Connect with us

Stiri economice

Cum să faci bani cu banii altora

Publicat

pe

 În acest articol mi-am propus să mă concentrez asupra companiilor active care rezistă şi continuă să genereze randament pentru acţionarii acestora. După cum vom vedea, există cinci surse care alimentează randamentul obţinut de acţionari, şi nu toate sunt sustenabile pe termen lung.

Cum obţin randamente antreprenorii din România? Răspunsul este, în acelaşi timp, simplu şi complicat: riscând banii altora! Pentru a înţelege riscurile şi oportunităţile acestei strategii, în cele ce urmează voi detalia, pe scurt, modelul Du-Pont, care prezintă cele cinci componente ce formează randamentul capitalurilor investite de acţionari.

Modelul Du-Pont (5 factori) descompune rentabilitatea capitalurilor în rate de marjă, de rotaţie şi de structură a capitalurilor. Astfel, acest model ne ajută să înţelegem sursele care generează randamentul pentru acţionari, mergând pe firul investiţional şi operaţional al oricărei companii, după cum urmează:

  •  orice companie începe cu un capital social (aproape 90% dintre companiile active astăzi în România înregistrează un capital social subscris la nivelul minim, respectiv 200 lei!);
  •  mai departe, îşi suplimentează capitalul propriu prin atragerea de datorii, respectiv împrumuturi de natură financiară (credite de la bănci), comercială (termenul de plată la furnizori), fiscală (taxele şi contribuţiile sociale aflate în sold) şi diverse credite (împrumuturi de la asociaţi etc.);
  •  ulterior, sumele obţinute (capitalurile proprii + datorii) sunt folosite pentru finanţarea investiţiilor în active;
  • activele respective generează un nivel al vânzărilor, care înregistrează o marjă de profitabilitate operaţională (rezultatul din exploatare), din care se plătesc dobânzile la bănci şi rămâne rezultatul brut;
  •  după achitarea impozitului aferent (povara fiscală) obţinem rezultatul net (efectul final al investiţiei). Astfel, aproape două treimi din randamentul capitalurilor investite de acţionari este generat prin îndatorarea companiilor (efectul de levier). Reducerea gradului de povară financiară (în contextul scăderii dobânzilor în perioada 2014–2016), coroborat cu diminuarea presiunii fiscale (în contextul cadrului fiscal mai prietenos cu mediul de afaceri în ultimii doi–trei ani din intervalul analizat), au contribuit între 25%–30% la creşterea randamentului capitalurilor acţionarilor.

În concluzie, problema randamentului capitalurilor companiilor active în România constă în dependenţa acestuia de un nivel ridicat de îndatorare, în condiţiile în care eficienţa investiţiilor este redusă (venituri modeste care generează profituri insuficiente având în vedere riscurile asumate). Acest fenomen creşte vulnerabilitatea companiilor la majorarea costului de finanţare, şi amplifică riscul de contagiune în mediul de afaceri. Astfel, se creează premisele unei spirale contagioase care, deşi este invizibilă acum, se poate propaga foarte rapid în următoarea recesiune!

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

BNS PROPUNE CONDIȚIONAREA SUBVENȚIILOR PENTRU PARTIDELE POLITICE DE RESPECTAREA ȚINTELOR DE DEFICIT BUGETAR

Publicat

pe

Blocul Național Sindical (BNS) propune, printr-un set de amendamente la Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, ca subvențiile acordate partidelor politice de la bugetul de stat să fie condiționate de încadrarea României în țintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.

Concret, BNS dorește introducerea unui nou alineat în Legea nr. 334/2006, care să stipuleze că finanțarea publică a partidelor politice se va face numai în anii în care statul respectă angajamentele bugetare europene. Potrivit sindicatelor, această măsură este necesară într-un context economic fragil, în care statul aplică politici de austeritate asupra populației, dar menține finanțări generoase pentru partidele aflate la putere.

„Este inadmisibil ca partidele responsabile de dezechilibrele bugetare să fie în continuare finanțate din bani publici, în timp ce populația suportă creșteri de taxe și înghețarea salariilor”, se arată în motivația propunerii.

Totodată, BNS solicită reducerea cu 50% a sumei forfetare acordate parlamentarilor, o alocație lunară care nu este supusă unui control riguros. Organizația sindicală consideră că, în condițiile revizuirii drastice a cheltuielilor publice, este firesc ca și demnitarii să își asume responsabilitatea printr-un comportament bugetar solidar.

„Reducerea sumei forfetare nu afectează funcționarea Parlamentului, dar transmite un semnal necesar de decență și responsabilitate în utilizarea banului public”, subliniază BNS.

Propunerile vin pe fondul unor măsuri fiscale dure adoptate de Guvern, care includ eliminări de facilități pentru pensionari și persoane vulnerabile, creșteri de TVA și înghețări salariale în sectorul public. În acest context, BNS atrage atenția că echitatea bugetară trebuie să se aplice tuturor, inclusiv partidelor și parlamentarilor.

Sursa: Realitatea Financiara

Citeste in continuare

Evenimente

PROTESTE URIAȘE ÎN FAȚA PARLAMENTULUI

Publicat

pe

Sindicaliştii de la Sanitas şi cei din Educaţie, dar și din instituții-cheie ale statului au ieșit în stradă din cauza taxelor și impozitelor propuse de Guvern.

Realitatea.net și Realitatea PLUS, televiziunea poporului, transmit LIVE TEXT și VIDEO principalele momente de la proteste:

Sute de oameni nemulțumiți de măsurile anunțate de Bolojan au plecat în marș de la Miniksterul Agriculturii către Palatul Parlamentului. Angajații au ieșit în stradă nemulțumiți de faptul că Guvernul Bolojan vrea să reducă cuantumul maxim al sporului de condiții periculoase primit de bugetari.

„Sunem aici din respect pentru întreaga societate. Suntem reprezentanții profesorilor. Am urmărit declarațiile lui Bolojan și David care spun că nu este niciun deranj ca profesorii să muncească două ore în plus. Protestăm cu fermitate împotriva majorării normei cu două ore în plus deoarece asta nu înseamnă ca fiecare profesor să muncească în plus două ore. Asta înseamnă ca mii de profesori să-și piardă locul de muncă”, a declarat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, o profesoară.

Citeste in continuare

Evenimente

Bolojan pune jugul birurilor pe românii de rând, la TAROM tocmai s-au dublat indemnizațiile din Consiliul de Administrație

Publicat

pe

În timp ce premierul Ilie Bolojan ține cu dinții de toate măsurile fiscale dure care-i lovesc pe românii de rând, iese la iveal un nou caz șocant  de sfidarea a austerității, pe banii statului. Astfel, acţionarii companiei TAROM, printre care și Ministerul Transporturilor, au votat favorabil propunerea de dublare a îndemnizației pentru membrii Consiliului de Administrație, relatează publicația BoardingPass.

Sursa citate indica faptul că indemnizația pentru membrii CA al TAROM a crescut, recent, de la 12.500 lei brut/lună la 24.148 lei, prin votul Ministerului Transporturilor, ROMATSA și CN Aeroporturi București. Singura abținere a venit din partea fostului SIF Muntenia.

Din iunie 2024, TAROM are un Consiliu de Administrație cu mandat complet de patru ani, după o conducere asigurată de administratori provizorii, mulți fără experiență.

La momentul numirii cu mandatul complet, fiecare membru al Consiliului era remunerat cu 12.500 de lei brut lunar, însă după aproape un an, trei dintre cei patru acționari ai TAROM au votat în favoarea dublării indemnizației, aceasta ajungând la 24.148 de lei brut pe lună.

Voturile favorabile au venit din partea Ministerului Transporturilor, ROMATSA și Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). Singurul care s-a abținut a fost reprezentantul Longshield Investment (fosta SIF Muntenia).

Majorarea indemnizației a fost susținută de o hotărâre a Comitetului de Nominalizare și Remunerare din cadrul CA și a primit avizul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Creștere vine în contextul în care Ministerul Transporturilor, acționar majoritar și al CNAB, a aprobat în urmă cu câteva luni și majorarea indemnizației pentru membrii CA-ului acestei companii de stat, de la 12.656 de lei la 69.840 de lei brut lunar, mai indică Boarding Pass.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE