Cu alte cuvinte, creșterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie poate fi amânată, el considerând că asta este singura soluție pentru a păstra bugetul în parametri.
Acesta a mai spus că se tot vehiculează în spațiul public idei precum taxarea suplimentară a pensiilor speciale, colectare mai bună a TVA etc, dar a arătat, pe cifre, că aceste măsuri nu au un impact așa de mare încât să poată duce la această creștere a pensiilor.
- „O taxare suplimentară a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult 1 miliard de lei, adică 0,1% din PIB în fiecare an.”
- „O colectare mai bună a TVA ar putea aduce cel mult 5 miliarde lei, adică 0,5% din PIB dacă e urmărită cu multă perseverență timp de mai mulți ani.”
- „Revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un alt miliard de lei, adică un alt 0,1% din PIB anual. „
- „Concedierea a circa 5% din bugetar, ar aduce circa 0,6% din PIB”
„Adunați toate astea și abia dacă o să vă dea 1,2 – 1,3% din PIB. Dacă le faci pe toate astea, hai să zicem că poate anul viitor o mai duci la capăt. Duci cumva deficitul spre 3%, chiar dacă e peste. Dar ce faci în 2021?
Dacă se va introduce acea creștere a pensiilor din 2020, în 2021 bugetul explodează. Trebuie să ai nu știu câte măsuri de compensare, mult mai multe decât cele pe care vi le-am arătat eu ca să vii nu sub 3%, ci undeva deasupra cu destul de mult”, a explicat economistul șef al BNR.
Potrivit acestuia, nu există alternativă la prorogarea, amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capabilă să ducă deficitul bugetar în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%.
