Connect with us

Stiri economice

Implementarea tehnologiei 5G înseamnă investiţii de 9 miliarde de dolari

Publicat

pe

Capital: Care este stadiului privind procedura de capitalizare a Poştei Române?

Bogdan Cojocaru: Poşta Română are nevoie de revitalizare şi recredibilizare. Dacă este să vorbim de revitalizare, de-a lungul timpului s-au făcut mai multe investiţii, unele inspirate, altele poate mai puţin inspirate. Când am intrat în minister, printr-o Hotărâre de Guvern, a fost asumat procesul de capitalizare, deşi se vorbea de acesta încă din 2015, dar procedura fusese tergiversată. Când am preluat mandatul de ministru al Comunicaţiilor, am conştientizat importanţa acestui proces şi ne-am asumat acest proiect din prima secundă împreună cu echipa de la Poştă şi cu întregul Guvern. Am făcut toţi paşii necesari în aşa fel încât să avem acces la bani, respectiv la cele 170 milioane lei, sumă provenită de la stat. Din păcate acum suntem blocaţi pentru că acţionarul minoritar al companiei, Fondul Proprietatea, a mers în instanţă şi a contestat orice demers al nostru. Noi ne-am dus către Registrul Comerţului pentru a finaliza acest proces de capitalizare, dar şi această etapă a fost contestată. În prezent, totul este blocat, banii sunt în conturile companiei, fără a putea fi utilizaţi. În momentul în care se vor încheia toate aceste contestaţii, compania începe să-şi plătească datoriile. În ceea ce ne priveşte, ne-am asumat acest proiect, cu toate că a stat în sertare în ultimii 3-4 ani.

Capital: Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar la Poşta Româna, a contestat în instanţă operaţiunea de majorare a capitalului social al Poştei Române. Procedura privind capitalizarea Poştei Române este afectată de acest proces?

Bogdan Cojocaru: Este adevărat că în ultimii ani s-au pierdut contracte din lipsa investiţiilor, aşa cum este adevărat că în ultimii 3-4 ani ar fi trebuit să existe o asumare din partea celor care au fost în acest birou. Toate sumele pe care compania le-a avut la dispoziţie, ar fi trebuit sa fie investite corect, acolo unde era nevoie, vorbim de informatizare, de creşterea flotei şi alte servicii. Aceste noi beneficii ar fi adus valoare adăugată  companiei. Nu vreau să vorbesc despre ceea ce a fost, ne-am asumat acest proces de capitalizare, sperăm să depăşim aceste piedici puse de acţionarul minoritar. Vreau să punctez faptul că, în primă instanţă, statul român şi compania  au câştigat. Aşteptăm închiderea acestui proces şi ne dorim cât mai repede finalizarea acestei proceduri, mai ales că această etapă trebuia să aibă loc în luna iunie. Atunci Poşta Română trebuia să aibă acces la bani.


 

Capital: Schimbarea datei privind livrarea pensiilor de către Poşta Romană a afectat plata pensiilor?

Bogdan Cojocaru: În iulie, odată cu data de 2 s-au reluat plăţile conform conveţiilor. În acest moment este un termen clar, data de 15, iar toată lumea ştie că până la această dată îşi primeşte banii. Plata pensiilor se face în baza unor convenţii, iar noi ne vom respecta termenele asumate.

Capital: Când credeţi că va putea fi disponibliă reţeaua 5G în România?

Bogdan Cojocaru: Eu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, din primele săptămâni de la preluarea mandatului, am avut o discuţie cu preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, privind acest subiect. Alături de echipa pe care o coordonez, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, am elaborat un Memorandum privind înfiinţarea unui grup de lucru, din activitatea căruia să rezulte strategia naţională pe 5G. Obiectivul grupului de lucru este ca până la sfârşitul acestui an să avem o strategie pentru noua tehnologie 5G. În prezent, au început discuţiile cu specialiştii, la care au fost invitaţi şi operatorii pentru a finaliza strategia.

Capital: Când se demarează licitaţia privind licenţele de telecomunicaţii pentru reţeaua 5G?

Bogdan Cojocaru: Strategia pentru 5G va fi gata până la sfârşitul acestui an, iar implementarea acestei tehnologii în România înseamnă investiţii de aproximativ 9 miliarde de dolari, până în 2026, în sectoare de activitate precum energie şi utilităţi, siguranţă publică, agricultură şi sănătate. Industriei IT& îi revin circa 2 miliarde dolari, restul banilor fiind investiţi în celelalte domenii. Până în anul 2020, în fiecare stat membru, cel puţin un oraş va fi conectat la 5G.

Capital: Care este stadiul privind implementarea proiectului Smart City?

Bogdan Cojocaru: Smart City este un concept care trebuie să adune toate lucrurile bune pentru cetăţean. Omul este în mijlocul tuturor activităţilor, iar orice localitate poate deveni smart. Rolul nostru este de a legifera domeniul şi de a creiona direcţii de investiţii. Obligaţia noastră este să oferim un set de norme, standarde, pliate pe nevoile fiecărei comunităţi în parte. Am avut întâlniri cu Asociaţia Municipiilor din România şi cu reprezentanţi ai altor UAT-uri din care a rezultat nevoia de a fi elaborată o strategie naţională pe smart city. În cel mai scurt timp, trebuie să scoatem această strategie care să ghideze şi să ofere o serie de standarde pentru a putea implementa aceste proiecte smart. Într-un oraş inteligent nu este suficient să avem doar un ecran într-o staţie, smart city înseamnă mai multe componente, infrastructura este foarte importantă, totul trebuie să funcţioneze sigur.

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Ediție-eveniment Culisele Statului Paralel: Anca Alexandrescu dezvăluie păpușarii care conduc România din umbră

Publicat

pe

Bomba momentului – Anca Alexandrescu demască în această seară de la ora 21:00 cine sunt păpușarii care conduc din umbră România – de ce nu avem un lider de vârf la Davos, de ce țara noastră n-are niciun reprezentant la Consiliul de Pace al lui Trump și cât mai continuă să sfideze Nicușor Dan administrația de la Casa Albă. Cât ne costă șederea binomului înfometat Nicușor-Bolojan: au sărăcit populația și își perpetuează puterea, iar acum fug de ochii românilor furioși.

În această seară de la ora 21:00 decizia americanilor după raportul prezentat de George Simion, marile puteri care vor să preia România și cum se resetează Noua Ordine Mondială la summitul ignorat de Nicușor Dan.

În această seară, ediție eveniment Culisele Statului Paralel, cu Anca Alexandrescu.

Citeste in continuare

Evenimente

Rabla 2026, între promisiunile Guvernului și avertismentul de anulare al Ministerului Mediului

Publicat

pe

Viitorul Programului Rabla în 2026 este marcat de incertitudini bugetare, însă președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) oferă primele indicii despre condițiile în care statul ar putea continua finanțarea.

Viitorul Programului Rabla în anul 2026 rămâne marcat de o incertitudine accentuată, fiind obiectul unor viziuni divergente între principalele instituții responsabile. În timp ce Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) își exprimă susținerea pentru continuarea schemei de finanțare, constrângerile bugetare și angajamentele asumate prin PNRR forțează autoritățile să ia în calcul restructurări majore sau chiar suspendarea programului.

Poziția AFM și contextul financiar nu prea favorabil

Președintele AFM, Florin Bănică, a confirmat că, deși instituția pe care o conduce dorește menținerea programului în 2026, o decizie finală nu a fost încă adoptată. După un an 2025 în care bugetul pentru persoanele fizice a fost de aproximativ 200 de milioane de lei, continuarea schemei depinde acum de negocierile guvernamentale. AFM se află într-un moment de reevaluare a resurselor, fiind implicată simultan în semnarea a numeroase contracte pentru alte proiecte de mediu aflate în derulare.

Impactul asupra industriei auto

Premierul Ilie Bolojan a oferit o perspectivă mai nuanțată, indicând faptul că Programul Rabla va continua în 2026, însă la o intensitate redusă. Această „diminuare” este dictată de necesitatea corelării subvențiilor cu nivelul producției naționale și cu limitele bugetului de stat. Scăderea progresivă a finanțărilor — de la 30.000 de unități în 2024 la 19.000 în 2025 — a alarmat deja industria auto. Reprezentanții constructorilor (ACAROM) avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor ar putea pune în pericol aproximativ 5.000 de locuri de muncă în sectorul auto local, afectând direct competitivitatea economică a regiunii.

Avertismentul Ministerului Mediului: Anulare sau condiții stricte

La polul opus, Ministerul Mediului adoptă o poziție mai rezervată. Ministra Diana Buzoianu a avertizat că, în absența unui buget clar identificat, programul ar putea fi anulat în 2026. Prioritatea ministerului este redirecționarea fondurilor către finalizarea proiectelor din PNRR care riscă să piardă finanțarea europeană. În cazul în care Programul Rabla va supraviețui, ministerul propune reforme structurale, precum introducerea unei clauze de „protecționism european”, care să permită finanțarea exclusivă a vehiculelor fabricate în Europa, pentru a sprijini industria continentală în fața concurenței externe.

În prezent, situația rămâne în așteptare, decizia finală fiind condiționată de aprobarea bugetului de stat și de rezultatul consultărilor cu liderii industriei auto.

Citeste in continuare

Evenimente

Institutul Clinic Fundeni are un nou director medical. Cine este doctorul Mihai-Adrian Dobra

Publicat

pe

Doctorul Dobra Mihai-Adrian, medic primar urologie și doctor în științe medicale, a fost numit în funcția de director medical la Institutul Clinic Fundeni.

De-a lungul timpului, a urmat numeroase stagii de pregătire și de perfecționare în chirurgie urologică în centre importante din străinătate, în domenii precum litiaza reno-ureterală (Bristol, Marea Britanie), oncologia urologică (Arlington, Virginia, SUA) și chirurgia urologică (Ingolstadt, Germania), iar certificarea în chirurgia laparoscopică urologică a obținut-o la Strasbourg (Franța). Se adaugă și participarea la numeroase cursuri de specialitate și workshopuri, atât în țară, cât și în străinătate.

Noul director medical al Institutului Clinic Fundeni este  este medic Primar Urologie în Programul Național de Transplant de organe, țesuturi și celule umane de la donator în moarte cerebrală și cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”.

Acesta are o experiență operatorie bogată și realizează și intervenții chirurgicale pentru cazuri complexe. De asemenea, se axează pe tratamentul multimodal complet minim invaziv al litiazei urinare, dar și pe chirurgia oncologică.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE