem livra un produs la standarde mult mai înalte, la preţuri similare cu cele care sunt livrate pe piaţă în acest moment“, spune Slabbert, CEO-ul dezvoltatorului.
După ce au făcut din NEPI cel mai mare investitor imobiliar din România, fondatorii săi, Martin Slabbert şi Victor Semionov, s-au retras din companie în 2015 pentru a repeta experienţa cu un nou fond denumit Prime Kapital. La scurt timp după formarea acestuia au încheiat un parteneriat cu sud-africanii de la MAS Real Estate Inc. (MAS REI) prin care ţintesc acum dezvoltări imobiliare ce depăşesc ca valoare suma de un miliard de euro la nivelul Europei Centrale şi de Est.
Prima lansare
Compania a lansat ieri primul său proiect rezidenţial din România, denumite Avalon Estate (foto sus). Pe un teren de 8,1 hectare, amplasat în spatele reprezentanţei auto Porsche Nord din Pipera şi cumpărat în 2016 de la omul de afaceri George Becali pentru circa 11 mil. euro, Prime Kapital vrea să construiască un cartier cu 793 de apartamente.
Investitorul se aşteaptă să primească Planul Urbanistic Zonal necesar proiectului până în aprilie 2019, pentru ca în iulie să obţine autorizaţia şi să înceapă prima etapă de construcţie. Întregul complex ar trebui predat până în 2024. Proiectul vizează corporatiştii care lucrează în Pipera. Suprafaţa utilă a locuinţelor variază între 70 mp şi 262 mp.
Anul trecut, Prime Kapital a cumpărat şi terenul fostei fabrici Marmura din Bucureştii Noi de la compania maghiară TriGranit şi vrea să construiască aici un cartier cu 380 de apartamente. Bugetul de dezvoltare, până în 2021, destinat celor două proiecte rezidenţiale este estimat la circa 118 mil. euro, conform rapoartelor financiare ale MAS REI.
„Analizăm achiziţia de terenuri suplimentare atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe pentru dezvoltări viitoare de proiecte rezidenţiale, dar deocamdată nu avem decât proiectele Avalon Estate şi Marmura. Sunt şanse să începem mai devreme construcţiile în Bucureştii Noi decât în Pipera“, spune Maggie Kitshoff.
Miza rămâne retailul
Afacerile Prime Kapital sunt concentrate, totuşi, spre sectorul de retail, cel care i-a consacrat pe fondatorii firmei. La finalul anului trecut, în portofoliul firmei care a rezultat din parteneriatul dintre Prime Kapital şi MAS REI figurau 14 proprietăţi, majoritatea terenuri, evaluate la peste 94 mil. euro şi care până în 2021 necesită o investiţie în dezvoltare de 377 mil. euro.
Investitorii vor să construiască un mall pe o parte din terenul Upetrom 1 Mai din Ploieşti, au cumpărat de la Hornbach 7,9 hectare de teren în Baloteşti pentru un centru comercial care va cuprinde şi un magazin Lidl şi au în plan o serie de mici zone comerciale adiacente unor hipermarketuri precum Carrefour, Kaufland sau Lidl în oraşe precum Târgovişte, Focşani, Slobozia, Roman şi Baia Mare. Sud-africanii au achiziţionat anul trecut şi parcul de retail Era Shopping Park din Iaşi.
Recent, MAS REI şi-a anunţat acţionarii că va plăti 95 mil. euro, cash, pentru a achiziţiona Militari Shopping din Bucureşti de la investitorul imobiliar Atrium European Real Estate, care, în acest fel, se retrage din România. Acesta va fi al doilea cel mai scump mall tranzacţionat în Bucureşti, după Promenada Mall, vândut în 2015 cu 148 mil. euro.
Prime Kapital şi MAS REI au contribuit la parteneriatul creat cu 400 mil. euro.
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
