Stiri economice
Domnița România și moravurile politicii

Întreaga presă a speculat pe marginea votului de la Camera Deputaţilor – decizională – prezentând forma finală a legi drept o variantă susţinută şi promovată de Liviu Dragnea. Asta după ce Senatul votase iniţial o formă foarte diferită de cea care a fost trimisă spre promulgare către preşedintele Iohannis. Concret, „varianta Dragnea” prevede impozitarea suplimentară a veniturilor companiilor exploatatoare, renunţarea la creditul fiscal şi obligaţia de a vinde jumătate din producţia de gaze în România. Companiile titulare de concesiuni au reacţionat acuzând schimbările survenite peste noapte şi ameninţând cu retragerea în cazul în care legea este păstrată în forma actuală.
Fostul redactor şef al Capital, Ionuţ Popescu, a reacţionat pe Facebook printr-o paralelă între actuala „lege a gazelor din Marea Neagră” şi fosta lege a aurului de la Roşia Montană. Acesta a dovedit concret, cu cifre, că propunerea contestată la vremea respectivă de către societatea civilă referitoare la exploatarea aurului era net mai avantajoasă pentru statul român decât varianta iniţială a legii gazelor din Marea Neagră, votată iniţial de senatori şi agreată de companiile străine. În opinia sa, intervenţia lui Liviu Dragnea este una binevenită şi în favoarea României. Pe de altă parte, aurul nu este gaz aflat sub apele mării. Metalul preţios este mult mai sigur, odată începută exploatarea, decât pungile de metan îngropate în fundul mării. Cu toate metodele moderne de investigare, plasarea unei sonde maritime este o chestiune care ţine mult de şansă. Iar costurile de re-instalare a unei sonde după o eventuală ratare sunt imense. Sau, cel puţin, asta am aflat eu de la fostul CEO Petrom, Mariana Gheorghe, care explica de ce dureză atât de mult o decizie privitoare la exploatările din Marea Neagră. Cu alte cuvinte, legislaţia gazelor este firesc să fie mult mai prietenoasă cu concesionarii decât cea a aurului, pentru că implică investiţii enorme, tehnologie scumpă şi un grad de risc mult mai ridicat.
Puse cap la cap, informaţiile de până acum arată că am alunecat dintr-o extremă în cealaltă. Am fost inexplicabil de darnici cu străinii în prima variantă a propunerii legislative. Mai apoi am devenit excesiv de rigizi şi complet neînţelegători cu situaţia economică, dar şi cu cea geo-politică, care nu trebuie niciodată neglijată. Concluzia este că, oricum s-ar finaliza această partidă, intreresele personale ale politicienilor implicaţi sunt puse în prim plan, în detrimentul binelui ţării. Adică exact ce se întâmplă atunci când deciziile se iau pe sub masă, în totală lipsă de transparenţă. O dezbatere reală între oameni de bună credinţă ar fi produs cu siguranţă un rezultat mai credibil, util ţării şi uşor de înţeles de către toată lumea. Aşa, rămâne doar impresia că Donald şi Vladimir joacă la poker privilegiul de a o abuza pe domniţa România, chibiţaţi fiecare de câte o gaşcă de politicieni români. Iar noi, cei fără privilegii, vom rămâne, ca de obicei, cu buza umflată.
Evenimente
Vânzările de mașini noi au crescut cu 2,8% în Europa. Anglia și Spania, performerele Bătrânului Continent
Vânzările de mașini noi în Europa au crescut cu 2,8% în martie, impulsionate de salturi cu două cifre în Marea Britanie și Spania, deoarece datele din industrie de joi au arătat că o creștere a înmatriculărilor de vehicule electrice în această lună a compensat scăderea celor pe benzină și diesel, scrie Reuters.
Vânzările de mașini complet electrice au crescut cu 23,6% în această lună, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).
În timp ce se luptă pentru a reduce costurile ridicate pe piețele interne și luptă împotriva concurenței din China, producătorii de mașini europeni se confruntă acum cu efectele tarifelor de 25% impuse de președintele american Donald Trump la importurile de mașini, tulburând perspectivele pentru industrie.
Taxele de import de 145% impuse de Trump pe importurile din China – și tarifele de represalii ale Beijingului – au împins, de asemenea, previziunile de creștere la nivel global, confruntând companiile de automobile cu noi riscuri.
Vânzările din martie în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) au crescut la 1,42 milioane de mașini, după ce au scăzut timp de două luni, arată datele ACEA.
Înmatriculările la Volkswagen și Renault au crescut cu 10,3%, respectiv 13%, în timp ce au scăzut cu 5,9% la Stellantis.
Vânzările Tesla au scăzut pentru a treia lună consecutiv, cu 28,2% față de anul trecut, iar cota sa din piața totală a scăzut la 2% de la 2,9% în urmă cu un an.
În UE, vânzările totale de mașini au scăzut cu 0,2% față de anul trecut, în scădere pentru a treia lună, chiar dacă înmatriculările de mașini electrice cu baterie (BEV), hibrid electric (HEV) și hibrid plug-in (PHEV) au crescut cu 17,1%, 23,9% și, respectiv, 12,4%. Vehiculele electrificate – fie BEV, HEV sau PHEV – vândute în bloc au reprezentat 59,2% din înmatriculările de mașini de pasageri în martie, în creștere față de 49,1% în anul precedent.
Dintre cele mai mari piețe din UE, vânzările în Spania și Italia au crescut cu 23,2% și, respectiv, 6,3%, în timp ce în Franța și Germania au scăzut cu 14,5% și 3,9%. În Marea Britanie, înmatriculările au crescut cu 12,4%.
Experții din piață spun că interesul tot mai mare pentru mașinile electrice în Europa, a doua cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, se datorează în mare parte noilor obiective UE privind emisiile și lansării de modele electrice mai ieftine, deși UE a propus recent slăbirea obiectivelor.
Evenimente
Dispar plățile cash sau card în România: o nouă eră în tranzacțiile financiare
Modul în care românii își fac plățile este pe cale să se transforme radical. Odată cu avansul rapid al tehnologiilor digitale, metodele clasice precum numerarul, cardurile bancare sau chiar telefoanele mobile sunt treptat înlocuite de sisteme biometrice, care promit o experiență de plată mai rapidă, mai sigură și mai comodă.
Plăți fără portofel sau telefon
Plata prin biometrie presupune identificarea utilizatorului prin trăsături unice ale corpului — fie prin amprentă, fie prin recunoaștere facială, scanarea irisului sau chiar a palmei. Tehnologia câștigă rapid teren la nivel global și devine o alternativă viabilă la metodele convenționale.
Țări precum Spania și-au accelerat tranziția către o economie fără numerar. Potrivit unui raport al Băncii Naționale Spaniole, în primele luni ale anului 2024, tranzacțiile digitale au atins valoarea de 6,1 trilioane de euro, înregistrând o creștere de peste 11%.
În Asia, sistemele de plată bazate pe recunoașterea palmei sunt deja implementate în parteneriate între giganți tehnologici precum Tencent și Visa. Utilizatorul trebuie doar să își treacă mâna peste un senzor, iar tranzacția este aprobată instant — fără PIN, fără semnături, fără portofel.
România experimentează deja plățile biometrice
Și în România, tehnologia biometriei face pași importanți. Începând din 2019, mai multe magazine din București au introdus opțiunea de plată prin amprentă digitală, disponibilă clienților care își înregistrează datele biometrice într-o aplicație dedicată. Potrivit specialiștilor IT, sistemul oferă un grad ridicat de securitate, reducând considerabil riscul fraudelor și al furturilor de identitate.
„Autentificarea biometrică a fost creată pentru a ne simplifica viața. În loc să introducem coduri sau parole, acum putem efectua plăți printr-un simplu gest — fie cu degetul, fie cu o privire”, explică un expert în securitate digitală.
NFC rămâne un aliat al plăților rapide
Pe lângă biometrie, tehnologia NFC (Near Field Communication) continuă să joace un rol esențial în facilitarea tranzacțiilor rapide. Utilizatorii pot face plăți instant prin apropierea telefonului, ceasului inteligent sau altui dispozitiv de terminalul POS, fără a fi necesară o conexiune la internet.
Deși nu a devenit (încă) obligatorie, biometria este considerată de mulți experți următorul pas firesc în evoluția plăților digitale. Se discută deja despre implementarea la scară largă, inclusiv în sectorul public, iar legislația ar putea fi adaptată în viitor pentru a permite utilizarea universală a acestor metode.
România, la fel ca multe alte state europene, pare pregătită să intre într-o nouă eră a plăților, una în care identitatea biologică devine noul portofel.
Evenimente
Comerțul cu autovehicule urcă în 2025, deși vânzările de piese și motociclete scad
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a înregistrat o creștere în primele două luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024.
Astfel, ca serie brută, creșterea a fost de 3,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 0,9%.
Contribuția principală la această evoluție pozitivă a venit din segmentul activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor, care a înregistrat o creștere semnificativă de 16,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%
Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%, iar comerțul cu motociclete, piese și accesorii, inclusiv întreținerea și repararea acestora, a înregistrat o majorare ușoară de 0,6%. În schimb, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a consemnat o scădere de 0,1%.
Comparativ cu luna ianuarie 2025, în februarie același an, volumul total al cifrei de afaceri pe serie brută a crescut cu 6,7%. Acest avans se datorează creșterilor înregistrate în toate segmentele analizate: întreținerea și repararea autovehiculelor (+9,4%), comerțul cu autovehicule (+7,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, inclusiv întreținerea și repararea acestora (+4,9%), și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+3,4%). Cu toate acestea, seria ajustată a arătat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă.
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe cifre.
„În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, seri brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%), comerţul cu autovehicule (+2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+0,6%)”, informează Institutul Național de Statistică.
Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor
În ceea ce privește comparația dintre februarie 2025 și februarie 2024, seria brută a înregistrat o creștere modestă de 0,4%. Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, cu un salt considerabil de 26,2%.
În schimb, alte segmente au fost pe minus: comerțul cu motociclete, piese și accesorii, întreținerea și repararea acestora (-7,4%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,6%), și comerțul cu autovehicule (-1,7%).
Seria ajustată a volumului total al cifrei de afaceri din luna februarie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a înregistrat o creștere de doar 0,1%. Deși unele segmente au scăzut, precum vânzările de piese auto și motociclete, per ansamblu, piața a evoluat pozitiv, mai ales în luna februarie.
-
Evenimenteacum 19 ore
Facturile sar în aer după eliminarea plafonării, de la 1 iulie. Electrica Furnizare a anunțat noile tarife
-
Evenimenteacum 2 zile
Plafonările, încotro? Cât mai subvenționează Guvernul menținerea artificială a prețurilor
-
Evenimenteacum 23 de ore
MINISTERUL FINANȚELOR: ROMÂNIA SE VA ÎNCADRA ÎN ŢINTA DE DEFICIT ASUMATĂ
-
Evenimenteacum o zi
ROBOR LA TREI LUNI A URCAT LA 5,90% PE AN
-
Evenimenteacum o zi
Este OFICIAL! România are cel mai mare deficit bugetar din întreaga Uniune Europeană. Ce soluții are Guvernul?
-
Uncategorizedacum 20 de ore
O privire atentă asupra unei practici cu istorie lungă
-
Evenimenteacum 16 ore
Deficitul bugetar al României îi îngrijorează pe europeni. Comisarul UE pentru buget vine la București
-
Evenimenteacum 13 ore
Banca Mondială, mai „zgârcită” ca FMI. Prognozează o creștere economică a României de doar 1,3% anul acesta