Stiri economice
Se inflamează cotația țițeiului. Carburanții ajung la 6 lei/litru
Între 2014 şi 2016, cotaţia ţiţeiului a scăzut cu 70%, cea mai mare din istoria recentă. În ciuda creşterii din ultimii ani, preţul petrolului este încă mai mic cu circa 30% faţă de media din perioada 2011-2014, iar acest lucru este văzut şi ca o posibilitate de creştere în perioada următoare. În timp ce anul trecut barilul de petrol Brent a stat în jurul valorii de 60 de dolari, anul acesta a sărit de 70 şi chiar a depăşit 80 de dolari pentru scurt timp. Motivele care au stat la baza acestei creşteri sunt, în principal, legate de scăderea producţiei principalilor producători. Venezuela şi-a micşorat, în ianuarie, producţia de la 2,3 milioane barili pe zi până la 1,6 milioane barili.
Organizaţia ţărilor producătoare de petrol (OPEC) a început reducerea producţiei din 2017, cu 1,8 milioane barili pe zi. În prezent, stocurile de ţiţei au fost epuizate, iar OPEC împreună cu Rusia au început discuţiile pentru majorarea producţiei zilnice cu un milion de barili pe zi. De altfel, SUA, unde producţia nu a fost încetinită, a şi cerut statelor OPEC creşterea livrărilor de petrol. Companiile americane au pus recent în funcţiune 15 noi sonde, ajungând la un total de 859 sonde, cel mai ridicat nivel din 2015.
La creştere pot fi luate în calcul şi tulburările din Venezuela şi Iran, dar şi majorarea cererii din China. Anunţul de luna trecută al Arabiei Saudite, cel mai important producător din OPEC, de a începe discuţiile pentru majorarea producţiei a oprit cotaţia petrolului din creştere, dar o decizie este aşteptată la următoarea întâlnire OPEC de la sfârşitul acestei luni.
Mai multe instituţii financiare, printre care Banca Mondială şi gigantul bancar UBS, au avertizat că preţul ţiţeiului se va apropia de 100 de dolari de anul acesta dacă producţia nu va creşte, ceea ce ar ameninţa puternic economia SUA şi posibil cea globală. De altfel, în rapoartele Băncii Mondiale creşterea preţului pe baril este văzută la 90 de dolari în prima parte a anului viitor, cu posibilitatea atingerii cotaţiei de 100 de dolari pe baril spre sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.
Campioni la scumpiri
Majorarea cotaţiei ţiţeiului se reflectă imediat în preţul combustibililor la pompă. În 2017, pe lângă majorarea cotaţiilor internaţionale a avut loc şi o creştere a accizelor la carburanţi pe plan local, tradusă prin 32 de bani pe litru, ceea ce a dus la o majorarea a preţului pe litru de 19% la benzină şi 21% la motorină pentru tot anul. Scumpirea a continuat în acest an, cu circa 4% la benzină şi 10% la motorină în primele trei luni, provocată de creşterea preţului ţiţeiului şi majorarea dolarului faţă de leu (cu 11% în primele trei luni, după care a stagnat).
În total, în primele cinci luni ale anului, benzina s-a scumpit cu 11%, ajungând la circa 5,72 lei pe litru, creştere mult peste cea medie din statele Uniunii Europene, de 6,25%. În euro, preţul unui litru de benzină a urcat de la 1,1 euro până la 1,24 euro. Țara noastră rămâne printre cele mai ieftine la acest capitol, dar preţul din statele dezvoltate, de 1,5-1,6 euro pe litru, nu sunt mult peste cele din România, în timp ce veniturile consumatorilor sunt cel puţin duble. Totuşi, o creştere a cotaţiei ţiţeiului la peste 90 de dolari/baril va duce preţurile carburanţilor din România la 6 lei/litru.
După majorarea de anul trecut, ponderea taxelor din preţul unui litru de benzină au ajuns să reprezinte 54%, iar din cel de motorină de 51%, conform calculelor realizate de Capital pe baza cifrelor Comisiei Europene. Dar problema la noi vine şi din preţul carburanţilor fără taxe. La benzină, creşterea din primele cinci luni a fost de 20,9%, cea mai mare din UE, de la 507,6 euro pe mia de litri până la 613,7 euro, în timp ce creşterea medie la nivelul UE a fost de 13,5%. Situaţia a fost reamarcată şi de Consiliul Concurenţei, preşedintele acesteia Bogdan Chiriţoiu anunţând că va cere explicaţii producătorilor de petrol de la noi. „Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare“, a declarat Bogdan Chiriţioiu, care amintea şi că preţul cu tot cu taxe este mai mic decât cel european.
OMV Petrom a obţinut anul trecut un profit net de 2,4 miliarde lei, iar Rompetrol Rafinare un câştig net de 418,8 milioane lei. Creşterea preţului mediu al barilului de petrol, care duce la majorarea carburanţilor la pompă, este de bun augur pentru producători şi distribuitori, ceea ce s-ar traduce prin menţinerea sau creşterea profiturilor de anul acesta. Deocamdată însă este aşteptată decizia OPEC pentru a vedea dacă preţul barilului va rămâne sub 80 de dolari sau se va duce către 90 de anul acesta.
Acest articol a fost publicat în numărul 23 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 11 – 17 iunie 2018
Deși mai sunt luni bune până la expirarea schemei de sprijin, ofertele pentru primăvara anului 2026 confirmă temerile consumatorilor: gazele se scumpesc. Analiza AEI indică faptul că prețurile din ofertele actuale depășesc deja plafonul de 0,31 lei/kWh, marcând o tranziție către o piață liberă dictată de incertitudini și marje de profit defensive.
Sfârșitul lunii martie 2026 marchează un punct de cotitură pentru piața energiei din România: expirarea schemei de plafonare, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă . Deși decidenții politici încă oscilează între prelungirea mecanismului și eliminarea sa graduală, semnalele din piață sunt deja clare. Primele oferte apărute pe comparatorul ANRE indică o realitate dură: era gazului ieftin și plafonat la 0,31 lei/kWh a apus.
Oferte bazate pe și profit și protecție la instabilitățile ulterioare
Analiza președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că noile tarife, cuprinse între 0,32 și 0,41 lei/kWh, nu reflectă prețul real al mărfii pe bursă, ci mai degrabă o „anvelopă de risc”.
Oferta de 0,32 lei/kWh reprezintă o creștere ușoară, de 3%, considerată o actualizare normală de portofoliu. La polul opus, prețul de 0,41 lei/kWh înseamnă o scumpire de 32%. Această diferență majoră arată că unii furnizori nu mai caută să atragă volume mari de clienți, ci urmăresc profituri sigure și protecție în fața eventualelor instabilități viitoare.
Haosul legislativ și „factura” incertitudinii
Întârzierea unei decizii clare din partea Guvernului a creat un vid care îi penalizează pe consumatori. În timp ce premierul Ilie Bolojan promite o decizie finală în scurt timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, propune o alternativă pentru cei vulnerabili: un tichet de sprijin de 50 de lei lunar (care poate ajunge la 100 de lei în lunile de iarnă).
Totuși, lipsa unei strategii de ieșire graduală din plafonare a forțat piața să reacționeze defensiv. Consumatorii riscă acum să „înghită” prețuri mari prin semnarea tacită a noilor contracte, din cauza crizei de timp și a lipsei de transparență.
Cât ne costă neatenția?
Scumpirea gazului nu vine singură. Odată cu prețul de bază, crește automat și suma plătită pentru TVA, alimentând bugetul statului direct din buzunarul cetățeanului.
Estimările costurilor suplimentare pe an:
- Apartament cu 2 camere: între 150 și 1.500 lei în plus.
- Casă: între 300 și 3.000 lei în plus
- Diferența de preț de pe piață nu este doar despre bani, ci despre modele economice diferite. Unii furnizori mizează pe prudență, alții pe marje ridicate de profit (care urcă de la 4% la 22%). În acest context, în 2026, cea mai mare greșeală a consumatorului nu va fi prețul gazului în sine, ci lipsa de atenție la detalii în momentul alegerii ofertei.
Ceea ce a început ca o declarație de intenție politică a devenit, de luni, o realitate juridică implacabilă: Uniunea Europeană a pus capăt oficial erei gazului rusesc.
Uniunea Europeană a transformat, luni, voința politică în obligație juridică, oferind aprobarea finală pentru interzicerea totală a importurilor de gaze din Rusia. Decizia, luată la Bruxelles în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de resort, a fost adoptată prin majoritate calificată. Deși Ungaria și Slovacia s-au opus, iar Bulgaria a ales calea abținerii, mecanismul de vot a permis evitarea unui veto, spre nemulțumirea Budapestei, care a anunțat deja că va contesta măsura la Curtea de Justiție a UE.
2026 și 2027 – bornele independenței energetice față de Moscova
Noua legislație nu impune o tăiere bruscă, ci un proces etapizat menit să protejeze economiile europene. Primele vizate sunt transporturile de gaz natural lichefiat (GNL), care trebuie să dispară din porturile europene până la sfârșitul anului 2026. Ulterior, gazul livrat prin conducte va deveni istorie cel târziu la 30 septembrie 2027. Totuși, legea oferă o mică „plasă de siguranță”: statele care demonstrează dificultăți reale în umplerea depozitelor cu resurse non-rusești pot obține o derogare limitată până la 1 noiembrie 2027, pentru a evita crizele de încălzire în prag de iarnă.
De la dependență totală la procente reziduale
Schimbarea este radicală dacă privim cifrele: înainte de invazia din Ucraina, Moscova dicta piața europeană cu o cotă de peste 40%. Până în 2025, acest procent s-a prăbușit la aproximativ 13%, însă dependența a rămas vizibilă în buzunarele Kremlinului. Doar în luna precedentă, cinci state membre au pompat 1,4 miliarde de euro în economia rusă, Ungaria fiind lider la achiziții, flancată paradoxal de Franța și Belgia, care au continuat să importe cantități semnificative de GNL.
Amenzi drastice pentru companiile „nostalgice”
Regulile sunt stricte și nu lasă loc de interpretări: semnarea unor noi contracte cu furnizorii ruși este strict interzisă, iar cele existente trebuie reziliate. Contractele pe termen scurt expiră forțat în 2026, în timp ce acordurile pe termen lung vor fi eliminate progresiv. Pentru companiile care ar putea fi tentate să ignore embargoul, sancțiunile sunt usturătoare, amenzile putând ajunge până la 3,5% din cifra de afaceri anuală globală.
Reconfigurarea traseului petrolul prin conducte și energia nucleară
Victoria de la Bruxelles privind gazele naturale este doar o etapă. Comisia Europeană a semnalat deja că nu se va opri aici, pregătind terenul pentru măsuri similare care să vizeze petrolul rusesc livrat prin conducte, dar și reducerea dependenței strategice de combustibilul nuclear provenit din Rusia. Este o reconfigurare totală a hărții energetice, menită să elimine orice pârghie de șantaj pe care Moscova o mai deține asupra continentului.
Guvernul ar urma să definitiveze săptămâna aceasta pachetul de măsuri pentru relansarea economiei asupra căruia vrea să-şi asume răspunderea în parlament pe 29 ianuarie, alături de proiectul privind reforma administraţiei publice locale.
PSD pledează, între altele, pentru credit fiscal majorat, garanţii pentru IMM-uri şi deduceri suplimentare pentru investiţiile în cercetare-dezvoltare.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent la RRA că două treimi dintre primăriile din România au nevoie de reduceri de personal, iar reforma administraţiei va reduce cheltuielile cu personalul cu 10%, va descentraliza decizia către autorităţile locale şi va stimula performanţa.
El a precizat că cele două proiecte vor sta la baza construcţiei bugetului din acest an, care ar putea să depăşească 2.000 de miliarde de lei, să se bazeze pe un deficit de 6% şi pe o inflaţie de 4%.
Ministerul de Finanţe ar urma să prezinte săptămâna aceasta principalii indicatori ai proiectului de buget.
