Peste 720 de milioane de lei va investi Depogaz, în următorii patru ani, în modernizarea şi extinderea capacităţilor de depozitare a gazelor naturale. Pentru 2018 sunt alocate investiţii de circa 50 milioane de lei. Sursele de finanţare sunt proprii, dar şi fonduri europene. Planurile de dezvoltare merg în paralel cu construcţia BRUA, proiect în care Transgaz a obţinut o finanţare de 180 de milioane de euro, circa 40% din valoarea totală a proiectului.

Capital: Pe cine deserveşte Depogaz?

Bogdan Stănescu: Compania, proas­păt înfiinţată sub umbrela Romgaz, oferă servicii de înmagazinare pentru toţi paticipanţii pieţei de gaze din România, nu numai pentru Romgaz. Investim în extinderea acestui serviciu şi am inclus în planul de investiţii 2018-2022 al instituţiei posibilitatea de a oferi servicii de înmagazinare şi pentru piaţa externă.

Capital: Care este capacitatea Depogaz de depozitare? Ar putea România, cu capacităţile disponibile astăzi, să devină un Hub regional?

B.S.: Există multe avantaje pe care ţara noastră le are şi de care trebuie să profităm. Piaţa gazelor naturale din România este o piaţă relativ matură şi una dintre cele mai dezvoltate la nivelul european în ceea ce priveşte consumul anual, rezervele disponibile şi infrastructura de transport, distribuţie şi înmagazinare subterană a gazelor naturale. Totodată, România se numără printre puţinele state europene cu un grad redus al dependenţei de sursele externe de gaze naturale, cea mai mare parte a consumului de gaze naturale fiind acoperită din producţia internă.

Capacitatea actuală de depozitare a Depogaz este de 2,800 miliarde mc. De altfel, avem o strategie de creştere a capacităţilor de depozitare, începând din acest an şi până în 2022, prin care capacitatea de înmagazinare să crească cu un miliard de metri cubi de gaze, astfel încât România să devină HUB regional. Mărirea de capacitate urmează a fi făcută ţinând cont de gazele din Marea Neagră (depozite pretabile Gherceşti + 500 milioane mc, Sărmăşel + 600 milioane mc).

Capital: Aţi vorbit despre planuri de extindere şi despre investiţii? Despre ce bani este vorba ?

B.S.: Noile reglementări cer ţărilor UE să conlucreze în sensul identificării potenţialelor pericole în aprovizionarea cu gaze naturale şi să agreeze acţiunile comune care pot preveni sau elimina consecinţele întreruperii alimentării cu gaze. Scopul, în final este să reducem dependenţa de sursele externe, respectiv faţă de Rusia. Capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin intermediul a şapte depozite cu o capacitate activă totală de 33,93 TWh pe ciclu de înmagazinare.

Șase din ele aparţin Depogaz, care deţine 90% din capacitatea totală de înmagazinare, şi Depomureş, care operează depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu Mureş. Avem astfel cinci priorităţi majore: modernizarea depozitelor de înmagazinare în scopul creşterii capacităţii de livrare zilnică a gazelor; creşterea capacităţii, creşterea flexibilităţii, creşterea gradului de siguranţă la exploatare şi operare a sondelor în depozite, şi nu în ultimul rând, transformarea unui depozit de înmagazinare într-unul de operare multiciclu. În total, investim 723 milioane de lei, până în 2022. În 2018, investim 50 milioane de lei. Sursele de finanţare sunt cele proprii, parţial, dar şi prin atragerea de fonduri europene.

Capital: Vin tot mai multe de­claraţii din partea unor oficiali din Ungaria cu privire la capacitatea României de stocare. Ce lămuriri sunt necesare?