Stiri economice
De ce scade populația statelor din Europa de Est și de ce crește în țări precum Elveția, Spania sau Austria

„În timp ce ratele de fertilitate din estul Europei nu se deosebesc în mod net de cele din Vest, mişcările de populaţii sunt cele care împart continentul în două”, subliniază Tomas Sobotka, cercetător la Academia de Ştiinţe a Austriei (OAW) care a coordonat acest studiu.
În timp ce populaţia a crescut cu 12% între 1990 şi 2017 în cele 15 cele mai vechi state membre ale UE, ţările occidentale bogate, ea a scăzut cu 7% în medie în 13 dintre ţările noi-membri ai UE, cele mai sărace. Fostele ţări din Est, membre sau nu în UE, au înregistrat un sold natural (diferenţa între naşteri şi decese) negativ în această perioadă. Însă, soldul imigraţiei este cel care explică în cea mai mare parte scăderea populaţiei, care este de 27% în Letonia, 23% în Lituania, 22% în Bosnia şi Herţegovina, 19% în Bulgaria, 15% în România şi 13% în Croaţia, potrivit studiului.
Dimpotrivă, majoritatea ţărilor din Europa de Vest au înregistrat în acelaşi timp un sold natural pozitiv şi un important aflux de imigranţi. Acest din urmă factor explică în mod hotărâtor creşterea populaţiei în Elveţia (cu 26%), în Spania (cu 20%), în Austria (15%), Belgia (14%), Italia (7%) şi Grecia (6%).
Cu toate acestea, două ţări fac excepţie: Irlanda şi Franţa, unde soldul natural, favorizat de o puternică fertilitate, a contribuit mai mult decât soldul imigraţiei la creşterea demografică. Creşterea populaţiei a atins 36% în Irlanda, un record, şi 18% în Franţa.
La fel de atipic pentru Vest, Germania a înregistrat o creştere a populaţiei sale cu numai 4% din 1990: în timp ce soldul natural a fost aici negativ, cel al imigraţiei a rămas aici mult inferior mediei din alte ţări ale Europei de Vest, în pofida sosirii a mai mult de un milion de solicitanţi de azil din 2015 până în prezent.
În acelaşi fel, în Est, Rusia a putut să-şi limiteze scăderea demografică la 1%, soldul imigraţiei compensând în mare parte diminuarea cu 10% a soldului demografic.
Însă, în timp ce pe ansamblu populaţia celor 28 de ţări membre ale UE a înregistrat o creştere de 8%, până la peste 510 milioane de locuitori, populaţia activă este aici de numai 246 de milioane, iar această cifră „ar putea stagna şi chiar scădea în următorii ani”, potrivit OAW, care subliniază „tendinţa fundamentală” de îmbătrânire a populaţiei de pe continent.
Agerpres
Evenimente
BNS PROPUNE CONDIȚIONAREA SUBVENȚIILOR PENTRU PARTIDELE POLITICE DE RESPECTAREA ȚINTELOR DE DEFICIT BUGETAR
Blocul Național Sindical (BNS) propune, printr-un set de amendamente la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, ca subvențiile acordate partidelor politice de la bugetul de stat să fie condiționate de încadrarea României în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.
Concret, BNS dorește introducerea unui nou alineat în Legea nr. 334/2006, care să stipuleze că finanțarea publică a partidelor politice se va face numai în anii în care statul respectă angajamentele bugetare europene. Potrivit sindicatelor, această măsură este necesară într-un context economic fragil, în care statul aplică politici de austeritate asupra populației, dar menține finanțări generoase pentru partidele aflate la putere.
„Este inadmisibil ca partidele responsabile de dezechilibrele bugetare să fie în continuare finanțate din bani publici, în timp ce populația suportă creșteri de taxe și înghețarea salariilor”, se arată în motivația propunerii.
Totodată, BNS solicită reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, o alocație lunară care nu este supusă unui control riguros. Organizația sindicală consideră că, în condițiile revizuirii drastice a cheltuielilor publice, este firesc ca și demnitarii să își asume responsabilitatea printr-un comportament bugetar solidar.
„Reducerea sumei forfetare nu afectează funcționarea Parlamentului, dar transmite un semnal necesar de decență și responsabilitate în utilizarea banului public”, subliniază BNS.
Propunerile vin pe fondul unor măsuri fiscale dure adoptate de Guvern, care includ eliminări de facilități pentru pensionari și persoane vulnerabile, creșteri de TVA și înghețări salariale în sectorul public. În acest context, BNS atrage atenția că echitatea bugetară trebuie să se aplice tuturor, inclusiv partidelor și parlamentarilor.
Sursa: Realitatea Financiara
Evenimente
PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI
Sindicaliştii de la Sanitas şi cei din Educaţie, dar și din instituții-cheie ale statului au ieșit în stradă din cauza taxelor și impozitelor propuse de Guvern.
Realitatea.net și Realitatea PLUS, televiziunea poporului, transmit LIVE TEXT și VIDEO principalele momente de la proteste:
„Sunem aici din respect pentru întreaga societate. Suntem reprezentanții profesorilor. Am urmărit declarațiile lui Bolojan și David care spun că nu este niciun deranj ca profesorii să muncească două ore în plus. Protestăm cu fermitate împotriva majorării normei cu două ore în plus deoarece asta nu înseamnă ca fiecare profesor să muncească în plus două ore. Asta înseamnă ca mii de profesori să-și piardă locul de muncă”, a declarat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, o profesoară.
Evenimente
Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație
În timp ce premierul Ilie Bolojan ține cu dinții de toate măsurile fiscale dure care-i lovesc pe românii de rând, iese la iveal un nou caz șocant de sfidarea a austerității, pe banii statului. Astfel, acţionarii companiei TAROM, printre care și Ministerul Transporturilor, au votat favorabil propunerea de dublare a îndemnizației pentru membrii Consiliului de Administrație, relatează publicația BoardingPass.
Sursa citate indica faptul că indemnizația pentru membrii CA al TAROM a crescut, recent, de la 12.500 lei brut/lună la 24.148 lei, prin votul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București. Singura abținere a venit din partea fostului SIF Muntenia.
Din iunie 2024, TAROM are un Consiliu de Administrație cu mandat complet de patru ani, după o conducere asigurată de administratori provizorii, mulți fără experiență.
La momentul numirii cu mandatul complet, fiecare membru al Consiliului era remunerat cu 12.500 de lei brut lunar, însă după aproape un an, trei dintre cei patru acționari ai TAROM au votat în favoarea dublării indemnizației, aceasta ajungând la 24.148 de lei brut pe lună.
Voturile favorabile au venit din partea Ministerului Transporturilor, ROMATSA și Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Singurul care s-a abținut a fost reprezentantul Longshield Investment (fosta SIF Muntenia).
Majorarea indemnizației a fost susținută de o hotărâre a Comitetului de Nominalizare și Remunerare din cadrul CA și a primit avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Creștere vine în contextul în care Ministerul Transporturilor, acționar majoritar și al CNAB, a aprobat în urmă cu câteva luni și majorarea indemnizației pentru membrii CA-ului acestei companii de stat, de la 12.656 de lei la 69.840 de lei brut lunar, mai indică Boarding Pass.
-
Evenimenteacum 2 zile
FACTURA LA CURENT CREȘTE DIN NOU: TVA URCĂ LA 21% DE LA 1 AUGUST
-
Evenimenteacum 24 de ore
ZIUA ÎN CARE GUVERNUL ÎȘI ASUMĂ RĂSPUNDEREA PE PRIMUL PACHET DE MĂSURI FISCALE DE AUSTERITATE. OPOZIȚIA POATE DEPUNE MOȚIUNE DE CENZURĂ
-
Evenimenteacum 21 de ore
PSD propune ridicarea pragului de la care se plătește CASS pe pensii la 4.000 de lei – DOCUMENT
-
Evenimenteacum 18 ore
Cu o criză economică majoră în față, românii sunt campioni europeni la cumpărături. Vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ în UE, nu și în România
-
Evenimenteacum 8 ore
Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație
-
Evenimenteacum 15 ore
Comisia Europeană se apropie de încheierea unui acord comercial cu americanii
-
Evenimenteacum 11 ore
Diverta a intrat în faliment
-
Evenimenteacum 5 ore
PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI