Connect with us

Stiri economice

EXCLUSIV Tun imobiliar cu terenuri gratuite de la stat

Publicat

pe

O lege veche de 15 ani, iniţiată de Guvernul Năstase, oferă posibilitatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani să primească gratuit terenuri pentru a-şi construi casă. O condiţie esenţială pe care solicitanţii trebuie să o îndeplinească este să nu deţină în proprietate o locuinţă sau un teren destinat construirii unei locuinţe. Până la finalul anului trecut, peste 31.000 de tineri români au primit teren gratuit pentru construirea unei case, însă aproape 20% dintre loturile acordate au reintrat în posesia autorităţilor, deoarece beneficiarii nu au fost în stare să înceapă construcţia în decurs de un an, după cum specifică legea 15/2003. Chiar şi aşa, suprafaţa totală de teren oferită gratuit depăşeşte 1.200 de hectare. Este bine de ştiut că beneficiarii nu sunt cazuri sociale, iar terenurile primite sunt scutite de plata impozitului. Multe primării condiţionează acordarea terenurilor de dovada unui depozit bancar de minim 5.000 de euro, bani necesari începerii construcţiei.

Dacă folosinţa gratuită a terenului nu era suficientă, după construcţia locuinţei, beneficiarii au posibilitatea să cumpere terenul la un preţ stabilit de un evaluator autorizat. Până în 2018, s-au vândut peste 1.300 de terenuri pe care primăriile au încasat circa 20 mil. lei, adică echivalentul a circa 7 euro/mp. Calculată la acest preţ, valoarea întregii suprafaţe de teren oferită gratuit de primării tinerilor depăşeşte 80 mil. euro. Trebuie precizat că aproximativ 40% dintre terenurile acordate gratuit sunt localizate în oraşe şi municipii unde preţurile sunt net superioare, astfel că paguba statului este mult mai mare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de vicepremierul Paul Stănescu, este obligat să centralizeze, cu o frecvenţă lunară, rezultatele acestei legi. La solicitarea revistei Capital, ministerul a răspuns că nu dispune de informaţii şi recomandă cererea lor la fiecare primărie în parte, adică peste 3.200 de instituţii. După mai bine de o lună, revista Capital a reuşit să centralizeze aceste date de la 36 din cele 42 de prefecturi ale României. Pentru judeţele care nu au răspuns solicitării, s-au utilizat date la nivelul anului 2014, când a fost făcută ultima centralizare publică. Rezultatele sunt uimitoare.

Preţuri sub 1 euro/mp

 

Tinerii din Călăraşi şi Timiş au primit cele mai multe terenuri gratuite din ţară, acestea fiind singurele judeţe cu peste 3.700 de beneficiari. Următoarele în clasament sunt Vaslui şi Arad, unde s-au înregistrat în jur de 2.500 de beneficiari ai legii în fiecare judeţ. Totuşi, Timiş, Călăraşi şi Iaşi au acordat cele mai mari suprafeţe de teren. Fiecare din cele trei judeţe au oferit, gratuit, peste 125 de hectare de teren. Legea oferă posibilitatea primăriilor să dea terenuri cuprinse între 150 mp şi 400 mp în oraşe şi municipii şi pot ajunge la 1.000 mp în comune şi sate.

Comuna Săcălaz, aflată la circa 7 km de Timişoara, a oferit cele mai multe terenuri gratuite din ţară. Peste 380 de persoane, adică aproape 18% dintre tinerii localităţii, au beneficiat de lege. Numai în Săcălaz au fost mai mulţi beneficiar decât în 21 de alte judeţe ale ţării. Datele transmise de Prefectura Timiş arată că, până la finalul anului trecut, au fost vândute 88 dintre terenurile acordate gratuit, însă primarul localităţii spune că majoritatea tinerilor optează pentru achiziţia lotului după construcţia locuinţei. Motivul este simplu: preţul de 5 euro/mp, care a fost stabilit de primărie chiar depăşind valoarea indicată de evaluator.

„Consiliul a stabilit ca, dacă statul a dat terenurile gratuit în prima fază, nici noi să nu le vindem cu preţ de piaţă de 20-30 euro/mp, pentru că nu mai cumpăra nimeni. Sunt şi beneficiari care au vândut casa după ce au cumpărat terenul de la primărie. Sigur că ei au vândut mai scump, pentru că terenul la Săcălaz e mai scump. Nu mi se pare corect. În primul rând, ei au primit terenul gratuit, iar în al doile rând, l-au cumpărat la un preţ modic“, explică Ilie Todaşcă, primarul comunei Săcălaz.

La nivel judeţean, cele mai multe terenuri au fost vândute în Arad (371), Timiş (263) şi Bihor (212). Primăriile arădene au reuşit să obţină circa 43 euro/mp, cel mai bun preţ din ţară. Revoltător este că sunt judeţe, precum Iaşi sau Buzău, în care s-au vândut zeci de terenuri cu preţuri de sub un euro pe metru pătrat. Totuşi, preţul mediu, rezultat din cele 24 de judeţe în care s-au vândut terenuri, este de circa 7 euro/mp.

 

Primarul din Săcălaz mai spune că procentul tinerilor beneficiari de teren gratuit ar fi putut fi mai mare, însă acum legea interzice primăriei să mai transforme păşunile în loturi pentru construcţie, astfel că cele 180 de cereri înregistrate acum vor rămâne nesoluţionate. „Mai avem 720 de hectare de păşune, în poziţii atractive, dar nu mai putem acorda teren tinerilor pentru că păşunile au fost date crescătorilor de animale“, adaugă Todaşcă. De la o populaţie de 7.000 de locuitori în 2005, Săcălaz a ajuns acum la circa 9.600 de rezidenţi cu acte. Anul acesta primarul aşteaptă finalizarea a 130 de case noi şi spune că mai sunt circa 1.000 de locuri private de casă neocupate în comună.

Zeci de mii de cereri

Până acum, peste 400 de primării din ţară au oferit tinerilor terenuri gratuite şi ar fi fost mult mai multe dacă nu erau blocate de legile care vizează finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv de regimul comunist, cum este situaţia Craiovei sau a judeţului Suceava. Din această cauză, multe localităţi nu au la dispoziţie terenuri, chiar dacă primesc cereri. Doar în ultimii doi ani, peste 14.800 de tineri au cerut terenuri gratuite şi au primit doar 2.770 dintre ei.

Interesant este că unele primării din ţară au îmbrăcat legea într-un program local menit să atragă tinerii plecaţi la muncă în străinătate. Spre exemplu, municipiul Sfântu Gheorghe vorbeşte despre programul „Hai acasă“ adresat tinerilor originari din localitate „care s-au stabilit în alte zone ale ţării sau în străinătate şi care vor să revină acasă, precum şi celor care trăiesc în acest oraş şi doresc să îşi construiască o locuinţă“.

 

În oraşul maramureşean Cavnic, odată cu oprirea mineritului, în 2007, foarte mulţi dintre localnici au plecat la muncă în străinătate. Pentru a-i atrage acasă, primăria a decis să apeleze la legea 15/2003. Până acum, pentru cele peste 100 de parcele de teren oferite de primărie, s-au înscris peste 60 de tineri. 90% dintre ei sunt plecaţi la muncă în Italia, Franţa sau Anglia, potrivit autorităţilor locale.

Avantaj pentru intelectuali

Pe lângă criteriile, destul de relaxate, impuse de lege pentru desemnarea beneficiarilor de terenuri gratuite, primăriile mai pot aplica un set de reguli de departajare stabilite la nivel local.

Toate cererile depuse la primării sunt clasificate în baza unui punctaj. De regulă, dacă solicitantul nu este căsătorit, primeşte 10 puncte, iar dacă este căsătorit, primeşte 20 de puncte. Dacă solicitantul are un copil, primeşte 2 puncte, dacă sunt doi copii în creştere, atunci se acordă 4 puncte, iar dacă sunt trei sau mai mulţi copii, solicitantului i se acordă 8 puncte. Cei fără studii sau cu studii medii primesc 5 puncte, cei cu studii de calificare primesc 10 puncte, posesorii de diplome care să ateste studiile superioare primesc 20 de puncte, solicitanţilor cu  masterat li se acordă 25 de puncte, iar cei care au titulatura de doctor primesc 30 de puncte. Cei care revin acasă dintr-o altă localitate primesc în plus 10 puncte. În cazul în care mai mulţi solicitanţi obţin acelaşi număr de puncte, are avantaj cel care a depus mai repede cererea.

De asemenea, cei care depun cereri de solicitare trebuie să anexeze la dosar şi un extras bancar prin care să demonstreze că au la dispoziţie 10% din suma necesară construirii casei. Durata medie de soluţionare a dosarelor este de 3,5 luni, dar sunt şi cazuri, precum Miercurea Sibiului, unde tinerii primesc teren chiar şi după trei ani de la depunerea cererii.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Vânzările de mașini noi au crescut cu 2,8% în Europa. Anglia și Spania, performerele Bătrânului Continent

Publicat

pe

Vânzările de mașini noi în Europa au crescut cu 2,8% în martie, impulsionate de salturi cu două cifre în Marea Britanie și Spania, deoarece datele din industrie de joi au arătat că o creștere a înmatriculărilor de vehicule electrice în această lună a compensat scăderea celor pe benzină și diesel, scrie Reuters.

Vânzările de mașini complet electrice au crescut cu 23,6% în această lună, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).

În timp ce se luptă pentru a reduce costurile ridicate pe piețele interne și luptă împotriva concurenței din China, producătorii de mașini europeni se confruntă acum cu efectele tarifelor de 25% impuse de președintele american Donald Trump la importurile de mașini, tulburând perspectivele pentru industrie.

Taxele de import de 145% impuse de Trump pe importurile din China – și tarifele de represalii ale Beijingului – au împins, de asemenea, previziunile de creștere la nivel global, confruntând companiile de automobile cu noi riscuri.

Vânzările din martie în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) au crescut la 1,42 milioane de mașini, după ce au scăzut timp de două luni, arată datele ACEA.

Înmatriculările la Volkswagen și Renault au crescut cu 10,3%, respectiv 13%, în timp ce au scăzut cu 5,9% la Stellantis.

Vânzările Tesla au scăzut pentru a treia lună consecutiv, cu 28,2% față de anul trecut, iar cota sa din piața totală a scăzut la 2% de la 2,9% în urmă cu un an.

În UE, vânzările totale de mașini au scăzut cu 0,2% față de anul trecut, în scădere pentru a treia lună, chiar dacă înmatriculările de mașini electrice cu baterie (BEV), hibrid electric (HEV) și hibrid plug-in (PHEV) au crescut cu 17,1%, 23,9% și, respectiv, 12,4%. Vehiculele electrificate – fie BEV, HEV sau PHEV – vândute în bloc au reprezentat 59,2% din înmatriculările de mașini de pasageri în martie, în creștere față de 49,1% în anul precedent.

Dintre cele mai mari piețe din UE, vânzările în Spania și Italia au crescut cu 23,2% și, respectiv, 6,3%, în timp ce în Franța și Germania au scăzut cu 14,5% și 3,9%. În Marea Britanie, înmatriculările au crescut cu 12,4%.

Experții din piață spun că interesul tot mai mare pentru mașinile electrice în Europa, a doua cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, se datorează în mare parte noilor obiective UE privind emisiile și lansării de modele electrice mai ieftine, deși UE a propus recent slăbirea obiectivelor.

Citeste in continuare

Evenimente

Dispar plățile cash sau card în România: o nouă eră în tranzacțiile financiare

Publicat

pe

Modul în care românii își fac plățile este pe cale să se transforme radical. Odată cu avansul rapid al tehnologiilor digitale, metodele clasice precum numerarul, cardurile bancare sau chiar telefoanele mobile sunt treptat înlocuite de sisteme biometrice, care promit o experiență de plată mai rapidă, mai sigură și mai comodă.

Plăți fără portofel sau telefon

Plata prin biometrie presupune identificarea utilizatorului prin trăsături unice ale corpului — fie prin amprentă, fie prin recunoaștere facială, scanarea irisului sau chiar a palmei. Tehnologia câștigă rapid teren la nivel global și devine o alternativă viabilă la metodele convenționale.

Țări precum Spania și-au accelerat tranziția către o economie fără numerar. Potrivit unui raport al Băncii Naționale Spaniole, în primele luni ale anului 2024, tranzacțiile digitale au atins valoarea de 6,1 trilioane de euro, înregistrând o creștere de peste 11%.

În Asia, sistemele de plată bazate pe recunoașterea palmei sunt deja implementate în parteneriate între giganți tehnologici precum Tencent și Visa. Utilizatorul trebuie doar să își treacă mâna peste un senzor, iar tranzacția este aprobată instant — fără PIN, fără semnături, fără portofel.

România experimentează deja plățile biometrice

Și în România, tehnologia biometriei face pași importanți. Începând din 2019, mai multe magazine din București au introdus opțiunea de plată prin amprentă digitală, disponibilă clienților care își înregistrează datele biometrice într-o aplicație dedicată. Potrivit specialiștilor IT, sistemul oferă un grad ridicat de securitate, reducând considerabil riscul fraudelor și al furturilor de identitate.

„Autentificarea biometrică a fost creată pentru a ne simplifica viața. În loc să introducem coduri sau parole, acum putem efectua plăți printr-un simplu gest — fie cu degetul, fie cu o privire”, explică un expert în securitate digitală.

NFC rămâne un aliat al plăților rapide

Pe lângă biometrie, tehnologia NFC (Near Field Communication) continuă să joace un rol esențial în facilitarea tranzacțiilor rapide. Utilizatorii pot face plăți instant prin apropierea telefonului, ceasului inteligent sau altui dispozitiv de terminalul POS, fără a fi necesară o conexiune la internet.

Deși nu a devenit (încă) obligatorie, biometria este considerată de mulți experți următorul pas firesc în evoluția plăților digitale. Se discută deja despre implementarea la scară largă, inclusiv în sectorul public, iar legislația ar putea fi adaptată în viitor pentru a permite utilizarea universală a acestor metode.

România, la fel ca multe alte state europene, pare pregătită să intre într-o nouă eră a plăților, una în care identitatea biologică devine noul portofel.

Citeste in continuare

Evenimente

Comerțul cu autovehicule urcă în 2025, deși vânzările de piese și motociclete scad

Publicat

pe

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a înregistrat o creștere în primele două luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024. 

Astfel, ca serie brută, creșterea a fost de 3,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 0,9%.

Contribuția principală la această evoluție pozitivă a venit din segmentul activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor, care a înregistrat o creștere semnificativă de 16,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%, iar comerțul cu motociclete, piese și accesorii, inclusiv întreținerea și repararea acestora, a înregistrat o majorare ușoară de 0,6%. În schimb, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a consemnat o scădere de 0,1%.

Comparativ cu luna ianuarie 2025, în februarie același an, volumul total al cifrei de afaceri pe serie brută a crescut cu 6,7%. Acest avans se datorează creșterilor înregistrate în toate segmentele analizate: întreținerea și repararea autovehiculelor (+9,4%), comerțul cu autovehicule (+7,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, inclusiv întreținerea și repararea acestora (+4,9%), și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+3,4%). Cu toate acestea, seria ajustată a arătat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe cifre.

„În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, seri brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%), comerţul cu autovehicule (+2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+0,6%)”, informează Institutul Național de Statistică.

Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor

În ceea ce privește comparația dintre februarie 2025 și februarie 2024, seria brută a înregistrat o creștere modestă de 0,4%. Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, cu un salt considerabil de 26,2%.

În schimb, alte segmente au fost pe minus: comerțul cu motociclete, piese și accesorii, întreținerea și repararea acestora (-7,4%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,6%), și comerțul cu autovehicule (-1,7%).

Seria ajustată a volumului total al cifrei de afaceri din luna februarie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a înregistrat o creștere de doar 0,1%. Deși unele segmente au scăzut, precum vânzările de piese auto și motociclete, per ansamblu, piața a evoluat pozitiv, mai ales în luna februarie.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE