Connect with us

Stiri economice

Litoralul românesc «a pierdut startul» în 1992. Ce au făcut bulgarii și noi nu?

Publicat

pe

„Am pierdut startul!”, spune scurt Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi antreprenor în piaţa locală de turism. Startul la care se referă ne întoarce undeva în anul 1992, când bulgarii au privatizat hotelurile importante, iar „noi le dădeam în locaţie de gestiune“. Cu alte cuvinte, „am pornit prost“. „Când în Bulgaria hotelurile au fost preluate de marile lanţuri de touroperatori, care au reuşit să le renoveze, să le modernizeze, să atragă turişti germani, noi încercam să atragem turişti români. Încă de atunci, totul a mers în defavoarea noastră şi în favoarea bulgarilor“, detaliază preşedintele ANAT. Și poate că lucrurile ar fi evoluat diferit dacă greşelile de atunci nu ar fi fost accentuate de greşeli de management, inclusiv de faptul că miniştrii s-au schimbat foarte mult. „Unde pe lumea asta mai au loc asemenea schimbări care să genereze decizii proaste?“, se întreabă retoric Demetriade. În mod sigur, la noi o problemă constantă în turism este şi schimbarea, cu precădere schimbarea strategiilor de fiecare dată când vine un ministru. 

Nouă luni pe an, promovăm România în străinătate, iar când o să avem foarte multe cereri pentru litoral, sezonul o să se întindă pe cele nouă luni şi vom fi la nivelul  bulgarilor. Nu e nicio filozofie.
Dragoş Anastasiu, fondatorul Eurolines

 

Cu alte cuvinte, ce au ştiut bulgarii să facă atunci când s-au privatizat a fost „să-i asculte pe străini“, spune şi Dragoş Anastasiu, fondatorul Eurolines.  „Este un mit că nemţii au investit acolo. Acum încep nemţii să investească acolo. Ei nu au investit acolo în sensul în care îşi imaginează românii, ci au dat nişte avansuri. Au zis: «Cât ai nevoie să-ţi faci hotelul? Ai nevoie de un milion de euro? Ei bine, îţi plătesc în avans şi recuperez în patru-cinci ani».  Ei au dat nişte împrumuturi, aşa au contribuit, iar ca să îşi ia banii mai repede înapoi, au adus şi turişti“, explică Anastasiu situaţia de atunci. 
Iar bulgarii chiar i-au ascultat pe nemţi, au făcut cum au zis investitorii din vest şi, aşa, au pornit cu mult înaintea noastră. „Ai noştri au zis: «Nu îmi spui tu mie, un străin, cum să îmi fac hotelul, lasă că mi-l face eu». În loc să ascultăm profesioniştii, am făcut de capul nostru. Asta e marea diferenţă între România şi Bulgaria“, detaliază Anastasiu. 

 

Investiţiile, mai mult decât necesare


Ce-i de făcut mai departe? Preşedintele ANAT punctează, în primul rând, „investiţiile“, în contextul în care cel puţin 30% dintre hotelurile de pe litoralul românesc trebuie renovate. „E greu să estimăm o sumă, nu avem datele necesare, dar nu poţi să ai un hotel renovat, modernizat, lângă unul în paragină, nefolosit“, explică Nicolae Demetriade.  Acesta este de părere că toate primăriile ar trebui să impună celor care au hoteluri şi nu le folosesc sau sunt într-o stare foarte proastă să ia măsuri astfel încât să le facă funcţionale. „Nu sunt în stare? Le ia statul şi le foloseşte“, adaugă preşedintele ANAT. 


Un alt lucru pe care este important să-l amintim aici este, potrivit lui Dragoş Anastasiu, lungimea sezonului: „Dacă noi avem sezon de două luni şi bulgarii au sezon de şase luni, este clar că îşi permit cu totul altceva. Aceasta e soluţia!“. Mai mult, antreprenorul propune lărgirea sezonului nu la şase luni, ci la nouă luni, lucru posibil cu ajutorul turiştilor străini, în special „seniorii“, care au şi timp şi bani şi care evită lunile iulie şi august din cauza temperaturilor ridicate. Și, să nu uităm de segmentul de business travel, care nu e dependent de lunile de vară şi care poate fi exploatat în restul anului. „Deci, nouă luni pe an, promovăm România în străinătate, iar când o să avem foarte multe cereri pentru litoral, sezonul o să se întindă pe cele nouă luni şi vom fi la nivelul bulgarilor. Nu e nicio filozofie“, conchide Anastasiu. 


Nisipurile de Aur, în top 


Aşa că, litoralul bulgăresc se vinde bine şi anul acesta. Silvia Ioaniţescu, reprezentant Accent Travel & Events, nu a remarcat diferenţe majore faţă de sezonul de vară 2017, anul acesta, nici în ceea ce priveşte volumul vânzărilor, nici în ceea ce priveşte preferinţa românilor pentru anumite staţiuni. „Pe locul întâi în topul preferinţelor turiştilor noştri conduce staţiunea Nisipurile de Aur, urmată de Sunnny Beach şi Obzor. Iar cele mai vândute sunt vacanţele de cinci, şase sau şapte nopţi, cu servicii de cazare cu demipensiune sau pensiune  completă“, spune ea. Prin comparaţie şi având în vedere că agenţia pe care o reprezintă se poziţionează în piaţa locală pentru servicii turistice interne, litoralul românesc versus litoralul bulgăresc, balanţa înclină decisiv către litoralul românesc, care conduce cu 89% versus 11%.  „Această disproporţionalitate este susţinută şi de voucherele de vacanţă, care au impulsionat vânzările pentru turismul intern în general, dar în mod special pentru litoralul românesc: doar anul acesta vor circula pe piaţă peste un milion de vouchere, faţă de 74.000, în 2017“, spune Silvia Ioaniţescu. 

 

 

Politica tarifară a hotelierilor bulgari a fost diferită în 2018, în sensul că foarte mulţi nu au mai lansat ofertele Early Booking pentru piaţa din România, sau dacă le-au lansat, a fost pentru perioade scurte de timp
Alin Burcea, CEO Paralela 45



 

O explicaţie pentru faptul că cererea pentru Bulgaria s-a mai temperat este dată dintr-un alt unghi de Alin Burcea, CEO Paralela 45, şi se leagă de Antalya, care a crescut mult anul acesta. „Este un produs cu all inclusive mult diferit de cel bulgăresc. Totodată, politica tarifară a hotelierilor bulgari a fost diferită în 2018, în sensul că foarte mulţi nu au mai lansat ofertele Early Booking pentru piaţa din România, sau dacă le-au lansat, a fost pentru perioade scurte de timp. Pe de altă parte, un număr foarte mare de hoteluri din gama de lux sunt deja în Stop Sales pentru lunile iulie şi august“, punctează Alin Burcea. Chiar şi aşa, conchide acesta, românii aleg în continuare staţiunile din Bulgaria. 

Acest articol a fost publicat în numărul 25 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în perioada 25 iunie – 1 iulie

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Salariile românilor se schimbă radical. Care este noua formulă de calcul pentru 2025

Publicat

pe

Salariile românilor se schimbă radical. Venitul minim va crește anual în funcție de directiva europeană și va lua în calcul o serie de factori precum puterea de cumpărare sau rata de creștere a salariilor. 

Guvernul a transpus în totalitate directiva europeană privind salariul minim, iar formula de calcul a fost modificată în funcție de aceste prevederi. Între timp, vin date îngrijorătoare, un milion de angajați cu normă întreagă trăiesc în sărăcie.

CUM SE VA CALCULA SALARIUL MINIM PE ECONOMIE

Directiva europeană a fost transpusă în România
Puterea de cumpărare luând în considerare costul vieții
Nivelul general al salariilor
Rata de creștere a salariilor
Productivitatea muncii la nivel național

SURSA: Ministerul Muncii

Citeste in continuare

Evenimente

Experții anunță apocalipsa: Banca Națională a României pregătește un scenariu de criză VIDEO

Publicat

pe

Economistul Adrian Negrescu lansează un avertisment dur: România se îndreaptă spre o criză financiară, iar guvernul continuă să cheltuie fără limită.

Economistul Adrian Negrescu lansează un avertisment dur: România se îndreaptă spre o criză financiară, iar guvernul continuă să cheltuie fără limită.

Într-o intervenție explozivă, la REALITATEA PLUS, acesta a dezvăluit că țara noastră a încheiat un nou aranjament cu Banca Centrală Europeană și are la dispoziție 4,5 miliarde de euro pentru situații de urgență. Acesta crede că banii din buget nu ne vor ajunge și spune că vom ajunge pe mâna Fondului Monetar Internațional. 

Citeste in continuare

Evenimente

CALCULE. De unde ia statul român banii necesari pentru creșterea promisă a pensiilor?

Publicat

pe

Urmează o săptămână decisivă pentru pensionarii cu venituri mici. Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul va decide cum se împart cele două miliarde de lei și la câți seniori ajung banii. 

Între timp, haosul recalculării e departe de final. Mii de oameni nu au primit deciziile, iar alții depun adeverințele pentru mica recalculare.

Simulările arată că majorarea care ar putea veni în primăvară nu va acoperi costul pe care seniorii îl plătesc firmelor de arhivare. Spre exemplu, cei care au lucrat în acord global ar putea primi în plus 300 de lei. 

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE