Stiri economice
Câte persoane care cumpără titluri de stat primesc venitul minim garantat?
Da, numai că acest raţionament stă foarte bine în teorie, practic sunt o grămadă de poliţişti de la circulaţie care refuză să încaseze banii de teamă să nu fie filmaţi când îi iau şi să fie acuzaţi de luare de mită. Altfel ar sta însă lucrurile dacă ei ar fi dotaţi cu POS-uri. Din mai multe motive. Este posibil ca oamenii să nu aibă suficient cash în buzunare, dacă e să ne luăm după literatura şi presa de specialitate, cardul ar fi duşmanul de temut al corupţiei şi pe lângă asta nici nu mai există problema restului, lucru deloc de neglijat.
Dar, din păcate, când vorbim de aceste chestiuni ne lovim din nou de Trezoreria Statului. Ea este bancă din moment ce firmele de pe raza judeţului sau sectorului îşi pot deschide conturi. Și banii populaţiei pot fi atraşi prin intermediul unor certificate similare cu depozitele bancare. De ce nu are propriile POS-uri pentru ca poliţia prin agenţii săi, casieria primăriei generale şi poşta să fie înzestrate cu ele şi pe baza cardului – ce conţine mai multe elemente de siguranţă decât buletinul – să se verse banii cu identitate clară şi să fie administraţi pe destinaţii bine stabilite? Ce se întâmplă, sistemul funcţionează tot pe principiul cazanului comun şi cu acest prilej merită reamintite vorbele marelui Horaţiu Mălăele: „Se anunţă sfârşitul, toată lumea va muri. Cine vrea să trăiască să vină în România, noi suntem cu 50 de ani în urmă“?! Companiile nu pot achita cu cardul la Trezorerie, în schimb, pot plăti impozite persoanele fizice prin intermediul POS-urilor instalate de Banca Transilvania. Dar şi aici se manifestă o defecţiune, populaţia are permisiunea să achite doar taxe, nu să achiziţioneze şi titluri de stat cu cardul. Adică, deşi se impun plafoane de plăţi de maximum 10.000 de lei pentru tranzacţiile comerciale, când vine vorba de stat, umblatul cu sacoşa de bani e posibilă, şi cu ea se pot căra până la 100.000 de lei, ca să se cumpere certificate de trezorerie. Pe această speţă, a titlurilor de stat pentru populaţie, analiştii s-au repezit să spună că băncile vor fi abandonate în favoarea statului, fără a se pomeni însă nicio secundă că titlurile pentru persoanele fizice sunt netransmisibile şi netranzacţionabile pe piaţa secundară, iar modul la care gestionează guvernul economia face ca cinci ani până la scadenţa bonurilor de tezaur să fie un termen lung ca să i se dea cuiva bani pe mână.
Mai important este însă că statul, fără săşi asume că a administrat prost şi pe acest fond a migrat mult business în economia subterană, fapt vădit de debancarizare – cantitate mare de numerar în afara sistemului bancar – sugerează, nici mai mult nici mai puţin, că vrea şi el bani din economia necontabilizată ca să-şi finanţeze deficitul de buget. Bani pe care-i ia pe cinci ani, dar fără a-i steriliza, pentru că face cu ei plăţi şi îi repune pe piaţă. O asemenea operaţiune echivalează cu o amnistie fiscală nelegiferată şi neasumată şi o recunoaştere tacită că statul a gestionat prost economia din moment ce capacitează banii pe care i-a alungat din economia la vedere. Dovezile că apelează la venituri ilicite ca să îşi alimenteze bugetul secătuit pot avea legătură cu răspunsul la întrebarea: Oare câte persoane care plasează 100.000 de lei în titluri de stat pentru populaţie primesc venitul minim garantat? Dar n-am terminat tot ceea ce aveam de zis, pentru că mai merită pusă problema: De ce beneficiază titlurile de stat de un regim fiscal special faţă de acţiuni şi opţiuni? De ce nu-i impozitat şi câştigul lor, ci sunt considerate principala garanţie pentru refinanţare? Fiindcă ele finanţează deficitul bugetar şi, implicit, datoria publică, rezultate din proasta gestiune politică. Iar astfel politicienii forţează încrederea în ei, indiferent de ceea ce fac.
Evenimente
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA
Acţiunile Tesla au explodat vineri la bursa din New York, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale. Acestea au atins o valoare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari, un record al ultimilor doi ani.
Acţiunile producătorului de automobile electrice au crescut cu peste 6%, ajungând la un maxim al ultimilor peste doi ani, de 315,56 dolari, după ce au crescut cu 19,3% până la închiderea de joi.
Compania a depăşit evaluarea de 1 mld. dolari pentru prima dată în mai mult de doi ani.
Miliardarul ar putea face presiuni pentru o reglementare favorabilă a vehiculelor autonome pe care Tesla le plănuieşte şi, de asemenea, ar putea determina Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului pe Autostrăzi din SUA să amâne potenţialele acţiuni de aplicare a legii care implică siguranţa sistemelor actuale de asistenţă la condus ale Tesla, a declarat o sursă pentru Reuters.
Musk s-a concentrat pe tehnologia vehiculelor care se conduc singure, renunţând la planurile de a construi o maşină economică cu un preţ sub 30.000 de dolari. Cu toate acestea, obstacolele de dezvoltare şi reglementare au întârziat comercializarea unor astfel de tehnologii.
„Tesla şi CEO-ul Elon Musk sunt probabil cei mai mari câştigători ai rezultatului alegerilor şi credem că victoria lui Trump va ajuta la accelerarea aprobării de reglementare a tehnologiei de conducere autonomă a companiei”, a declarat Garrett Nelson, analist senior de acţiuni la CFRA Research.
Acţiunile Tesla au crescut la sfârşitul lunii octombrie, după ce compania a raportat o creştere a marjei de profit trimestriale, susţinută de vânzările software-ului foarte profitabil de asistenţă la condus Full Self Driving. De ani de zile, Tesla este cel mai valoros producător auto din lume, cu Toyota Motor din Japonia, BYD din China şi alţii în urma sa cu câteva sute de miliarde de dolari.
Evenimente
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024). Adică, aproape 900 de miliarde de lei.
Datoria administrației publice a urcat, în august 2024, până la 886,983 miliarde lei, de la 876,288 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,7%, de la 52% în iulie (PIB conform comunicatului Institutului Național de Statistică din 10 octombrie 2024).
În a opta lună a anului, datoria pe termen mediu și lung s-a majorat la 831,952 miliarde de lei, de la 824,06 miliarde de lei în iulie, iar cea pe termen scurt a crescut la 55,031 miliarde lei, de la 52,228 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 746,643 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 123,864 miliarde de lei.
Datoria în moneda națională se ridica la valoarea de 426,171 miliarde lei, cea în euro la 376,955 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 82,638 miliarde echivalent lei.
De asemenea, datoria administrației publice centrale ajunsese, în august 2024, la 864,742 miliarde de lei, în urcare de la 854,206 miliarde lei, în iulie, din care 809,765 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în lei (408,595 miliarde de lei) și în euro (372,294 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administrației publice locale a urcat la 22,237 miliarde de lei, de la 22,081 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,187 miliarde de lei pe termen mediu și lung.
Totodată, datoria internă a administrației publice se cifra, în august 2024, la 435,268 miliarde de lei, respectiv 25,5% din PIB (25,5% din PIB în iulie), din care 417,832 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 17,436 miliarde de lei datoria administrației locale.
Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 451,715 miliarde de lei, respectiv 26,8% din PIB (26,6% din PIB în luna anterioară), din care 446,91 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,8 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
Evenimente
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
Agricultura și industria alimentară trec printr-o gravă criză de personal, motiv pentru care tot mai mulți angajatori se îndreaptă către studenți pentru a-i convinge să lucreze în aceste domenii.
Domeniul agriculturii și industriei alimentare din România se confruntă cu o lipsă acută de specialiști, fapt ce determină antreprenorii să își îndrepte atenția către viitori angajați încă din timpul studiilor universitare. Salariile în aceste sectoare pot ajunge până la 12.000 de lei lunar, iar interesul pentru a atrage noi talente este în creștere. Recent, la Iași, s-a desfășurat o bursă a locurilor de muncă, unde mulți studenți au semnat contracte cu angajatorii chiar în timpul evenimentului.
Cătălina Carmaciu, studentă la master în industria alimentară, deja activă în acest domeniu, a venit la târg în căutarea unei oportunități mai bune. „Mi-aș dori să fac un doctorat și să urmez o carieră în mediul universitar, dar mă atrage și munca în fabrică”, a declarat ea. Un alt tânăr prezent la târg a subliniat că există o gamă variată de opțiuni de angajare: „Îmi caut un loc de muncă în domeniu, pe controlul produselor. Piața este vastă, avem opțiuni”.
Au fost și studenți care au reușit să își asigure un loc de muncă pe loc. „Este primul târg la care particip și am avut norocul să găsesc un post în industria alimentară, la o fabrică de procesare a produselor din carne”, a spus o altă studentă. Rectorul Universității de Științele Vieții din Iași, Gerard Jităreanu, a evidențiat cererea mare pentru specializări în industria alimentară, agricultură, horticultură, marketing, management și agro-business.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 11% din forța de muncă din România activează în agricultură, însă majoritatea nu deține studii de specialitate. „Peste 90% dintre cei din domeniu nu au experiență formală sau studii superioare. Salariile încep de la 3.000 de lei și pot ajunge la 10.000-12.000 de lei”, a precizat Vasile Stoleru, prorector al universității.
În contextul acestei crize, 8 din 10 studenți ai Universității de Științele Vieții din Iași își găsesc locuri de muncă încă din facultate sau imediat după absolvire. Companiile depun eforturi considerabile pentru a atrage proaspeții absolvenți, iar Cătălin Petrache, director de dezvoltare în cadrul unei companii de consultanță agricolă, a declarat: „Nu e simplu să găsim colegi, dar avem răbdare. Angajăm de obicei proaspeți absolvenți, credem în tineri și în noutate”.
Petronela Iacob, specialist în resurse umane în industria alimentară, le-a transmis studenților că este important să își completeze cunoștințele teoretice cu practică: „Foarte mulți se orientează spre analiza calității, mai puțin spre producție. E nevoie de răbdare pentru a învăța și practic ceea ce se predă în cei patru ani de studii”.
Datele INS arată că aproape 7% dintre antreprenorii din România au afaceri în agricultură, confirmând importanța acestui sector și nevoia de profesioniști bine pregătiți.
-
Evenimenteacum 14 ore
Fuziunea din Rusia care ar putea crea al doilea mare producător de petrol din lume
-
Evenimenteacum 11 ore
Florin Cîțu spune că România va introduce cota progresivă de impozitare
-
Evenimenteacum 7 ore
Criză de oameni, în agricultură și industria alimentară. Salariile pot ajunge și la 12.000 de lei
-
Evenimenteacum 4 ore
Gaura din buget a ajuns la aproape 53% din PIB. De unde a luat statul cei mai mulți bani de împrumut
-
Evenimenteacum o oră
Acțiunile Tesla au explodat, după victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din SUA