Connect with us

Stiri economice

Banca Mondială, Comisia Europeană și FMI evaluează pozitiv perspectivele de creștere a economiei României

Publicat

pe

În primul rând, toate cele trei rapoarte confirmă faptul că în 2017 creşterea economică a fost una dintre cele mai mari din UE: a fost de 2,8 ori mai mare decât media înregistrată în zona euro şi în UE. Este o creştere substanţială, obţinută de puţine economii pe parcursul unui ciclu economic şi pe care o întâlnim o dată la zece ani. Practic, în anul 2017, s-a atins maximul ultimilor zece ani atât în UE cât şi în România, fiind maximul unui ciclu economic. Important de remarcat este faptul că după un an 2016 dezastruos din punct de vedere al investiţiilor, în care formarea brută de capital a scăzut cu 2% şi a avut o contribuţie negativă la creşterea economică de -0.5 pp, în anul 2017 această şi-a revenit, înregistrând o creştere substanţială, de 4,7%, şi o contribuţie pozitivă la creşterea PIB-ului de 1,1 pp.

Raportul Global Economic Prospects realizat de Banca Mondială şi  publicat în această luna a îmbunătăţit estimările de creştere a economiei României atât pentru 2018 cât şi pentru următorii doi ani.

Astfel, Banca Mondială, faţă de prognoza realizată în ianuarie 2018 când estima o creştere economică de 4,5% pentru economia românească, în luna iunie a îmbunătăţit estimarea, cu mai mult de jumătate de punct procentual şi anticipează o creştere de peste 5% în anul 2018. Mai mult, această îmbunătăţire a estimărilor vine chiar dacă în primul trimestru economia românească a crescut doar cu 4,2% fiind totuşi a cincea cea mai mare creştere economică din UE după Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7) şi Cehia (4,5%). De asemenea, în primul trimestru 2018 economia românească a crescut cu aproape 1,75 ori mai mult faţă de media UE (2,4%). Trebuie menţionat că, faţă de trimestrul anterior (trim. 4 2017), creşterea economică în primul trimestru 2018 a fost zero, ceea ce unii economişti interpretează eronat ca fiind o slabă performanţă, fără să ţină cont că a fost totuşi a cincea cea mai mare creştere din UE faţă de acelaşi trimestru al anului anterior şi uită să spună că economia a stagnat la nivelul celui mai bun trimestru (trim. 4 2017) din ultimii zece ani. Ar fi bine că economia românească să stagneze la o creştere de peste 4%. Din punct de vedere al structurii creşterii economice, cel mai important aspect constă în faptul că formarea brută de capital fix (investiţiile din PIB) a crescut cu 4% în primul trimestru şi a avut o contribuţie de 0,8 pp la creşterea economică.

 

 

În acelaşi raport, Banca Mondială a îmbunătăţit şi perspectivele de creştere economică pentru anul 2019 la 4,5%, adică cu 0.4 pp mai mult faţă de estimarea din ianuarie şi la 4,1% în 2020, ceea ce înseamnă mai mult de 0,6 pp faţă de ultima estimare din ianuarie.

O altă instituţie financiară de renume, Fondul Monetar Internaţional, în raportul „World Economic Outlook” privind perspectivele economiei globale, a revizuit în creştere, de la 4,4% la 5,1%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Din punct de vedere al evoluţiei economiei europene, raportul FMI consemnează faptul că România şi Malta vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, cu aproape de două ori mai mare decât media UE. Mai mult, menţinerea unui decalaj consistent între creşterea economică a României şi creşterea economică medie din UE ne va permite să reducem în continuare decalajele de dezvoltare faţă de media europeană. Astfel, putem să reducem decalajele dintre veniturile românilor şi celelalte venituri din Uniunea Europeană iar puterea de cumpărare a românilor a depăşit pentru prima dată nivelul de 60% din media puterii de cumpărare din UE, ajungând la aproape 62%. Și în anii următori, dacă România evoluează conform proiecţiilor de creştere economică ale BM, FMI şi CE, atunci în 2020 vom ajunge la o putere de cumpărare de aproximativ 68% din media puterii de cumpărare din UE.

Comisia Europeană, în evaluarea de primăvară  a economiei româneşti (Spring 2018 Economic Forecast-România), estimează pentru 2018 o creştere de 4,5% şi confirmă că această “va rămâne robustă”. CE confirmă că formarea brută de capital fix (investiţiile din PIB) şi-a revenit iar conform estimărilor CE în următorii doi ani creşterea investiţiilor va fi semnificativă şi se va situa în jurul cifrei de 7%. Un alt aspect important prezent în raportul CE se referă la perspectivele de creştere a economiei pe termen lung, reflectate în evoluţia PIB potenţial şi confirmă că acestea sunt cu mult peste media europeană, fiind printre cele mai bune din UE. Rată de creştere a PIB potenţial a fost în 2017 de 4,1%, conform CE, dublu faţă de media UE şi media zonei euro. Mai mult, în 2018 rată de creştere a PIB potenţial creşte la 4,3%, fiind cu mult peste cea înregistrată de Cehia (3,1%), Polonia (3,6%), Ungaria (3,2%), Franţa (1,2%), Austria (2%), Germania (1,9%) sau media UE (1,7%). De asemenea, trebuie menţionat că cea mai mare parte a creşterii PIB-ului potenţial (aproximativ 62%) este generată de productivitatea totală a factorilor (TFP), ceea ce înseamnă că România are o creştere economică intensivă bazată pe eficienţă şi calitatea factorilor.

În concluzie, analizele Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi ale Fondului Monetar Internaţional evidenţiază că România are o foarte bună stabilitate macroeconomică, bazată pe perspective de creştere pe termen scurt şi pe termen lung de peste 4%.

 

Prof. Univ. Dr. Dan Armeanu, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

ȘEFUL ”CENZURII”, VALENTIN JUCAN, A STAT GRATIS ÎNTR-O LOCUINȚĂ DE PROTOCOL: A OCUPAT ILEGAL O CASĂ RA-APPS

Publicat

pe

Valeriu Jucan a ocupat fără drept o casă și nu a plătit chiria. „Stăpânul” delictului de opinie are datorii la stat pentru chiria din casa de protocol. A primit locuință de serviciu când era funcționar la Ministerul Culturii, în București. Nu a plătit chiria, întreținerea și utilitățile. Pentru a scăpa de datorii s-a judecat ani de zile cu Regia Autonomă „Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat”. Cât a ocupat locuința legal, statul i-a plătit chiria. Cât a stat ilegal, deontologul Valentin Jucan nu a mai plătit nimic și a ajuns la datorii uriașe către stat.

Noul „cenzor” al libertății de exprimare a avut un parcurs profesional sinuos. Valeriu Jucan este violoncelist licențiat, iar în timpul facultății a fost DJ la un radio din Cluj. Cu un an înainte de absolvire, s-a sucit radical și a devenit consilier al Prefectului din orașul care a dat țării escrocheria „Caritas”, scrie Mihai Belu, într-un articol publicat pe site-ul lumeapolitica.ro.

Concomitent, Jucan a schimbat radical meseria și s-a înscris, în 2004 la un master în drept la Universtitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După un an de studii masterale a devenit colaborator al Senatului la Biroul Permanent, iar apoi (februarie 2007 – septembrie 2009) consultant parlamentar la Direcția de Afaceri Europene a Senatului.

Practic, conform CV-ului oficial, din iulie 2005 până în iulie 2006, Jucan a avut viață grea: era student la Cluj și bugetar la București. Nu știm care era forma de învățământ urmată de Jucan și nici programul de la Senat, dar cu siguranță există suspiciuni rezonabile că una dintre activități era grav afectată de cealaltă.

Casă de la stat pentru Valentin Jucan

Pentru câteva luni în 2008, actualul vice-președinte al CNA a fost consilier al ministrului Culturii, iar pentru alte două luni în 2009 a fost director de cabinet la Ministerul Mediului. Ambele calități se desfășurau în paralele cu funcția de la Senat. Nu discutăm acum competența violoncelistului specializat în drept și diferențele dinte Cultură și Mediu.

În această perioadă, RA-APPS a decis să-i acorde tânărului pluri-specializat o locuință de protocol din fondul destinat ambasadelor și demnitarilor. Nu știm exact momentul la care Valentin Jucan a intrat în locuința acordată cu o chirie modică de stat. Cu certitudine știm că în noiembrie 2008 el nu a mai plătit chirie. 

Povestea felului în care Jucan a ajuns să beneficieze de locuință de la stat a este fabulos.

„Locuința unde stăteam cu chirie a fost spartă. Am rămas pur și simplu în stradă” a rememorat pentru noi Valentin Jucan. „Am primit ajutorul celor de la Ministerul Culturii. Mi-au spus că eu puteam să cer încă de la început, dar neștiind am stat în chirie. Era dreptul legal de care eu habar nu aveam(…) Secretarul general mi-a spus că poate să mă ajute în felul ăsta” povestește oficialul de la Consiliul Național al Audiovizualului cum a ajuns să primească o casă de la stat pe Bulevardul Dacia, într-o zonă ultra-centrală din București.

Statul plătea chiria pentru Valentin Jucan

În decembrie 2009, RA-APPS solicita daune de la Jucan. În iunie 2011 judecătorii stabileau că acesta avea de plată o sumă uriașă pentru acele vremuri. „Obliga pârâtul sa plateasca reclamantei suma totala de 179.979,89 lei, reprezentând contravaloare chirie, amortizari dotari, cote de întretinere, penalitati conventionale de întârziere si dobânda legala aferenta.” se arată în încheierea pronunțată de judecătorii de la Sectorul 2.

Oficialul CNA susține că el a plătit în jur de 11.000 de euro în urma proceselor cu RA-APPS. Suma este diferită de datele existente la instanță. La cursul din acel an, datoria lui Jucan ar fi fost de peste 40.000 de euro. El nu-și mai amintește cât era chiria pe care o plătea la stat pentru că tot statul achita cazarea consilierului ministerial.

„Chiria atunci… nu îmi mai amintesc, pentru că procedura era că factura eu o aduceam la instituție. Instituția era cea care plătea. Nu eram eu cel care plătea și … ulterior decontam. Instituția plătea!” spune Valentin Jucan cu seninătate ca și când este normal ca statul să achite cazarea tuturor funcționarilor.

Citește continuarea pe lumeapolitica.ro

Citeste in continuare

Evenimente

Bursa începe să se pună pe picioare. BVB a deschis pe verde şedinţa de luni

Publicat

pe

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în creştere şedinţa de luni, iar rulajul se cifra la 13,18 milioane de lei (2,6 milioane euro) după 30 de minute de la debutul tranzacţiilor.

Indicele principal BET, care arată evoluţia celor mai lichide 20 de companii, înregistra o apreciere de 2,41%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la BVB, era în creştere cu 2,33%.

Totodată, indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 2,17%, în timp ce reperul de randament al fondurilor de investiţii, BET-BK, era pe plus cu 2,36%.

Indicele BET-FI al SIF-urilor consemna o creştere de 0,12%, iar BET-NG, indicele celor 10 companii din sectorul energetic şi al utilităţilor, a câştigat 2,02%.

Conform datelor BVB, cele mai mari creşteri ale valorii acţiunilor le înregistrau Prefab (+13,07%), Arobs Transilvania Software (+6,12%) şi Teraplast (+5,84%).

Pe de altă parte, în scădere erau acţiunile Condmag (-10,00%), Promateris (-9,59%) şi Aerostar (-5,24%). 

Leul rămâne la aceeași valoare, la o oră după anularea alegerilor prezidențiale. La ce curs se tranzacționează moneda României

Citeste in continuare

Evenimente

9,4 milioane de euro pentru modernizarea microhidrocentralei de la Turceni

Publicat

pe

A fost semnat luni contractul pentru finanțarea reabilitării și modernizării microhidrocentralei de 9,9 MW de la S.E. Turceni, o investiție de 9,4 milioane de euro, a anunțat ministrul Energiei Sebastian Burduja.

„Am semnat astăzi contractul pentru finanțarea reabilitării și modernizării microhidrocentralei de 9,9 MW de la S.E. Turceni, de Societatea Complexul Energetic Oltenia SA. Investiția, cu o valoare totală de 46,9 milioane lei (aproximativ 9,4 milioane euro), beneficiază de o finanțare de peste 25,4 milioane lei din Fondul pentru Modernizare, echivalentul a 64,47% din costuri, restul fiind asigurat de către beneficiar”, a anunțat Sebastian Burduja.

El susține că, deși traversăm o perioadă dificilă, cu multe incertitudini, proiectele de modernizare a sistemului energetic național trebuie accelerate.

„În fața agresiunii cu care România se confruntă, răspundem cu cele mai bune arme: investiții pentru întărirea siguranței și securității sistemului energetic. (…) Am văzut în această perioadă tot felul de semnale iresponsabile din partea celor care își spun , dar vor să pună capăt tocmai acelor investiții care ne întăresc suveranitatea. Ce suveranitate ar fi accea în care România ar depinde de energia produsă de alții și folosită ca armă de șantaj, la prețuri pe care le-ar decide doar alții și oferită în schimbul unor compromisuri pe care România nu are voie să le facă?”, a mai scris ministrul Energiei pe Facebook.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE