Connect with us

Stiri economice

EXCLUSIV E jale! Birocrația de la Bruxelles nu iartă nimic. Peste 13.000 de români riscă să rămână fără locuri de muncă

Publicat

pe

Complexul Energetic Oltenia (CEO), cu peste 13.000 de angajaţi, majoritatea mineri, riscă să devină complet ineficient şi  să recurgă la concedieri  din cauza reglementărilor europene extrem de stricte.

Deocamdată, nu există pericol de faliment la CEO şi “poate” nici de insolvenţă, spune directorul complexului, însă e clar că cheltuielile pentru protecţia mediului nu vin deloc într-un moment potrivit.

Guvernul a aprobat bugetul rectificat pe 2018 al Complexului Energetic Oltenia, care prevede o pierdere colosală pentru acest an, de 975 de milioane de lei, adică aproximativ 210 milioane de euro. Bugetul aprobat iniţial în aprilie indica un profit estimat de 70 de milioane de lei, adică 15 milioane de euro.

Rezultatul previzionat acum de minerii din Oltenia este cu atât mai tragic cu cât ar veni după un 2017 bun, chiar foarte bun pentru CEO, grupul de termocentrale realizând un beneficiu net de circa 180 de milioane de lei, adică 40 de milioane de euro. Mai mult, la jumătatea acestui an, CEO înregistrase deja un profit net de 100 de milioane de lei, adică 22 de milioane de euro.

Potrivit bugetului rectificat pe 2018 Complexul Oltenia preconizează veniturile totale de 4,2 miliarde lei şi cheltuieli totale de 5,2 miliarde de lei. Cel mai mult apare la capitolul Alte cheltuieli – 2,2 miliarde lei, urmat de capitolul Bunuri şi servicii – 1,8 miliarde lei şi Cheltuieli cu personalul  – 0,94 miliarde lei.

Directorul CEO, Sorin Boza, explică  de unde această pierdere prognozată de 220 de milioane de euro în 2018. Acesta dă vina pe obligaţia de achiziţie ce certificate de emisie CO2, aşa – numitele  drepturi de poluare. “Când am făcut bugetul pe 2018, am luat în calcul proiecţia oficială de preţ, de început de an, a Comisiei Europene în ceea ce priveşte certificatele CO2. Adică 8,5 euro pe certificat. Au ajuns în vară la 25 de euro iar acum oscilează între 20 şi 25 de euro. Cumpărăm 13,5 milioane de certificate pe an. Puteţi face calculele, cât ne costă pe noi în plus faţă de previzonam. Vorbim de 200 de milioane de euro, adică pierderea estimată acum. Cele 2,2 miliarde lei(500 de milioane de euro – n.r.) Alte cheltuieli de exploatare, la asta se referă ”, precizează Boza. Costurile cu poluarea, 2,2 miliarde lei, reprezintă 37% din cifra de afaceri a societăţii, ceea ce, potrivit directorului CEO, face ca “nici papa Benedict să nu aibă putere la aşa ceva”.

 

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

PREŢUL AURULUI ATINGE UN NOU MAXIM ISTORIC, ÎN TIMP CE LEUL SE DEPRECIAZĂ ÎN RAPORT CU EURO

Publicat

pe

Gramul de aur s-a scumpit miercuri și a ajuns la 422,4014 lei, de la 420,3419 lei, cât anunţase marţi Banca Naţională a României (BNR), înregistrând din nou o valoare record.

Și leul s-a depreciat, miercuri, în raport cu euro, ajungând la 4,9768 lei, potrivit calculelor Băncii Naționale a României, în creștere cu 0,04 bani (+0,01%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9764 lei.

În schimb, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,7609 lei, în scădere cu 4,65 bani (-0,97%), comparativ cu marţi, când s-a situat la 4,8074 lei.

De asemenea, moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2692 lei, în scădere cu 0,86 bani (-0,16%), faţă de 5,2778 lei, cotaţia anterioară.

Sursa: Newsinn

Citeste in continuare

Evenimente

Economist român de top anunță furtuna din economie: „Este ca în 2008. Se sparg toate bulele”

Publicat

pe

Economist Radu Georgescu, fost director financiar într-o bancă importantă, avertizează într-o postare recentă că actualul context mondial amintește de anul marii crize din 2008, când economiile bazate pe credite bancare s-au prăbușiri atunci când acestea au fost retrase.

„De 2 ani de zile explic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmaresc pe rețelele sociale că am un deja vu din 2008.

De aceea, explic de 2 ani că trebuie să ne pregătim financiar și mental pentru ce va veni din punct de vedere economic și social. Ca și în 2008, acum se sparg toate bulele. 

1.Bula bugetarilor

În perioada 2006-2008 în sectorul bugetar a fost un El Dorado. Salariile au crescut foarte mult, până într-o zi când s-au redus toate salariile cu 25%. Acum este și mai complicat pentru bugetari deoarece încep disponibilizările. În 2009 nu s-au dat oameni afară. Acum se dau oameni afară. În 2025 și 2026 vom avea mișcări sociale: greve, demonstrații. etc.

2. Bula imobiliară

Periodic am explicat că suntem într-o bulă imobiliară. Mai mare decât în 2008. În 2009 banca executa apartamente care erau cumpărate cu 100.000 euro. Dar nu dorea să dea nimeni la licitație nici măcar 30.000 euro. Deoarece aceste apartamente nu au valorat niciodată 100.000 euro. Valoarea lor a crescut din cauza creditelor acordate de bănci. Acum, probabil vom vedea apartamente cumpărate cu 150.000 euro pe care nu va da nimeni nici măcar 50.000 euro. Deoarece aceste apartamente nu au valorat niciodată 150.000 euro.

3. Bula mașinilor

În 2009 nu mai existau parcări libere în București deoarece erau mii de mașini luate în leasing și date înapoi de către clienți. Multe bănci și firme de leasing au dus mașinile pe câmp la Balotești. Dacă în 2009 ar fi existat rețelele sociale, ar fi devenit virale poze cu mașini Ferrari lângă care pășteau oile.

4. Bula din IT

În 2008 se spunea că sunt prea putini IT-iști. În 2009 se spunea că sunt prea multi IT-iști. În 2009 nicio companie nu mai făcea dezvoltări soft. Acum, IT-iștii vor fi printre primii afectați.

5. Bula de pe Bursă

Indicele BET de pe Bursa de la Bucuresti a scăzut 80% în perioada 2008-2009. Bursa de la București are o lichiditate scăzut.
Orice vânzare de acțiuni duce la prăbușirea acțiunilor. Vezi ce s-a întâmplat în 2024 cu vânzările acțiunilor firmele imobiliare de pe bursă, deținute de către Fondurile Private de Pensii. Efectul. Toate acțiunile firmelor din imobilare au scăzut cu mai mult de 50%

6. Bula lucrurilor inutile din firme: team building, masa de tenis, PlayStation etc

In perioada 2006-2008 am făcut 2 team buildinguri în Egipt și unul în Elveția. La birou aveam masa de tenis și PlayStation. In 2009 banca nu mai avea bani să plătească chiria și utilitățile. Făceam economii și la rechizite.

7. Partea frumoasă la o criză econonomică

Criza economică este un eveniment economic logic și benefic pentru economie și oameni. Criza economică reglează toate anomaliile și se sparg toate bulele. Începi să înțelegi ce este cu adevărat important și ce este cu adevărat frumos. Deoarece nu mai aveam bani de team building, am mers cu corturile în Apuseni. Am fost surprins că răsăritul se vede mult mai frumos din vârf de munte decât dintr-o cameră de la un hotel de 5 stele din Elveția”, a scris Radu Georgescu pe pagina de Facebook.

Citeste in continuare

Evenimente

Șefa BCE spune că Europa a ajuns la mâna unei Americi care și-a schimbat comportamentul

Publicat

pe

Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), a criticat inițiativa președintelui american, Donald Trump, de a introduce taxe vamale, solicitând Uniunii Europene să se pregătească pentru a implementa măsuri de răspuns.

Șefa Băncii Centrale Europene avertizează că Uniunea traversează un moment existențial critic. Christine Lagarde lasă de înțeles că Europa a ajuns acum la mâna unei Americi care și-a schimbat comportamentul. 

„Predecesorul meu de la Banca Centrală Europeană, Mario Draghi a făcut un diagnostic foarte solid despre situația în care ne aflăm și despre slăbiciunile noastre. De asemenea, a identificat câteva puncte forte. Iar acum primim acest mare impuls, deoarece un alt jucător important din economia globală organizează lucrurile într-un mod diferit și amenință unii dintre partenerii și actorii cu care acea țară obișnuia să colaboreze”, a declarat, pentru CNBC, într-un interviu acordat la Davos.

Donald Trump a amenințat partenerii comerciali ai SUA, inclusiv UE, cu impunerea de taxe vamale, o politică protecționistă contrară globalizării susținute de Bruxelles și care riscă să conducă la războaie comerciale.

Obiectivul președintelui Donald Trump de a aduce în SUA producția prin sporirea barierelor comerciale este o abordare discutabilă, ținând cont de faptul că economia funcționează deja aproape de capacitatea maximă, a spus Christine Lagarde.

ADVERTISING

„Această teorie a substituției, cu alte cuvinte vrea să reducă importurile din Europa pentru a susține industria acasă, este discutabilă, deoarece economia SUA … este aproape supraîncălzită în acest moment”, a declarat Lagarde.

Rata șomajului este scăzută și capacitatea este limitată, deci instalarea de capacități suplimentare de producție va necesita timp, a argumentat Lagarde.

”Mă așteptam la evocarea impunerii taxelor. Iar, în materie de comerț, faptul că nu le-a impus imediat cred că este o abordare inteligentă, tarifele generalizate nu își oferă neapărat rezultatele așteptate. Nici măcar nu știu la ce rezultate se așteaptă, dacă este un instrument pentru tranzacții, dacă va fi un instrument pur comercial, dar nu sunt surprinsă”, a mai afirmat Christine Lagarde, în cadrul interviului.

”Nu înseamnă că nu se va întâmpla. Cred că vor fi evoluții mai selective, punctuale pe care le vom vedea în următoarele zile sau săptămâni. Aici, în Europa, noi trebuie să fim pregătiți”, a mai spus președintele BCE.

Planul lui Trump pentru detronarea lui Putin. Ce îi pregătește țarului de la Kremlin – dezvăluirile experților de la Yale

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE