România este în pericol să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating, dacă nu face nimic pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.  

Perspectivele reducerii deficitelor aflate la un nivel ridicat record și stabilizarea creșterii rapide a datoriei publice reprezintă elementul central al evaluării ratingului suveran al României, după alegerile prezidențiale de luna trecută, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Fitch Ratings.

După ani de derapaje fiscale și erodare a credibilității politice fiscale, următorul Guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a-și asuma un proces de consolidare fiscală multianual, amplu, pe fondul perspectivelor modeste de creștere și a fragmentării politice interne, apreciază Fitch.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, independent, un centrist pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. Acum sunt în derulare negocieri între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou Guvern. Precedenta coaliție pro-EU s-a prăbușit la începutul lunii mai, după doar patru luni la putere, după victoria lui Simion în primul tur.

Victoria lui Nicușor Dan a redus pe termen scurt riscurile provocate de o perioadă prelungită de incertitudine politică sporită, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Dar rămâne de văzut dacă se va îmbunătăți eficacitatea politicilor, ținând cont de fragmentarea legislativului și sporirea polarizării sociale, subliniată de alegerile prezidențiale.

Evoluțiile din acest an sunt în linii mari în concordanță cu opinia Fitch din 21 februarie (când a fost confirmat ratingul României la ”BBB minus”/perspectivă negativă) potrivit căreia incertitudinea politică rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut, iar extinderea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul doi din 2025.

Noul președinte și potențialele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Conform informațiilor din presă, convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție, iar Nicușor Dan a afirmat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, are ca obiectiv un deficit de 7% din PIB în 2025.

Anul trecut, deficitul general guvernamental al României s-a adâncit la 9,3% din PIB, de la 6,6% din PIB în 2023, conform datelor finale. Creșterea de la estimarea inițială de 8,7% din PIB a contribuit la majorarea datoriei 54,8% din PIB în 2024, de la 48,9% din PIB în 2023.

În primele patru luni din acest an deficitul bugetar s-a situat la 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în perioada similară din 2024.

Comisia Europeană previzionează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, dacă nu sunt modificate politicile actuale. De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu propriile previziuni ale Fitch. Cu toate acestea, datele economice de până acum – în special lipsa creșterii PIB-ului în ritm trimestrial în primul trimestru din 2025 – sugerează riscuri pentru această prognoză, scoțând în evidență compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Deși Guvernul precedent a adoptat la finalul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele sub așteptări din 2024 indică că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu, pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5% din PIB. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă oportunitate de a evalua detaliat modul și ritmul cu care următorul Guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și în 2026.

Intrările de fonduri europene rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui Guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, dar îndeplinirea cerințelor de condiționalitate s-ar putea dovedi dificilă dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în Pachetul de primăvară anunțat în 4 iunie, în pofida deficitului ridicat din 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire a ratingului suveran al României de către Fitch este planificată în 15 august. Evaluarea agenției privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului Guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice alte modificări al proiecțiilor privind PIB-ul și alte previziuni macroeconomice.

Rata anuală a inflației a crescut îngrijorător în luna mai, potrivit datelor anunțate joi dimineață de Institutul Național de Statistică. Potrivit specialiștilor, este cea mai mare creștere din ultimele luni. Evoluția este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se produce înainte de eliminarea schemelor de sprijin la energie electric, de la 1  iulie, ceea ce va avea un efect grav asupra finanțelor românilor.

Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la fructe si legume, cu peste 11 %, dar o creștere semnificativă, de 9%, se constată și în cazul uleiului.

INFLAŢIA ŞI EVOLUŢIA PREŢURILOR DE CONSUM: MAI 2025

Indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional
– Indicele preţurilor de consum în luna mai 2025 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 100,46%.
– Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 2,6%.
– Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2025 comparativ cu luna mai 2024 a fost 5,5%.
– Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2024 – mai 2025) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2023 – mai 2024) a fost 5,0%.

sursă: INS

Sursa: Realitatea Financiara

În plină criză energetică, România a exportat curent electric și gaze naturale către Ucraina și Republica Moldova – aparent în numele solidarității regionale. Dar cifrele dezvăluie o realitate revoltătoare: prețul de export a fost uneori mai mic decât cel al importurilor și, mai grav, sub tariful plătit de românii de rând. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, este autorul direct al acestei politici dezastruoase, care a sărăcit populația în timp ce alimenta vecinii la preț redus.

Solidaritate sau trădare economică?

După începutul războiului din Ucraina, România s-a poziționat ca furnizor-cheie pentru vecinii din est. Sub conducerea Ministerului Energiei, Sebastian Burduja a anunțat cu mândrie deschiderea robinetelor energetice către Kiev și Chișinău, dar fără transparență asupra prețurilor, volumelor și impactului asupra pieței interne.

Cifrele rușinii: România a vândut mai ieftin decât a cumpărat

Datele analizate din surse oficiale (ANRE, OPCOM, Transgaz) arată următoarele:

1. Curent electric:

•Exporturi către Ucraina și Moldova (2022–2023): peste 4 TWh.

•Prețul mediu de export: 380–500 lei/MWh.

•Prețul mediu de import: 650–800 lei/MWh.

•Prețul mediu achitat de populație: până la 1300 lei/MWh.

2. Gaze naturale:

•Exporturi: ~180 mil. mc în Moldova, ~50 mil. mc în Ucraina.

•Preț export: 70–100 €/MWh.

•Preț import: peste 200 €/MWh în 2022, apoi 80–100 €/MWh.

•Preț pentru consumatori casnici: până la 450 lei/MWh.

Burduja – ministrul care a ignorat cetățeanul român

În nicio conferință publică, Sebastian Burduja nu a prezentat un bilanț clar al acestor tranzacții. În schimb, a continuat să se laude cu centrul de securitate cibernetică CRISCE și alte inițiative fără impact real asupra facturii oamenilor. Românii au continuat să importe scump și să plătească mai mult, în timp ce Guvernul exporta ieftin, făcând „acte de generozitate” pe spatele familiilor împovărate.

Întrebări pentru ministrul Burduja:

1.De ce ați permis vânzarea energiei sub costurile de achiziție?

2.A existat un studiu de impact asupra populației?

3.Cine sunt beneficiarii comerciali ai acestor exporturi?

4.Ați protejat vreodată consumatorul român înaintea vecinilor din regiune?

5.Cine recuperează diferențele de preț? Bugetul statului sau buzunarele companiilor?

O doctrină perversă: „mai ieftin pentru alții, mai scump pentru români”

Sub sloganul „România – furnizor de securitate energetică în regiune”, Burduja a girat o politică în care România a exportat resurse vitale la prețuri de dumping. În timp ce pensionarii români făceau economii la becuri, gazele și curentul ajungeau în Moldova și Ucraina cu tarife subvenționate indirect, în lipsa oricărei compensații reale pentru contribuabilul român.

Concluzie: politica falimentară a unui ministru în slujba altora

Sebastian Burduja nu este doar complice, ci autor al unei inechități sistematice, care a lovit direct în români. Exporturile de energie trebuiau să fie un act de echilibru, nu o tranzacție în care românii pierd și doar vecinii câștigă. Când un stat își pedepsește cetățenii ca să își fidelizeze vecinii, vorbim deja de o politică trădătoare de interese naționale.