Stiri economice
Trei ani de incompetență au măcinat fundația băncilor pentru locuințe
Sistemul de economisire creditare în domeniul locativ, prezent prin băncile pentru locuinţe, cunoscut şi ca sistemul Bauspar, se regăseşte în majoritatea statelor europene de la mijlocul secolului trecut. Principiul fundamental al sistemului de economisire-creditare este că prima oară se realizează o economisire (timp de cinci ani), economii la care statul adaugă o primă anuală, iar creditul se ia la finalizarea perioadei (dacă mai doreşte acest lucru). De regulă este vorba de sume relativ mici, adică nu neapărat suficiente pentru achiziţia unei locuinţe, dar mai mult decât suficiente pentru renovarea uneia, iar la capitolul condiţii de trai România stă foarte prost. Conform studiilor, circa trei milioane de locuinţe au nevoie de reparaţii urgente.
În România avem două bănci în acest sistem, respectiv BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. Țara noastră este printre ultimele care au aderat la acest program, fiind demarat în 2004, în timp ce în Germania a început în 1885, în Austria în 1925, în Slovacia în 1992 şi în Cehia în 1993. În toate statele, prima de la stat a fost consistentă în primii ani, ca să fie redusă ulterior, odată cu maturizarea sistemului şi crearea unei mase critice de clienţi. În România, prima de la stat este de 25% din suma depusă anuală, dar cel mult 250 de euro.
Până în 2014, cele două bănci de la noi au adunat circa 600.000 de clienţi (362.000 la BCR BpL şi 217.000 la Raiffeisen BpL, iar spre finele lui 2015 numărul clienţilor urcase spre 700.000, cu un sold al creditelor de aproape 300 milioane lei. Din păcate, a fost maximul atins. Sistemul a fost blocat ca urmare a unui control al Curţii de Conturi, care a reclamat faptul că nu există limită de vârstă, primele de la stat fiind acordate şi unor clienţi sub vârsta de 18 ani sau a unor pensionari cu vârsta de peste 65 de ani.
Blocaj în urma controlului
Ce s-a întâmplat a fost că băncile nu au mai putut încheia contracte noi, iar clienţii nu au primit primele de la stat, singura activitate rămasă posibilă fiind acordarea de credite clienţilor din sistem dacă aceştia le solicită. Federaţia Europeană a Băncilor pentru Locuinţe şi International Union for Housing Finance şi-a declarat sprijinul faţă de colegii din România şi au subliniat că situaţia nu a mai fost întâlnită în nicio altă ţară europeană. Inspectorii Curţii de Conturi nu cunoşteau însă practica europeană în domeniu, unde nu există o limitare de vârstă, de unde şi blocarea activităţii.
Ulterior, cele două bănci au acţionat în justiţie deciziile controlului şi au primit la Curtea de Apel sentinţe favorabile, care anulează hotărârile Curţii de Conturi. Legea de funcţionare a sistemului de economisire-creditare a ajuns apoi în Parlament pentru o nouă restabilire a bazelor pe care funcţionează. Proiectul a ajuns pe masa Comisiei de Buget Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor, de unde iese după primirea avizului din partea Guvernului şi ajunge în plen pentru vot.
Proiectul a plecat de mai multe ori din Comisie, dar a fost de fiecare dată întors pentru diferite amendamente. În prezent se află din nou pe drum către plen, singura modificare operată în lege fiind necesitatea justificării utilizării primei de la stat. Justificarea înseamnă, conform proiectului de lege, demonstrarea în termen de şase luni de la încasarea soldului economisit a faptului că sumele au fost utilizate în scop locativ (reparaţii, renovare sau achiziţie de locuinţă).
După doi ani şi jumătate de blocaj, toată lumea îşi ţine răsuflarea ca nu cumva proiectul să fie din nou întors la Comisie pentru noi modificări. Dacă totul va merge aşa cum trebuie, în următoarele luni situaţia s-ar putea debloca, urmând ca şi clienţii să îşi încaseze primele restante de la stat (restante pentru ultimii trei ani, 2015-2017).
Reclamaţii de la clienţi
„La nivelul Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR) se înregistrează circa 400.000 de români care au contracte de economisire creditare. Băncile pentru Locuinţe (Sistemul Bauspar) există în Europa de peste 100 de ani. Sistemul Bauspar din România, care a început să funcţioneze în 2004, urmăreşte întocmai filozofia şi practica modelului european, de a stimula atât economisirea cât şi creditarea persoanelor fizice pentru a-şi creşte confortul locativ“, ne-au transmis reprezentanţii Asociaţiei.
Se poate observa că numărul de persoane afectate de blocaj este foarte mare şi ar fi fost şi mai mare dacă cele două bănci nu ar fi acordat credite în valoare totală de aproximativ 100 milioane lei în ultimii doi ani (2016 şi 2017) clienţilor care erau deja în sistem. Din păcate, fără primele din partea statului, care vor fi achitate doar după deblocarea situaţiei.
Evenimente
Aleșii pregătesc un cadou de milioane pentru directorii din companiile de stat. Lege specială pentru pensii uriașe
O propunere legislativă, care a trecut deja de Senat, urmărește modificarea legii, astfel încât directorii și administratorii companiilor, care sunt numiți pe baza unui contract de mandat, să beneficieze de vechime în muncă la calcularea pensiilor. Altfel spus, ca activitatea desfășurată în baza unui contract de mandat să fie contabilizată ca vechime în muncă, chiar daca acești directori sunt delegați pentru o perioada limitată de timp, potrivit Realitatea Plus.
Concret, se dorește introducerea a două noi articole în Codul Muncii ce vizează contractele de mandat, definite drept contractele în temeiul cărora o persoană desfășoară activități profesionale, în schimbul unei remunerații.
O altă prevedere vizează o excepție de la Legea pensiilor astfel încât aceste contracte de mandat să fie asimilate salariilor, altfel spus directorii să beneficieze de aceleași drepturi ca și salariații, unul dintre acestea fiind chiar vechimea în muncă. Inițiatorii spun că fără această măsură, directorii care își desfășoară activitatea în baza unui contract de mandat sunt discriminați în raport cu ceilalți salariați.
Chiar și așa, propunerea legislativă a primit avize negative pe linie, atât de la Consiliul Legislativ cât și de la Consiliul Economic-Social, dar și de la Guvern.
Un argument, prezent în toate cele trei avize, este că aceste contracte de mandat prin care sunt numiți directorii societăților comerciale nu sunt identice cu contractele de muncă. Ba mai mult, persoana care dă un mandat nu este un angajator, deci mandatarul nu are calitatea de salariat.
În al treilea rând, contractul individual de muncă presupune o relație de subordonare a angajatului faţă de angajator, în timp ce, în cazul contractului de mandat, nu există o astfel de subordonare. Nu în ultimul rând, cei de la CES subliniază că inițiativa legislativă se referă doar la directori, însă și alte persoane pot desfășura activități în baza unui contract de mandat, fără ca legea să facă referire la situațiile acestea.
Evenimente
CULISELE STATULUI PARALEL. MINISTRUL ENERGIEI, DESPRE COMPANIA DIN UNGARIA CARE VREA SĂ INTRE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA: ”S-A ÎNCERCAT O NEGOCIERE”
Ministrul Energiei – Sebastian Burduja a vorbit, joi seara, la Culisele Statului Paralel, despre compania de stat din Ungaria care dorește să preia o parte din E.ON.
Întrebat de ce suntem din nou în situația ca fostele companii românești care au fost privatizate să intre pe mâna altor țări cu referire la o companie de stat din Ungaria ce dorește să preia o parte din E.ON, Sebastian Burduja a spus: „Știu că au existat niște discuții, s-a încercat o negociere, am văzut RomGaz-ul ar fi fost sfătuită să intre în această negociere, am văzut că și Hidroelectrica. Înțeleg că ungurii, adică compania de stat MVM, au de fapt câștig de cauză pentru că au făcut o ofertă mai bună către E.ON. În acest moment, poziția grupului E.ON și oficială și informală în toate discuțiile pe care le-am purtat cu dânșii este că evaluează posibilitatea unei vânzări strict a componentei de furnizare. Asta înseamnă că nu au ajuns nici măcar la o decizie finală de a vinde. Evaluează, au mai făcut asta și acum câțiva ani, nu este o nouătate pentru că grupul E.ON, la nivelul grupului mare, în Germania, se concentrează pe partea de distribuție, deci pe investiții în rețele, acestea e modelul lor de business, dar până nu avem o decizie clară a grupului că vrea să vândă, cred că e prematur să ne expunem cu privire la posibilii cumpărători. Cu siguranță statul român va analiza foarte bine orice astfel de tranzacție”.
„Din punctul meu de vedere, Hidroelectrica a făcut un lucru bun că a intrat pe piața de furnizare, chiar dacă au fost probleme știm cu toții, s-a facturat cu încălzire. S-a luat de la zero această parte de furnizare pentru o companie care toată existența ei a făcut producție. Dar iată că acum e o companie foarte importantă, cred că are peste un milion de clienți în portofoliu, și întotdeauna combinația de producție cu furnizare este una principial corectă.
Romgazul poate face același lucru pe partea de gaze, dacă vor cumpăra o companie existentă în piață sau își vor dezvolta ei pe forțe proprie această capacitate și probabil pe bani mai puțini, vom vedea. E o decizie strategică pe care managementul companiei o va lua, dar activând companii mari românești în zona de furnizare, cu siguranță sprijinim și clientul final”, a mai spus ministrul
Întrebat cum se simte când vede că terminalul de la Alexandropolis este operaționalizat și România, deși putea să fie acționară, cu 30%, nu este, pentru că Virgil Popescu a zis că n-are nevoie România, acesta a răspuns: „ Nu vreau să comentez ce a fost, iertați-mi abordarea, eu vreau să privesc înainte. Pentru noi, prioritar pe zona de gaze, e proiectul Neptundeep, e un proiect perfect în grafic până acum. Cred că e prea de vreme să spunem asta, sigur că din perspectiva securității energetice o diversificare a opțiunilor este principial corectă. Dacă acest terminal va fi finalmente profitabil, repet, e prea de vreme să o spunem. N-au dus-o grozav în ultima perioadă. Premisele nu au fost cele mai bune”.
Evenimente
Cât au costat deplasările lui Iohannis în străinătate? „A spart pușculița” pe final de mandat – CALCUL
În ultimii 3 ani de mandat, președintele Klaus Iohannis a cheltuit pentru deplasări externe peste 25 de milioane de euro. Prin comparație cu primii ani ai primului mandat, sumele folosite de șeful statului pentru călătorii peste hotare au explodat pur și simplu după 2022, relevă datele analizate de Profit.ro.
În 2015, primul an din primul mandat, suma totală cheltuită pentru deplasări externe a fost de 8,5 milioane de lei, arată datele profit.ro.
Apoi, valoarea acestora a rămas oarecum constantă, în următorii ani, undeva în jur de 6 milioane de lei pe an.
În 2019, ultimul an din primul mandat la Cotroceni al lui Klaus Iohannis, s-a înregistrat primul salt semnificativ, cheltuielile de acest fel urcând brusc, până la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat a început cu pandemia Covid 19 și restricțiile de deplasare. Odată cu eliminarea acestora, sumele cheltuite de șeful statului pentru călătoriile în străinătate au explodat.
În 2022 a fost un hop până la 17 milioane de lei, iar în 2023 s-a bătut orice record, cu o sumă totală dată pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei. A fost și anul celor mia controversate vizite peste hotare, cu două turnee – unul de 9 zile în AMERICA DE SUD (din care publice au fost doar 4, restul fiind ocupate de “activități private”) și unul de 10 zile în AFRICA, unde familia Iohannis a avut timp de de SAFARI.
Carmen Iohannis, dans tribal în Kenya. Președintele a refuzat invitația – VIDEO
Klaus și Carmen Iohannis au mers în safari în Kenya – Cum s-a relaxat președintele în ziua sa liberă – FOTO
Anul curent, până în august, Iohannis a avut călătorii în valoare de 20 de milioane de lei.
Trecând la cheltuielile totale ale președintelui, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei, pentru ca în 2024 să fie programat un buget de 135 de milioane de lei, rectificat în plus cu 7 milioane de lei, chiar săptămâna trecută.
