Connect with us

Stiri economice

Cum a dat faliment compania românească care a ajutat la dezvoltarea Dubaiului. Produsele sale erau secrete de stat

Publicat

pe

Cei care merg să îşi facă cumpărăturile în Obor nu au cum să nu remarce pe cealaltă parte a pieţei ruinele uzinei de pompe nucleare Aversa. 

Povestea Aversa începe cu un industriaş sas, care deschide în 1882, un atelier de forjă şi o turnătorie. În Al Doilea Război Mondial, devine fabrică de armament. Din atelierele de la Obor ies ţevi şi roţi de tun, piese pentru mitraliere şi corpuri de bombe.“În ’64, s-a făcut reorganizarea şi s-a numit fabrica de pompe: uzina de pompe Aversa”, îşi aminteşte Gheorghe Matei, fost director general după ’90.La început, Aversa, făcea pompe care aduceau apa din Dunăre în sistemele de irigaţii din Bărăgan.„În anii ’69, a luat un avânt mare. S-a făcut o staţie pentru aer comprimat, s-a făcut fabrică de oxigen, s-a făcut o secţie mare, frumoasă de sculărie, s-a făcut secţie nouă pentru modelărie, s-a făcut turnătorie nouă”, spune Ion Chiţu, angajat în 1968 şi lider sindical mai târziu.„Era o cerere enormă, nu puteam să îi facem faţă. Începuse programul de energetică clasică: Turceni, Rovinari, Anina, Drobeta. Începuse programul de chimie şi petrochimie. Am continuat, după aceea, cu energetica nucleară”, face Gheorghe Matei socoteala primelor mari comenzi de pompe industriale.

 

În 1999, cu argumentul pregătirii fabricii pentru privatizare, FPS concediază 600 de angajaţi şi restrânge spaţiile de producţie cu 18.000 de metri pătraţi. Dintre aceştia, vinde 10.000. Uzina de pompe rămâne cu 1800 de oameni şi 98.000 de metri pătraţi de teren. Plus o bază sportivă de 6 hectare pentru care nu are, însă, acte de proprietate. Datoriile, cele mai multe către stat, sar de 8 milioane de dolari  şi depăşesc chiar cifra de afaceri de la acea vreme.

Totuşi, Aversa păstrează multe dintre contractele pentru export, fabrică în continuare pentru centrala nucleară de la Cernavodă şi scoate profit din serviciile de mentenanţă a pompelor livrate în anii ’80.

 

„Aveam un export extraordinar în Dubai. Şi am participat la alimentarea cu apă a Dubai-ului. Arabii au fost foarte încântaţi, drept dovadă au venit cu un contract fabulos pentru Aversa de 1.000 de pompe. Noi ar fi trebuit să producem cam 100 de pompe pe an. Mai mult de 5-7 bucăţi pe an nu reuşeam să facem” spune Matei.

În anii 2000 au fost mai multe încercări de privatizări eşuate. În 2005, noul guvern repune Aversa în capul listei pentru privatizare. Este, însă, anul în care rapoartele financiare nu mai ascund declinul. Restanţele către stat urcă la 22 de milioane de lei, în 2002, la 86 de milioane de lei, în 2004. 48 de milioane sunt doar penalităţile.

 

În ianuarie 2012 se decide să se scoată la vânzare, prin negociere directă, cele 517 utilajele, 125 de mărci şi un brevet deţinute de Aversa cu preţul minim de 771.000 de euro. La momentul licitaţiei, SRI are, de asemenea, o intervenţie. Cere un control la Aversa referitor la documentele clasificate ca secret de stat. „Erau secrete de stat, inclusiv secretele de fabricaţie a acestor pompe. Am lucrat şi pentru obiective militare din afară”, arată Gheorghe Matei, conform digi24.ro.

Blocuri de locuinţe

În 11 septembrie 2013, companiile Blue Diamond Estate şi Autoplast Engineering au fost desemnate câştigării licitaţiei de privatizare a Aversa, producător aflat în faliment de mai bine de şapte ani. Preţul plătit: 17,3 mil. euro. Practic, investitorul s-a ales cu aproape 10 hectare de teren într-o zonă semicentrală a Capitalei, pentru un preţ de 173 de euro/mp. Blue Diamond Estate este controlată integral de Michael Topolinski, în timp ce Autoplast este o firmă braşoveană, controlată de Octavian Tuturea, despre care Topolinski spune că produce componente de înaltă precizie pentru Dacia şi Electrolux. La o lună de la achiziţia Aversa, Blue Diamond îşi schimba obiectul principal de activitate din cumpărare şi vânzare de bunuri imobiliare în fabricarea de pompe şi compresoare, imobiliarele devenind activitate secundară. Parteneriatul s-a cristalizat într-o nouă firmă Aversa Manufacturing în care Topolinski participă cu banii, iar Autoplast cu know-how. Cumpărătorii au fost obligaţi să menţină producţia în următorii trei ani. Perioada a expirat în septembrie 2016.

Acum, investitorul canadian cere ajutorul Ministerului Economiei (în subordinea căruia se află AAAS) pentru deblocarea procedurilor de finalizare a contractului şi reclamă corupţia din cadrul AAAS, ca principală piedică în acest proces. Practic, investitorul mai are de achitat 15,7 mil. euro statului român pentru a intra în posesia activelor imobiliare ale fostei fabrici. 

Anul trecut, firma lui Michael Topolinski a depus actele la primărie pentru elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pe cele aproape zece hectare ocupate de fabrica Aversa din spatele Bucur Obor. Investitorul îşi propune dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial cu locuinţe colective şi funcţiuni complementare locuirii şi dezvoltarea reţelei de drumuri la nivel local. Mai exact, planul rezervă locuinţelor o arie desfăşurată construită de 204.706 mp, clădirilor de birouri circa 94.000 mp, spaţiilor comerciale circa 33.000 mp, iar parcărilor supraterane circa 26.000 mp. Înălţimea maximă permisă pentru construcţiile de pe acest teren este de 27 de etaje, cu un coeficient de utilizare a terenului de 4,5. Clădirile ocupă în acest moment peste 70% din terenul de la Obor, potrivit informaţiilor Capital.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Evenimente

Vânzările de mașini noi au crescut cu 2,8% în Europa. Anglia și Spania, performerele Bătrânului Continent

Publicat

pe

Vânzările de mașini noi în Europa au crescut cu 2,8% în martie, impulsionate de salturi cu două cifre în Marea Britanie și Spania, deoarece datele din industrie de joi au arătat că o creștere a înmatriculărilor de vehicule electrice în această lună a compensat scăderea celor pe benzină și diesel, scrie Reuters.

Vânzările de mașini complet electrice au crescut cu 23,6% în această lună, arată datele Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).

În timp ce se luptă pentru a reduce costurile ridicate pe piețele interne și luptă împotriva concurenței din China, producătorii de mașini europeni se confruntă acum cu efectele tarifelor de 25% impuse de președintele american Donald Trump la importurile de mașini, tulburând perspectivele pentru industrie.

Taxele de import de 145% impuse de Trump pe importurile din China – și tarifele de represalii ale Beijingului – au împins, de asemenea, previziunile de creștere la nivel global, confruntând companiile de automobile cu noi riscuri.

Vânzările din martie în Uniunea Europeană, Marea Britanie și Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) au crescut la 1,42 milioane de mașini, după ce au scăzut timp de două luni, arată datele ACEA.

Înmatriculările la Volkswagen și Renault au crescut cu 10,3%, respectiv 13%, în timp ce au scăzut cu 5,9% la Stellantis.

Vânzările Tesla au scăzut pentru a treia lună consecutiv, cu 28,2% față de anul trecut, iar cota sa din piața totală a scăzut la 2% de la 2,9% în urmă cu un an.

În UE, vânzările totale de mașini au scăzut cu 0,2% față de anul trecut, în scădere pentru a treia lună, chiar dacă înmatriculările de mașini electrice cu baterie (BEV), hibrid electric (HEV) și hibrid plug-in (PHEV) au crescut cu 17,1%, 23,9% și, respectiv, 12,4%. Vehiculele electrificate – fie BEV, HEV sau PHEV – vândute în bloc au reprezentat 59,2% din înmatriculările de mașini de pasageri în martie, în creștere față de 49,1% în anul precedent.

Dintre cele mai mari piețe din UE, vânzările în Spania și Italia au crescut cu 23,2% și, respectiv, 6,3%, în timp ce în Franța și Germania au scăzut cu 14,5% și 3,9%. În Marea Britanie, înmatriculările au crescut cu 12,4%.

Experții din piață spun că interesul tot mai mare pentru mașinile electrice în Europa, a doua cea mai mare piață de vehicule electrice din lume, se datorează în mare parte noilor obiective UE privind emisiile și lansării de modele electrice mai ieftine, deși UE a propus recent slăbirea obiectivelor.

Citeste in continuare

Evenimente

Dispar plățile cash sau card în România: o nouă eră în tranzacțiile financiare

Publicat

pe

Modul în care românii își fac plățile este pe cale să se transforme radical. Odată cu avansul rapid al tehnologiilor digitale, metodele clasice precum numerarul, cardurile bancare sau chiar telefoanele mobile sunt treptat înlocuite de sisteme biometrice, care promit o experiență de plată mai rapidă, mai sigură și mai comodă.

Plăți fără portofel sau telefon

Plata prin biometrie presupune identificarea utilizatorului prin trăsături unice ale corpului — fie prin amprentă, fie prin recunoaștere facială, scanarea irisului sau chiar a palmei. Tehnologia câștigă rapid teren la nivel global și devine o alternativă viabilă la metodele convenționale.

Țări precum Spania și-au accelerat tranziția către o economie fără numerar. Potrivit unui raport al Băncii Naționale Spaniole, în primele luni ale anului 2024, tranzacțiile digitale au atins valoarea de 6,1 trilioane de euro, înregistrând o creștere de peste 11%.

În Asia, sistemele de plată bazate pe recunoașterea palmei sunt deja implementate în parteneriate între giganți tehnologici precum Tencent și Visa. Utilizatorul trebuie doar să își treacă mâna peste un senzor, iar tranzacția este aprobată instant — fără PIN, fără semnături, fără portofel.

România experimentează deja plățile biometrice

Și în România, tehnologia biometriei face pași importanți. Începând din 2019, mai multe magazine din București au introdus opțiunea de plată prin amprentă digitală, disponibilă clienților care își înregistrează datele biometrice într-o aplicație dedicată. Potrivit specialiștilor IT, sistemul oferă un grad ridicat de securitate, reducând considerabil riscul fraudelor și al furturilor de identitate.

„Autentificarea biometrică a fost creată pentru a ne simplifica viața. În loc să introducem coduri sau parole, acum putem efectua plăți printr-un simplu gest — fie cu degetul, fie cu o privire”, explică un expert în securitate digitală.

NFC rămâne un aliat al plăților rapide

Pe lângă biometrie, tehnologia NFC (Near Field Communication) continuă să joace un rol esențial în facilitarea tranzacțiilor rapide. Utilizatorii pot face plăți instant prin apropierea telefonului, ceasului inteligent sau altui dispozitiv de terminalul POS, fără a fi necesară o conexiune la internet.

Deși nu a devenit (încă) obligatorie, biometria este considerată de mulți experți următorul pas firesc în evoluția plăților digitale. Se discută deja despre implementarea la scară largă, inclusiv în sectorul public, iar legislația ar putea fi adaptată în viitor pentru a permite utilizarea universală a acestor metode.

România, la fel ca multe alte state europene, pare pregătită să intre într-o nouă eră a plăților, una în care identitatea biologică devine noul portofel.

Citeste in continuare

Evenimente

Comerțul cu autovehicule urcă în 2025, deși vânzările de piese și motociclete scad

Publicat

pe

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete a înregistrat o creștere în primele două luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024. 

Astfel, ca serie brută, creșterea a fost de 3,1%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul a fost de 0,9%.

Contribuția principală la această evoluție pozitivă a venit din segmentul activităților de întreținere și reparare a autovehiculelor, care a înregistrat o creștere semnificativă de 16,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%

Comerțul cu autovehicule a crescut cu 2,6%, iar comerțul cu motociclete, piese și accesorii, inclusiv întreținerea și repararea acestora, a înregistrat o majorare ușoară de 0,6%. În schimb, comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule a consemnat o scădere de 0,1%.

Comparativ cu luna ianuarie 2025, în februarie același an, volumul total al cifrei de afaceri pe serie brută a crescut cu 6,7%. Acest avans se datorează creșterilor înregistrate în toate segmentele analizate: întreținerea și repararea autovehiculelor (+9,4%), comerțul cu autovehicule (+7,9%), comerțul cu motociclete, piese și accesorii aferente, inclusiv întreținerea și repararea acestora (+4,9%), și comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (+3,4%). Cu toate acestea, seria ajustată a arătat o scădere de 0,5% în aceeași perioadă.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat mai multe cifre.

„În perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, seri brută, a înregistrat o cifră de afaceri mai mare cu 3,1%, datorită creşterii cifrei de afaceri la: activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (+16,5%), comerţul cu autovehicule (+2,6%) şi comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (+0,6%)”, informează Institutul Național de Statistică.

Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor

În ceea ce privește comparația dintre februarie 2025 și februarie 2024, seria brută a înregistrat o creștere modestă de 0,4%. Principalul motor de creștere a fost din nou activitatea de întreținere și reparare a autovehiculelor, cu un salt considerabil de 26,2%.

În schimb, alte segmente au fost pe minus: comerțul cu motociclete, piese și accesorii, întreținerea și repararea acestora (-7,4%), comerțul cu piese și accesorii pentru autovehicule (-2,6%), și comerțul cu autovehicule (-1,7%).

Seria ajustată a volumului total al cifrei de afaceri din luna februarie 2025 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a înregistrat o creștere de doar 0,1%. Deși unele segmente au scăzut, precum vânzările de piese auto și motociclete, per ansamblu, piața a evoluat pozitiv, mai ales în luna februarie.

Citeste in continuare

TOP ARTICOLE