Stiri economice
CCR discută pe 18 iulie sesizarea ÎCCJ în legătură cu proiectul de modificare a Codului de procedură penală
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis marţi să sesizeze CCR în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
„Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr. 7 din 19 iunie, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară”, se preciza într-un comunicat de presă transmis de ÎCCJ.
Instanţa supremă susţine că noile reglementări transformă recursul dintr-o cale extraordinară de atac „într-o veritabilă cale ordinară de atac”.
„În concepţia Codului de procedură penală, recursul în casaţie constituie o cale extraordinară de atac, exercitabilă împotriva hotărârilor penale definitive, pentru motive ‘substanţiale şi imperioase’ care justifică derogarea de la principiul autorităţii de lucru judecat, în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. În contradicţie cu natura recursului în casaţie, de cale extraordinară de atac, completarea dispoziţiilor art. 438 C. proc. pen., prin introducerea alineatelor (l1) şi (l2), transformă recursul în casaţie într-o veritabilă cale ordinară de atac, prin intermediul căreia se repun în discuţie hotărârile penale definitive pronunţate de instanţele de apel. Reconfigurarea cadrului legal al recursului în casaţie, în special prin introducerea în sfera cazurilor de recurs în casaţie a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 1 partea finală C. proc. pen. (‘când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată”), a dispoziţiilor art. 438 alin. (1’) pct. 3 C. proc. pen. (‘când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii de natură să influenţeze soluţia procesului”) şi a dispoziţiilor art. 438 alin. (I1) pct. 4 C. proc. pen. (‘când s-a comis o eroare gravă de fapt”), precum şi prin introducerea dispoziţiilor art. 438 alin. (I2) C. proc. pen., transformă recursul în casaţie într-un ‘apel deghizat’, în accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se precizează în sesizare.
Judecătorii Înaltei Curţi sunt de părere că transformarea recursului în casaţie într-o cale ordinară de atac pune în discuţie întreaga structură a căilor de atac reglementate în Codul de procedură penală, exclude coerenţa sistemului căilor de atac şi anihilează distincţia între căile ordinare de atac şi căile extraordinare de atac în materie penală.
Magistraţii mai notează şi că modificările aduse articolului care se referă la „comunicările publice” şi „furnizarea de alte informaţii” încalcă exigenţele privind claritatea legii.
„În cuprinsul art. 4 alin. (3) C. proc. pen., introdus prin art. I pct. 4, legiuitorul include, după referirea la ‘comunicările publice’ şi ‘declaraţiile publice’, ‘furnizarea de alte informaţii’, fără a rezulta, cu claritate, dacă dispoziţiile art. 4 alin. (3) C. proc. pen. sunt incidente numai în cazul furnizării de informaţii către public sau sunt incidente inclusiv în cazul furnizării de informaţii privind faptele şi persoanele la care se referă procedurile judiciare între autorităţile publice, în cadrul procedurilor judiciare. Omisiunea legiuitorului de a stabili, în mod clar şi precis, sfera de incidenţă a dispoziţiilor art. 4 alin. (3) C. proc. pen. încalcă exigenţele privind calitatea legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se arată în documentul trimis Curţii Constituţionale.
Biroul Electoral Central a numărat voturile din peste 99% dintre secții. Conform datelor de până la această oră, șapte partide vor avea reprezentanți în Senat și Camera Deputaților în viitorul mandat. În prezent, ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR. Este însă puțin probabil să apară schimbări având în vedere că numărătoarea voturilor la alegerile parlamentare 2024 este aproape finalizată.
Secţiile de votare organizate pe teritoriul României pentru alegerile parlamentare s-au închis duminică seara, la ora 21:00, iar cele din străinătate luni dimineață, la ora 7.00. Ultimele secții din străinătate în care s-a votat au fost cele din Canada și SUA.
UPDATE 10.00 – Până în acest moment, au fost centralizate 20013 de procese verbale din 20059, un procent de 99,77%. Potrivit rezultatelor parțiale, PSD rămâne pe primul loc și are un procent de 22,44%, AUR pe doi cu 18,23%, urmat de PNL cu 14,33%.
UPDATE 9:00 – Doar 70 de procese verbale au mai rămas de numărat înainte de aflarea rezultatelor finale la alegerile parlamentare din acest an.
Rezultate alegeri parlamentare 2024 Senat, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale:
Rezultate alegeri parlamentare 2024 Camera Deputaților, după numărarea a 99,60% din procesele-verbale:
Evenimente
CCR A DECIS RESPINGEREA ANULĂRII ALEGERILOR. ÎN UNANIMITATE, S-A CONFIRMAT ORDINEA PRIMILOR 2 CLASAȚI. TURUL DOI ARE LOC PE 8 DECEMBRIE
CCR a decis repingerea ANULĂRII alegerilor. În unanimitate, s-a confirmat ordinea primilor 2 clasați
Din sursele Realitatea PLUS, se pare că ordinea candidaților s-a schimbat. Marcel Ciolacu ar fi trecut pe locul 2, iar Elena Lasconi pe 3. Ar mai fi de renumărat 650.000 de voturi din Diaspora, care ajung în țară pe 9 decembrie.
Solicitarea de anulare a fost depusă de Cristian Terheș, candidat la alegerile prezidențiale, care a contestat validitatea procesului electoral, invocând posibile nereguli. Argumentele acestuia, precum și datele rezultate din renumărarea voturilor efectuată de Biroul Electoral Central (BEC), vor constitui baza deliberării judecătorilor constituționali.
Reamintim că Elena Lasconi și Călin Georgescu au intrat, inițial, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Ulterior, CCR a decis renumărarea voturilor.
Evenimente
TikTok, audiat la Parlamentul European în contextul alegerilor din Europa, inclusiv România. Manipularea informației, sub lupa europarlamentarilor
Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului din Parlamentul European (PE) va audia marţi reprezentanţi ai TikTok asupra modului în care această companie aplică regulile digitale ale UE, în contextul alegerilor desfăşurate recent în Europa, a anunţat luni într-un comunicat de presă legislativul european.
Marţi, începând aproximativ de la ora 11:00 CET (12:00 ora României), Comisia pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorului va desfăşura o discuţie cu Caroline Greer, directoare a TikTok pentru politici publice şi relaţii guvernamentale, şi cu Brie Pegum, director global de producţie, autenticitate şi transparenţă al TikTok.
Europarlamentarii sunt aşteptaţi să pună întrebări legate de măsurile luate de companie, în conformitate cu manualul de reguli digitale al UE, pentru a garanta un spaţiu online sigur, transparent şi de încredere, mai ales în perioadele electorale.
Legea privind Serviciile Digitale ale UE (Digital Services Act – DSA), intrată deplin în vigoare pe 17 februarie 2024, stabileşte obligaţii stricte pentru furnizorii de servicii digitale, cum ar fi social media sau comerţul online, de a combate conţinutul ilegal, dezinformarea online şi alte riscuri online pentru societate.
Comisia Europeană, care în virtutea DSA dispune de prerogative de investigare şi sancţionare, a început să examineze strategiile de îndeplinire a acestor obligaţii în cazul mai multor platforme online foarte mari.
În contextul alegerilor aflate în desfăşurare în România, Comisia Europeană a adresat întrebări referitoare la procesul companiei TikTok de gestiune a riscului în ceea ce priveşte manipularea informaţiei, sistemul de recomandare (ce oferă utilizatorului sugestii pentru articolele cele mai relevante – n.r.) şi accesul terţilor la date.
Comisia a adresat anterior întrebări despre designul şi funcţionarea sistemelor de recomandare ale TikTok, YouTube şi Snapchat, şi mai precis asupra măsurilor întreprinse de TikTok pentru combaterea riscurilor legate de alegeri, asigurarea pluralismului media şi a discursului public.
-
Evenimenteacum 2 zile
Mega criza economică ce bate la ușă, despre care nimeni nu suflă o vorbă. Colaps major pentru cele mai mari economii ale lumii
-
Evenimenteacum 2 zile
Cum ar putea să bage Donald Trump în groapă industria auto internațională. Măsuri economice șoc
-
Evenimenteacum 2 zile
EXIT-POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2024. PRIMELE REZULTATE SUNT PE REALITATEA.NET – PUTEREA VOTULUI ÎN CIFRE
-
Evenimenteacum o zi
CNA, NOI PRESIUNI: ȘEDINȚĂ SPECIALĂ PENTRU REALITATEA PLUS, ÎN ZIUA VOTULUI. ANCA ALEXANDRESCU: V-AU AMENDAT PE VOI, CEI CARE AȚI VOTAT! NU NE ÎNCHID GURA!
-
Evenimenteacum o zi
EXIT-POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2024. REZULTATELE VOTULUI AU FOST FĂCUTE PUBLICE – PSD CÂȘTIGĂ ALEGERILE. PARTIDELE SUVERANISTE SOS ȘI POT, PESTE PRAGUL DE 5%
-
Evenimenteacum 19 ore
Megafuziune pe piața de energie din România. Cum va funcționa noul distribuitor
-
Evenimenteacum 22 de ore
Șomajul, în scădere ușoară, în luna octombrie. În continuare, tinerii sunt cei mai afectați
-
Retailacum 20 de oreCutie pentru prânz Koken – practică și durabilă