Connect with us

Stiri economice

Legea offshore, amânată pentru sesiunea parlamentară extraordinară

Publicat

pe

Comisia de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor a amânat, încă o dată, depunerea raportului referitor la Legea offshore, astfel că proiectul de act normativ nu a putut intra la dezbaterea din plen până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Legea offshore este premisa începerii exploatării rezervelor de gaze de circa 200 de miliarde de metri cubi din Marea Neagră, pentru că stabileşte regimul administrativ, fiscal şi, în general, stabileşte anumite costuri fixe ale companiilor, care pot asfel să îşi realizeze calculele de rentabilitate ale proiectului.

Preşedintele Comisiei, deputatul PSD Iulian Iancu, a anunţat că legea în cauză va fi discutată marţea viitoare, în sesiune extraordinară, motivând că dezbaterea nu a putut fi ţinută la deputaţi pentru că s-a mutat la Guvern. Totuşi, acesta dă asigurări că votul în plen nu va fi mutat la toamnă, după vacanţa parlamentară, ci va fi făcut în cele două săptămâni de sesiune extraordinară din iulie.“Nu se amână pentru toamnă, intră la vot în Plen în următoarele două săptămâni care urmează”, a spus Iancu.

Dincolo de declaraţiile lui Iancu, votul pe Legea offshore va fi posibil doar dacă se pune pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare. Aceasta se numeşte extraordinară tocmai pentru că se face “çu dedicaţie”, adică pentru legi delicate sau care nu au fost dezbătute suficient. Prin urmare, dacă nu va figura pe ordinea de zi, atunci, Legea offshore se va amâna pentru toamnă.

Proiectul, votat de Senat încă din februarie, garantează companiilor petroliere care au concesionate perimetre în Marea Neagră că, în afara redevenţei actuale, statul român nu va mai impune vreo taxă cât timp există acordurile petroliere. Iar, dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. În schimb, companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti şi să angajeze forţă de muncă locală.

Aceste două puncte generează dispute între concesionarii perimetrelor din Marea Neagră şi reprezentanţii statului, celelalte puncte fiind agreate între părţi. Cel mai important este cel legat de fiscalitate. Petroliştii cer, în offshore, regim fix al redevenţelor şi lipsa impozitului suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate pe uscat. Reprezentanţii coaliţiei de guvernare vor, în schimb, cât mai multe venituri la buget, de stat şi local.

 

Ce înseamnă Marea Neagră

În Marea Neagră, în perimetrele concesionate de ExxonMobil – Petrom, Black Sea Oil&Gas şi LukOil-Romgaz, există rezerve estimate de circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor ANRM. BSOG şi Exxon au investit, până acum, circa 1,7 miliarde de dolari pentru explorare şi aşteaptă legea offshore pentru a demara producţia. Cele mai mari rezerve se află în blocul Neptun, operat de Exxon şi Petrom, peste 120 de miliarde de metri cubi, BSOG are între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi, iar LukOil şi Romgaz circa 30 de miliarde de metri cubi.

Proiectul Marea Neagră are susţinerea administraţiei americane de la Washington. Într-o vizită făcută la Bucureşti, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia, Wess Mitchell, a spus că speră ca autorităţile din România să adopte cât mai repede Legea offshore, prin „mecanismele legate de taxe“, pentru a stimula investiţiile.

O are şi pe cea românească, declarativ, de la toate nivelurile iar reprezentanţii autorităţilor clamează deja poziţia privilegiată a României în Europa. “Avem resurse în Marea Neagră şi începem să discutăm despre poziţia României în Europa ca producător de gaze, adică începem să avem un cuvânt de spus aici”, a afirmat recent ministrul Energiei, Anton Anton.

Banii

Un studiu realizat recent de compania Deloitte arată că beneficiul pentru România a proiectului Marea Neagră ar putea ajunge la 40 de miliarde de dolari, din care 26 de miliarde înseamnă contribuţie la bugetul de stat. Reprezentanţii Deloitte au precizat, pentru Capital, că au ajuns la acest procent având în vedere declinului producţiei onshore, creşterea consumului intern şi barierele tehnice şi comerciale în privinţa cantităţilor care pot fi exportate. 

„Vorbim despre comercializarea unei mărfi pentru care operatorii nu au luat o decizie finală de investiţie. Fără un cadru fiscal stabil vă pot spune că aceşti operatori nu îşi vor asuma riscul acestor investiţii offshore, pentru că există riscul să nu găseşti nimic acolo. Riscul mare al recuperării investiţiei are nevoie de predictibiltate“, a subliniat Sorin Elisei, manager Deloitte Consultanţă, în cadrul Conferinţei Capital „Piaţa Energiei: Oportunităţi vs Provocări“.

 

Legea privind operaţiunile petroliere offshore a fost aprobată în octombrie 2017 de guvernul Tudose şi apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaţilor. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaţilor pentru avize, iar din aprilie se află în comisia pentru industrii, care trebuie să trimită raport pentru adoptarea în plen. La nivelul comisiei pentru industrii, au avut loc discuţii între deputaţi şi operatori departe de ochii publicului, ajungându-se cu negocierile până la vacanţa parlamentară.

 

Acest articol a fost publicat in numărul 26 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în perioada 2 – 8 iulie

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Vânzările de mașini noi au crescut cu 2,8% în Europa. Anglia și Spania, performerele Bătrânului Continent

Publicat

pe

Vânzările de mașini noi în Europa au crescut cu 2,8% în martie, impulsionate de salturi cu două cifre în Marea Britanie și Spania, deoarece datele din industrie de joi au arătat că o creștere a înmatriculărilor de vehicule electrice în această lună a compensat scăderea celor pe benzină și diesel, scrie Reuters.

Vânzările de mașini complet electrice au crescut cu 23,6% în această lună, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).

În timp ce se luptă pentru a reduce costurile ridicate pe piețele interne și luptă împotriva concurenței din China, producătorii de mașini europeni se confruntă acum cu efectele tarifelor de 25% impuse de președintele american Donald Trump la importurile de mașini, tulburând perspectivele pentru industrie.

Taxele de import de 145% impuse de Trump pe importurile din China – și tarifele de represalii ale Beijingului – au împins, de asemenea, previziunile de creștere la nivel global, confruntând companiile de automobile cu noi riscuri.

Vânzările din martie în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) au crescut la 1,42 milioane de mașini, după ce au scăzut timp de două luni, arată datele ACEA.

Înmatriculările la Volkswagen și Renault au crescut cu 10,3%, respectiv 13%, în timp ce au scăzut cu 5,9% la Stellantis.

Vânzările Tesla au scăzut pentru a treia lună consecutiv, cu 28,2% față de anul trecut, iar cota sa din piața totală a scăzut la 2% de la 2,9% în urmă cu un an.

În UE, vânzările totale de mașini au scăzut cu 0,2% față de anul trecut, în scădere pentru a treia lună, chiar dacă înmatriculările de mașini electrice cu baterie (BEV), hibrid electric (HEV) și hibrid plug-in (PHEV) au crescut cu 17,1%, 23,9% și, respectiv, 12,4%. Vehiculele electrificate – fie BEV, HEV sau PHEV – vândute în bloc au reprezentat 59,2% din înmatriculările de mașini de pasageri în martie, în creștere față de 49,1% în anul precedent.

Dintre cele mai mari piețe din UE, vânzările în Spania și Italia au crescut cu 23,2% și, respectiv, 6,3%, în timp ce în Franța și Germania au scăzut cu 14,5% și 3,9%. În Marea Britanie, înmatriculările au crescut cu 12,4%.

Experții din piață spun că interesul tot mai mare pentru mașinile electrice în Europa, a doua cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, se datorează în mare parte noilor obiective UE privind emisiile și lansării de modele electrice mai ieftine, deși UE a propus recent slăbirea obiectivelor.

Citeste in continuare

Evenimente

Dispar plățile cash sau card în România: o nouă eră în tranzacțiile financiare

Publicat

pe

Modul în care românii își fac plățile este pe cale să se transforme radical. Odată cu avansul rapid al tehnologiilor digitale, metodele clasice precum numerarul, cardurile bancare sau chiar telefoanele mobile sunt treptat înlocuite de sisteme biometrice, care promit o experiență de plată mai rapidă, mai sigură și mai comodă.

Plăți fără portofel sau telefon

Plata prin biometrie presupune identificarea utilizatorului prin trăsături unice ale corpului — fie prin amprentă, fie prin recunoaștere facială, scanarea irisului sau chiar a palmei. Tehnologia câștigă rapid teren la nivel global și devine o alternativă viabilă la metodele convenționale.

Țări precum Spania și-au accelerat tranziția către o economie fără numerar. Potrivit unui raport al Băncii Naționale Spaniole, în primele luni ale anului 2024, tranzacțiile digitale au atins valoarea de 6,1 trilioane de euro, înregistrând o creștere de peste 11%.

În Asia, sistemele de plată bazate pe recunoașterea palmei sunt deja implementate în parteneriate între giganți tehnologici precum Tencent și Visa. Utilizatorul trebuie doar să își treacă mâna peste un senzor, iar tranzacția este aprobată instant — fără PIN, fără semnături, fără portofel.

România experimentează deja plățile biometrice

Și în România, tehnologia biometriei face pași importanți. Începând din 2019, mai multe magazine din București au introdus opțiunea de plată prin amprentă digitală, disponibilă clienților care își înregistrează datele biometrice într-o aplicație dedicată. Potrivit specialiștilor IT, sistemul oferă un grad ridicat de securitate, reducând considerabil riscul fraudelor și al furturilor de identitate.

„Autentificarea biometrică a fost creată pentru a ne simplifica viața. În loc să introducem coduri sau parole, acum putem efectua plăți printr-un simplu gest — fie cu degetul, fie cu o privire”, explică un expert în securitate digitală.

NFC rămâne un aliat al plăților rapide

Pe lângă biometrie, tehnologia NFC (Near Field Communication) continuă să joace un rol esențial în facilitarea tranzacțiilor rapide. Utilizatorii pot face plăți instant prin apropierea telefonului, ceasului inteligent sau altui dispozitiv de terminalul POS, fără a fi necesară o conexiune la internet.

Deși nu a devenit (încă) obligatorie, biometria este considerată de mulți experți următorul pas firesc în evoluția plăților digitale. Se discută deja despre implementarea la scară largă, inclusiv în sectorul public, iar legislația ar putea fi adaptată în viitor pentru a permite utilizarea universală a acestor metode.

România, la fel ca multe alte state europene, pare pregătită să intre într-o nouă eră a plăților, una în care identitatea biologică devine noul portofel.

Citeste in continuare

Evenimente

Comerțul cu autovehicule urcă în 2025, deși vânzările de piese și motociclete scad

Publicat

pe

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a înregistrat o creștere în primele două luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024. 

Astfel, ca serie brută, creșterea a fost de 3,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 0,9%.

Contribuția principală la această evoluție pozitivă a venit din segmentul activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor, care a înregistrat o creștere semnificativă de 16,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%, iar comerțul cu motociclete, piese și accesorii, inclusiv întreținerea și repararea acestora, a înregistrat o majorare ușoară de 0,6%. În schimb, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a consemnat o scădere de 0,1%.

Comparativ cu luna ianuarie 2025, în februarie același an, volumul total al cifrei de afaceri pe serie brută a crescut cu 6,7%. Acest avans se datorează creșterilor înregistrate în toate segmentele analizate: întreținerea și repararea autovehiculelor (+9,4%), comerțul cu autovehicule (+7,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, inclusiv întreținerea și repararea acestora (+4,9%), și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+3,4%). Cu toate acestea, seria ajustată a arătat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe cifre.

„În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, seri brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%), comerţul cu autovehicule (+2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+0,6%)”, informează Institutul Național de Statistică.

Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor

În ceea ce privește comparația dintre februarie 2025 și februarie 2024, seria brută a înregistrat o creștere modestă de 0,4%. Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, cu un salt considerabil de 26,2%.

În schimb, alte segmente au fost pe minus: comerțul cu motociclete, piese și accesorii, întreținerea și repararea acestora (-7,4%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,6%), și comerțul cu autovehicule (-1,7%).

Seria ajustată a volumului total al cifrei de afaceri din luna februarie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a înregistrat o creștere de doar 0,1%. Deși unele segmente au scăzut, precum vânzările de piese auto și motociclete, per ansamblu, piața a evoluat pozitiv, mai ales în luna februarie.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE